Finition bricolage - Sablage

Les erreurs de zèle lors du ponçage du bois à la main

Am avut o discuție cu cineva care, după ce a transformat un mobilier de bucătărie, avea o problemă cu crăparea vopselei aplicate pe lemn și nu știa ce s-a întâmplat. Convins fiind că vopseaua era bună, se gândea că este posibil să fi făcut el ceva greșit. Mi-a descris tehnologia punct cu punct și atunci am înțeles cum te poți trezi cu un rezultat slab făcând mai mult decât este necesar din dorința de a fi cât mai aproape de perfecțiune. Pe scurt, transformarea implica 3 etape: curățarea până la lemn, șlefuirea manuală a lemnului și revopsirea. Șlefuirea lemnului fusese făcută cu foarte mare atenție, în trepte, pornind de la granulația 100 și ajungând până la 500. S-a aplicat apoi vopseaua, în straturi subțiri, așteptând timpul necesar pentru uscare și totuși, după uscare, vopseaua a început să crape. Ce s-a întâmplat? Unde este greșeala?

Șlefuirea manuală a lemnului

Șlefuirea lemnului înainte de aplicarea baițului și a lacului (vopselei) este necesară pentru a obține o colorare uniformă, pentru ca pelicula formată să aibă aderență bună și pentru ca lemnul să aibă un tușeu plăcut, să nu zgârie la atingere.

Aderență bună înseamnă absorbție bună a lacului/vopselei în lemn. Lemnul absoarbe în mod natural prin canalele din fibre (vizibile la unele specii ca pori), exact pe acolo pe unde a circulat și apa când era copac. Zona pe unde absoarbe cel mai bine este cea unde fibrele sunt secționate. Acolo apar așa-numitele capete de fibră pe unde lichidul intră cu ușurință.

Șlefuirea are această capacitate de a deschide capetele de fibră. Dar, paradoxal, ea poate să le și închidă, limitând absorbția în lemn. Cum știm că deschidem sau închidem fibra? Prin alegerea corectă a hârtiei sau a bureților abrazivi cu care se face șlefuirea.

Granulația hârtiei pentru șlefuirea lemnului

Nu voi intra în amănunte privind hârtia de șlefuit. Am făcut-o cu altă ocazie și găsiți detalii ici. Vreau doar să atrag atenția că numerele scrise pe această hârtie au o semnificație și sunt foarte importante. Alegând hârtia în funcție de ele veți obține o șlefuire de calitate. Granulația este reprezentată de numere de la 40, 60, 80 până la 400, 500, 600. Cu cât numărul este mai mare cu atât hârtia este mai fină și „zgârie” mai puțin. Cea foarte abrazivă, cu numere mici, este folosită pentru lemn, iar cea fină, pentru șlefuirea între straturile de grund, de lac sau de vopsea.

Capetele de fibră se deschid dacă se folosește hârtie de șlefuit până la 180, maximum 220 și asta în cazul speciilor de lemn mai afânate și scămoase, cu fibra moale, cum este peuplier. Chez les espèces dures telles que chêne, ne putem opri la 150 fără probleme. Hârtiile abrazive mai fine de atât nu mai au puterea să rupă fibra și să o deschidă. Dimpotrivă, vor împinge fibrele deja deschise în lemn, închizând canalele de absorbție. La închiderea canalelor contribuie și praful fin rezultat în urma șlefuirii cu hârtie fină, care doar va „măcina” fibra lemnului, fără a o deschide.

Este ceea ce s-a întâmplat și în cazul descris. Ajungând la granulația de 500 lemnul a fost total „închis”, nu a mai putut absorbi nimic din vopseaua aplicată. Pelicula formată fiind de fapt o pojghiță de vopsea deasupra lemnului, prinsă doar din loc în loc. Fără aderență la suport, acest strat suspendat foarte fin se „sparge” imediat la cea mai mică mișcare sau atingere.

De ce se face șlefuirea progresivă

Din cele spuse mai sus se naște întrebarea: atunci de ce este nevoie de o șlefuire progresivă, din ce în ce mai fină? Nu au fost deschise fibrele cu 40 sau 60? De ce nu ne oprim aici? Pentru că lemnul ar absorbi foarte mult și necontrolat. În cazul baițului ar apărea automat petele, iar în cazul vopselei sau lacului, cantitatea mare absorbită în profunzimea lemnului înseamnă pierderi. De aceea, se recomandă ca primul strat al finisajului (după colorare, dacă este cazul) să fie grund sau lacul/vopseaua să fie mai diluate. Astfel va putea intra în zona superficială a lemnului, să se prindă bine de fibră și pelicula obținută să aibă aderență.

