Obiceiuri de Anul Nou

Sunt multe obiceiuri de Anul Nou, poate mai putin spectaculoase decat cele de Craciun, dar la fel de pline de semnificatii. Trecerea în noul an este motiv de sărbătoare peste tot în lume iar obiceiurile sunt legate de dorința oamenilor de a lăsa neîmplinirile, eșecurile, răul în urmă și a începe anul nou cu speranța că totul va fi mai bine, mai frumos, mai îmbelșugat. Și pentru a se asigura că așa va fi au tot felul de ritualuri, mai vechi sau mai noi. Să vedem câteva dintre ele.

Începem cu Olanda, pentru că aici obiceiul este legat și de lemn. În noaptea dintre ani, afară, în aer liber, uneori chiar pe străzi, se fac grămezi din brazii de Crăciun si li se dă foc. Focul este considerat purificator, el curăță trecutul pentru a se întâmpina noul an. O tradiție mai noua este ca, pe plaja de la Scheveningen, să se facă de 29 decembrie o imensa stivă din paleți căreia i se dă foc.

În Scoția, bărbați îmbrăcați în kilturi rotesc purificatoare bile de foc. Obiceiul se cheama Hogmanay. Tot aici (dar și în Anglia) se spune că este bine ca primul care-ți intră în casă în noul an să fie un bărbat cu părul negru. El trebuie să aducă sare, cărbune și pâine pentru ca în noul an toată lumea să aibă mâncare (pâinea), bani (sarea) și căldură (cărbunele).

În Germania este obiceiul de a se turna plumb topit în apă și în funcție de formele pe care acesta le capătă se poate spune dacă va fi un an bun sau unul cu evenimente neplăcute. Dacă plumbul formează o bilă, o sferă, atunci este semn de noroc tot anul.

În Spania este bine ca la miezul nopții să se mănânce 12 boabe de strugure, câte o boabă pentru fiecare lună a anului. Așa își asigură spaniolii 12 luni de fericire.

În Grecia, după miezul nopții, este obiceiul să se taie Vasilopita. Vasilopita, sau pâinea lui Sfântul Vasile, este o pâine făcută în casă în care se pune, înainte de a fi pusă la copt, un bănuț de argint sau de aur. Pâinea este tăiată în părți egale, câte o bucată pentru fiecare dintre cei de la masă, plus o bucată considerată a casei. Cel care găsește bănuțul va avea noroc tot anul. Dacă banuțul este găsit în momentul în care se taie pâinea (în calea cuțitului) atunci norocul rămâne în casă. Este un obicei pe care îl țin și eu în fiecare an și pot să vă spun că este foarte distractiv, mai ales pentru copii.

În Japonia sărbătoarea dintre ani este foarte importantă, ea fiind un simbol al înnoirii. Încă de la începutul lui decembrie se organizează Bonenkai – petreceri de rămas bun de la problemele și preocupările anului care trece și de pregătire pentru noul an. Neînțelegerile și supărările sunt uitate iar casele sunt curățate. La miezul nopții de 31 decembrie templele budiste lovesc gongurile de 108 ori, pentru a îndepărta cele 108 slăbiciuni umane. Ziua de întâi este o zi de bucurie în care nu trebuie să muncești. Copiii primesc mici cadouri cu bani în ele (otoshidamas). Există obiceiul de a se trimite cărți poștale cu urări de bine, iar dacă ele sunt depuse până la o anumită dată, poșta garantează livrarea lor în ziua de 1 ianuarie.

În Ecuador este obiceiul ca oamenii să-și facă costume de sperietori din ziare și bucăți de lemn pe care le ard apoi la miezul nopții. Așa distrug tot răul din anul vechi și sperie ghinionul care mai stă ascuns. Astfel, casele se pot umple de noroc și fericire în noul an.

În Estonia este obiceiul să se mănânce 7, 9 sau chiar 12 mese în ajunul Anului Nou. Se spune că astfel se capătă forța a mai multor bărbați. De exemplu, dacă se mănâncă 7 mese se va obține forța a 7 bărbați. Mesele nu se mănâncă total ci de fiecare dată este lăsată mâncare și băutură și pentru strămoși, care în noaptea dintre ani vin să viziteze casele.

Probabil cea mai renumită tradiție în SUA este coborârea bilei în Times Square, New York, la ora 23:59. Mii de oameni se adună în piață pentru a vedea cum bila coboară timp de un minut, pentru a ajunge jos fix la miezul nopții. Tradiția a început în 1907, iar atunci bila era făcută din lemn și fier. Tot în SUA există obiceiul de a mânca mazare în noaptea dintre ani pentru a avea o mulțime de noroc în anul ce vine.

În România există multe obiceiuri și datini în noaptea dintre ani. Avem obiceiuri din perioada precreștină, cu tineri mascați care umblă pe ulițe pentru a speria și alunga spiritele rele. De asemnea, se umblă cu capra, cu cerbul sau cu ursul, dar și cu plugușorul. Îmi amintesc că-mi plăcea foarte mult la țară în această perioadă a anului. În ajunul Anului Nou veneau baieții cu plugușorul pentru a face urări de belșug, sănătate și bunăstare. Între strofe sunau din clopoței și plesneau cu biciul pentru a alunga spiritele rele. Toți îi primeau și le  dădeau covrigi, cozonac, nuci, mere, pe care le puneau în trăiști țesute cusute cu motive populare. Dimineața, devreme, mă trezea mamaia pentru că veneau „flăcăii cu plugu’ ăl mare”. Stăteam în casă, la căldură și mă uitam pe fereastră la tinerii călare, îmbrăcați în port popular, care veneau cu plugul să tragă o brazdă în curtea fiecărui gospodar, să aibă belșug tot anul. Erau așa de frumoși tinerii aceia cu caii lor împodobiți cu franjuri de hârtie creponată.  Trăgeau caii de dârlogi pentru e se ridica pe piciorele din spate. Era atât de frumos! Mare păcat că s-au pierdut aceste obiceiuri.

Sper ca noaptea dintre ani să vă găsească alături de cei dragi, liniștiți, sănătoși și fericiți. Și nu uitați să purtați ceva roșu și să aveți bani în buzunare sau în sân la miezul nopții. La mulți ani!