Histoires du salon - De la construction à l'ameublement Arboritm

Cristian Tudor - Arboritm - Je l'ai rencontré par l'intermédiaire de Daniel Jolța (Lignum), un tânăr antreprenor din Oradea, entuziast și volubil, care a venit special la noi la stand pentru a ne cunoaște. În paranteză fie spus, aceasta este una dintre bucuriile participării la târg – întâlnirea cu oameni care ne urmăreasc activitatea și se regăsesc în subiectele abordate de noi. Daniel a remarcat și a apreciat mobila din lemn masiv cu care Cristian a venit la târg și a revenit la standul nostru să ne spună despre tânărul timid aflat în extremitatea pavilionului. Nu-l remarcasem – târgul era încă la început, noi foarte ocupați – și probabil ar fi durat ceva până să ne cunoaștem. Daniel a grăbit lucrurile facilitându-ne astfel întâlnirea cu Cristian, dar și cu Mihai et Ayako, povești din târg pe care le-am spus deja.

Participation au BIFE-SIM 2019

Nu este genul de mobilier pe care te aștepți să-l întâlnești la acest târg. O mobilă in care se simțea dragostea pentru lemn, o mobilă de suflet care îți amintea de trecut fără sa fie catalogată neapărat ca mobilă rustică. Lemnul lucrat manual avea îmbinări clasice tradiționale și linii fine, elegante, chiar delicate. Niciun fel de risipă, doar atât lemn cât să aibă rezistență, mobilierul să fie util scopului pentru care a fost făcut.

Nici Cristian nu este genul de producător prezent la astfel de târguri. Te astepți să-l întâlnești mai repede la târgurile breslelor din cetățile medievale, pentru că lucrează în special cu dalta și ciocanul. Totuși, mobila lui are delicatețe și când îți spune că a învățat tâmplărie din cărți japoneze realizezi de unde vine simplitatea și finețea liniilor.

A venit la târg cu ajutorul Camerei de Comerț. BIFE-SIM este târg internațional începând cu anul acesta și astfel Cristian a putut beneficia de o finanțare nerambursabilă acordată pentru participarea la un târg internațional. Prin înțelegerea semnată cu Camera de Comerț a primit spațiul pentru expunere, toate cheltuielile legate de chirie și taxa de participare fiind acoperite prin această finanțare.

Trecerea de la absolvent al Facultății de Construcții la tâmplarul – designer

Cristian Tudor este absolvent al Institutului de Construcții, dar nu a fost atras niciodată de un astfel de drum. Îmi spune că a făcut facultatea să fie făcută. Provine dintr-o familie de ingineri și facultatea era urmarea firească după liceu. În facultate fiind, i-a venit ideea să schimbe mobila în casă pentru că nu-i plăcea. Nu avea deloc cunoștințe despre cum se face mobila, dar era ceva ce-și dorea să facă.

Primul obiect a fost un pantofar făcut din PAL. Nu i-a plăcut însă, își dorea să lucreze cu lemn. În 2012 a terminat facultatea și a început să învețe despre lemn și mobilă. A lucrat în câteva ateliere de tâmplărie, dar nu a stat prea mult pentru că își dorea altceva, voia ceva mai creativ. Atunci a hotărât să învețe singur din cărți comandate pe net și din tutoriale. Încet-încet a prins curaj și a început să lucreze diferite obiecte.

„Am început să fac piese de mobilier doar cu unelte de mână și doar din îmbinări tradiționale. Unelte luate din târg, de pe ebay sau moștenite de la bunicu. Am învățat să le ascut, să le rectific geometria astfel încăt să funcționeze cum trebuie (am petrecut multe, multe ore făcând asta), am învățat despre specii de lemn, despre particularitățile fiecărei specii în parte.” 

Pentru a învăța arta tâmplăriei a cumpărat cărți precum Shoji making, The Complete Japanese Joinery (La menuiserie japonaise complète)par Toshio Odate ou L'art de l'ébénisterie, a lui Krenov.  De la ei a învățat tainele lemnului, lucrul cu el devenind un mod de exprimare.

Arboritm și atelierul din Blejoi

La început a fost foarte greu pentru că nu avea un spațiu al lui iar locurile unde lucra nu aveau dotările necesare. Era cald vara și foarte frig iarna și acest lucru îl făcea să oprească uneori activitatea. Cu timpul a reușit să-și facă propriul atelier în comuna Blejoi, lângă Ploiești. Acolo face mobilă din lemn masiv pentru cei ce iubesc lemnul și îl văd ca pe un mod de exprimare, nu doar un simplu material.

Numele firmei l-a găsit cu mult timp înainte să o înregistreze. L-a simțit ca pe o unire dintre arbori și ritmul vieții, al muzicii, al universului – Arboritm. Iubește atât de mult lemnul încât nu-l irosește niciodată. Obiectele nu sunt butucănoase, lemnul nu este consumat inutil. Doar atât cât este nevoie pentru ca mobilierul să aibă rezistență.

Lucrează în special cu unelte de mână, cu ele îi place să lucreze cel mai mult. Are însă în atelier și un strung, un abricht Minimax Fs 30 Genius, un circular vertical și câteva scule electrice. Pentru lucrări foloseste lemn de chêne, frasin, paltin, cerise, nuc, ulm. Finisarea o face cu ulei și ceară. Nici nu vrea să audă de lacuri, spune că te îndepărtează de lemn, nu-l mai simți. Materialele de finisare le prepară singur din ceară de albine, ceară de carnauba și uleiuri. Uneori colorează lemnul prin ardere, creând astfel contraste între negrul adânc al fibrei arse și culoarea deschisă a lemnului. „Totul trebuie să fie natural, astfel prezența piesei de mobilier va fi firească”.

Meubles uniques faits à la main

Lucrează atât mobilier al cărui design îl gândește singur în funcție de proiectul și nevoile clientului, cât și proiecte care i-au naștere în urma colaborării cu clienții, dezvoltând design-ul împreună.

„Uneori, lucrarea pe care o fac nu are o definire clară de la început. Adică nu pornesc neapărat de la un desen, mai degrabă mi-o imaginez. Dacă văd o scândură care mi se pare specială, o pun la păstrat până știu ce voi face din ea. Construiesc apoi în jurul acelei scânduri, urmând atât principii bine definite ale îmbinării (o piesă trebuie să fie trainică), cât și idei care apar spontan pe măsură ce lucrez.”

Estetica obiectelor pe care le face Cristian este inspirată de natură, tradiție și dorința de inovație. Lucrează eficient și cu precizie realizând mobilă trainică din lemn masiv. Fiecare piesă este lucrată manual, alegând cu atenție deosebită lemnul și punandu-i în evidență particularitățile. Nu vrea să facă lucrurile repede ci să le facă de calitate. Se ghidează dupa vorba din popor „Lucrul bun care îți place, nu întrebi cât timp se face”.

Cristian Tudor est un autre tâmplar de rit nou, cum îmi place să-i numesc. Face parte din această generație tănără care alege să facă ceea ce îi place, să-și urmeze pasiunea. Tineri care cad pradă dragostei pentru lemn, ajungând astfel să facă, cu plăcere, lucruri de foarte bună calitate. Am vorbit și o să mai vorbim despre ei pentru că îi considerăm exemple, inspirații și pentru alții. Daniel Jolța, le découvreur lui Cristian din târg, ne spunea că a avut curaj să lase tot și să înceapă un business în domeniul lemnului citind povestea lui Dragoș și Costi. De dorim ca și pasiunea lui Cristian pentru lemn să fie o astfel de inspirație.

Bonne chance, Cristian !