Șlefuind lemnul progresiv, primele granulații rup fibra, iar următoarele le închid puțin astfel încât absorbția să fie mai controlată. Tot așa se limitează și se reduc dimensiunile fibrelor rupte care se vor încărca cu lac și se vor ridica, dând un aspect rugos după lăcuire. Dacă ne-am opri la granulația 40, aceste capete de fibră ar fi foarte mari. Încărcarea lor cu lac ar duce la adevărați țepi de lemn care ar fi foarte greu de netezit prin ponçage entre les couches. Ar fi nevoie să se insiste, poate chiar să se folosească hârtie mai grosieră, sub cea recomandată (de la 240 în sus), care aproape va îndepărta acel prim strat de lac. Evident, asta înseamnă pierderi și „muncă în zadar”.

În concluzie …

Nu încercați să obțineți o finețe cât mai mare a lemnului pentru că veți reduce aderența lacurilor sau vopselelor folosite. Nici nu lăsați lemnul șlefuit doar cu granulații foarte mici (40, 60) pentru că veți obține un lemn pătat și închis la culoare sau veți consuma inutil grund/lac/vopsea și hârtie de șlefuit încercând să obțineți suprafețe cât mai fine și plăcute la atingere.

Sper să fi reușit să explic pe înțelesul tuturor ceea ce s-a întâmplat în această situație. Dacă au rămas neclarități, puteți lăsa întrebările sau comentariile mai jos. Iar dacă știți pe cineva căruia i-ar prinde bine aceste informații, distribuiți-i și lui articolul.

Tags

A propos de l'auteur

Mihaela Radu

Mihaela Radu est ingénieur chimiste, mais elle a une grande passion pour le bois. Elle travaille dans ce domaine depuis plus de 20 ans, la finition du bois étant ce qui l'a définie pendant cette période. Elle a acquis de l'expérience en travaillant dans un institut de recherche, dans sa propre entreprise et dans une multinationale. Elle souhaite continuer à partager son expérience avec ceux qui ont la même passion - et plus encore.

10 commentaires

Ajouter un commentaire

Ce site utilise Akismet pour réduire les spams. Découvrez comment les données de vos commentaires sont traitées.

  • Bonjour, d'après ce que j'ai lu, j'ai surtout retenu ce qu'il ne faut PAS faire. Plus précisément, quelles sont les étapes exactes ? Par exemple : ponçage 40-60, couche de peinture 1, ponçage xxx, etc. Je veux repeindre des portes en bois. Je souhaite repeindre des portes en bois.

    • Bonjour !
      D'après votre question, je ne comprends pas si vous voulez appliquer la peinture sur la peinture existante ou si vous voulez nettoyer l'ancienne couche jusqu'au bois, puis appliquer une autre finition. J'essaie de répondre brièvement aux deux situations :
      1. Sur une peinture existante. Il faut dégraisser la surface avec de l'eau et du détergent (la laver), puis bien l'essuyer et la laisser sécher. Poncez légèrement avec du papier de verre de grain 280 ou 320, dépoussiérez et appliquez la nouvelle peinture. Le ponçage est effectué de manière à ce que la nouvelle couche de peinture adhère à l'ancienne. Il est bon de tester au préalable si les peintures sont compatibles. Vérifiez sur une zone plus cachée. Si elle s'étale bien, sans former de fissures ou d'îlots de peinture, elles sont compatibles. Pour éviter les problèmes, utilisez une peinture à base d'eau. Elle est compatible avec la plupart des vernis et peintures.
      2. Sur le bois. Enlevez l'ancienne couche en la ponçant avec une ponceuse, en la décapant ou en la chauffant. Vous trouverez ci-dessous un lien sur l'élimination des anciennes couches de peinture. Lorsque le bois est propre, essuyez-le doucement avec un chiffon imbibé de diluant et laissez-le sécher. Poncez ensuite avec du papier de verre à grain 150 (si le bois est dur - chêne, frêne) ou 180-220 pour les bois plus tendres (tilleul, peuplier, sapin, épicéa). Dépoussiérez et commencez à appliquer l'apprêt. Après séchage, poncez avec du papier de verre de grain 280 ou 320 et appliquez la peinture. Le ponçage entre les couches permet d'obtenir une surface lisse et homogène.
      J'ai également joint un lien contenant des conseils pour la finition des portes.
      Tous nos vœux de réussite !
      https://revistadinlemn.ro/2017/09/15/cum-se-curata-stratul-vechi-de-vopsea/
      https://revistadinlemn.ro/2017/08/16/sfaturi-pentru-finisarea-usilor/

  • Bonjour. J'aurais besoin d'un conseil de votre part. Nous avons un chalet à la campagne avec de vieilles portes en bois et nous avons décidé de les remettre à neuf. Nous avons soufflé les anciennes couches de peinture avec une soufflerie à air chaud, puis poncé avec du papier de verre de grain 60, puis couteau à mastic et poncé à nouveau. Merci de me dire ce qu'il faut faire ensuite. Je ne voudrais pas gâcher tout ce travail. Les portes je pense que je vais les peindre en blanc super brillant. Je vous remercie.

    • Bonjour !
      En effet, il serait dommage de travailler. 🙂
      A mon avis, il faut poncer toute la surface avec un papier de verre plus fin (150 ou 180, voire plus fin) pour avoir une surface agréable au toucher. Appliquez ensuite 2 ou 3 couches de peinture, en séchant entre chaque couche. Le temps de séchage dépend de la peinture utilisée. Le temps de séchage dépend de la peinture utilisée. Si possible, poncez la première couche après séchage avec un papier de verre de 400 au minimum si vous utilisez une peinture brillante. Vous obtiendrez une surface très lisse et agréable au toucher.
      Je pense que la peinture très brillante est difficile à entretenir. On peut y voir toutes les marques de main et les imperfections de la surface. J'utiliserais une peinture semi-brillante ou satinée. Elle a une belle brillance et est beaucoup plus facile à entretenir.
      Tous nos vœux de réussite !

      • Bonjour. Je vous remercie pour votre réponse. Vous m'avez dit d'appliquer 2, 3 couches de peinture avec un séchage entre les couches. Si j'applique une couche d'apprêt blanc, que je ponce et que j'applique ensuite une peinture satinée blanche, est-ce que ça va ? Ou y a-t-il un secret pour appliquer plusieurs couches de peinture ? Merci beaucoup.

        • Il est très bon avec l'apprêt et la peinture. Je pensais que vous étiez un débutant et que vous essayiez de trouver une version plus simple. 🙂 Comme vous le dites - une couche d'apprêt, un ponçage et ensuite de la peinture - c'est la bonne technologie.
          Bonne chance !

  • Bonjour, nous souhaiterions revêtir les marches de notre maison (qui sont aujourd'hui carrelées) de marches en hêtre stratifié.Merci de m'indiquer quelles sont les marches de travail et ce qu'il faut leur donner. Nous aimerions la couleur chêne. Merci d'avance pour votre réponse.

    • Bonsoir !
      Les marches en chêne peuvent être finies séparément et montées ensuite, ou montées puis finies. Pour minimiser les perturbations, il est préférable de faire finir les marches ailleurs.
      Les marches doivent d'abord être très bien poncées car le bois de hêtre est difficile et se tache facilement. Le dernier ponçage doit être effectué avec un grain de 180 ou 220. Poncez et appliquez la teinture pour bois de chêne. Je recommande une teinture à base de solvant car le risque de tache est moindre. Vous pouvez trouver ces teintures dans les magasins de bricolage. Après séchage, appliquez 2 à 3 couches de vernis à parquet. Vous pouvez utiliser un vernis à base d'eau ou de solvant, appliqué à l'aide d'un pinceau ou d'un tampon éponge rigide. Si le vernis est à base de solvant, la truelle doit être munie d'une éponge résistante aux solvants. Après séchage de la première couche de vernis, poncez avec un grain 320 ou une éponge abrasive fine pour éliminer les veines du bois en relief et obtenir une finition lisse et agréable.
      Après la finition, les marches sont collées à l'escalier en béton. Il est préférable d'enlever la couche de carrelage afin de ne pas trop surélever la marche. Le collage doit être effectué avec une colle résistante à l'humidité (D3 ou D4).
      La même technologie est également utilisée si la finition est effectuée après le collage des marches.
      Bonne chance !

  • Bonjour. J'ai une table en pin qui n'a été ni vernie ni traitée d'aucune manière. Elle est restée dans la cuisine, à côté de la cuisinière, et est tachée de graisse.
    J'aimerais savoir si je peux le "reconditionner", c'est-à-dire si je peux faire quelque chose pour enlever les taches et éventuellement le laquer par la suite.
    Doit-il être poncé ? décapé ? Je n'y connais rien et votre réponse me serait très utile. Je vous remercie de votre réponse.

Catégories

S'abonner à la lettre d'information

Lettre d'information du vendredi matin
Informations et conseils des experts

fr_FRFrançais