{"id":23429,"date":"2019-06-12T14:58:39","date_gmt":"2019-06-12T11:58:39","guid":{"rendered":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/?p=23429"},"modified":"2024-03-03T20:14:56","modified_gmt":"2024-03-03T18:14:56","slug":"le-specie-legnose-piu-resistenti-allesterno","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/2019\/06\/12\/cele-mai-rezistente-specii-de-lemn-la-exterior\/","title":{"rendered":"Le specie di legno pi\u00f9 resistenti per progetti all'aperto"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2018\/06\/25\/8-cele-mai-frecvente-intrebari-despre-protejarea-lemnului-la-exterior\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">Cele mai frecvente \u00eentreb\u0103ri<\/a> primite de la cititori sunt legate de <strong>comportamentul lemnului la exterior \u0219i de ce ar trebui f\u0103cut pentru a fi c\u00e2t mai rezistent<\/strong>. Rezisten\u021ba lemnului la exterior nu depinde doar de calitatea materialelor cu care se face finisarea sau de modul cum sunt aplicate ci \u0219i de c\u00e2t de bine se comport\u0103 lemnul natural la ac\u021biunea factorilor externi. De multe ori rezisten\u021ba la exterior este confundat\u0103 cu durabilitatea. Durabilitatea este, \u00eens\u0103, o proprietate mai vast\u0103 care arat\u0103 c\u00e2t de rezistent este lemnul la factori de stres fizici, chimici \u0219i biologici. Este proprietatea de care trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 seama inginerii \u0219i arhitec\u021bii c\u00e2nd folosesc lemnul \u00een proiecte de construc\u021bii sau amenaj\u0103ri interioare, mai ales c\u00e2nd acestea sunt structurale.<\/p>\n<p>Lemnul nu are aceea\u0219i rezisten\u021b\u0103 la exterior indiferent de specie, lucru descoperit cu mult timp \u00eenainte de a fi supus unor determin\u0103ri sofisticate de laborator. \u00cen urma folosirii lui, oamenii au descoperit c\u0103 unele specii sunt mai rezistente dec\u00e2t altele. Din experien\u021b\u0103 au aflat care sunt cele mai rezistente la ploaie \u0219i ninsoare, \u00een p\u0103m\u00e2nt sau ap\u0103. A\u0219a au \u0219tiut s\u0103 aleag\u0103 cel mai bun lemn pentru st\u00e2lpii de <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2018\/07\/16\/cum-se-faceau-si-cum-se-fac-acum-casele-din-lemn-in-romania\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">rezisten\u021b\u0103 ai caselor <\/a>\u0219i <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2018\/03\/09\/garduri-din-lemn-cum-se-alege-lemnul-materiale-de-protectie-sfaturi\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">gardurilor<\/a>, cel pentru cor\u0103bii sau pilonii locuin\u021belor lacustre.<\/p>\n<h5>Rezisten\u021ba lemnului la contactul cu solul. Clase de rezisten\u021b\u0103<\/h5>\n<p>Cel mai important criteriu pentru stabilirea unei clasific\u0103ri a lemnului folosit la exterior este rezisten\u021ba la contactul cu solul. \u00cen zona de contact, lemnul este foarte solicitat, agresiunea factorilor de mediu fiind maxim\u0103. Dac\u0103 ave\u021bi curiozitatea s\u0103 vede\u021bi cum arat\u0103 un \u021b\u0103ru\u0219 care a stat \u00een p\u0103m\u00e2nt o perioad\u0103 de timp mai lung\u0103, ve\u021bi observa c\u0103 zona cea mai &#8220;m\u00e2ncat\u0103&#8221;, mai sub\u021biat\u0103, este exact cea de la contactul cu solul. Iar partea care a stat \u00een totalitate \u00een p\u0103m\u00e2nt a rezistat mult mai bine.<\/p>\n<p>Pornind de la acest criteriu au fost stabilite clase de rezisten\u021b\u0103. Acestea se reg\u0103sesc \u00een standardul Comunit\u0103\u021bii Europene EN 350-1, standard valabil \u0219i \u00een Rom\u00e2nia. Iat\u0103 care sunt cele 5 clase de rezisten\u021b\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Clasa 5 &#8211; lemnul este perisabil, rezisten\u021ba \u00een timp fiind sub 5 ani (sub 1 an la unele \u021b\u0103ri din CE). \u00cen aceast\u0103 categorie se g\u0103se\u0219te <strong><em><a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2017\/03\/17\/lemnul-de-plop-linguri-copai-dar-si-mobila-arte-povera\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">plopul,<\/a> <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2017\/10\/02\/fagul-lemnul-discret-care-se-curbeaza-cel-mai-bine\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">fagul<\/a>, <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2017\/12\/21\/mesteacanul-lemnul-designerilor\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">mesteac\u0103nul<\/a><\/em><\/strong><\/li>\n<li>Clasa 4 &#8211; lemn pu\u021bin rezistent. Speciile \u00eencadrate \u00een aceast\u0103 clas\u0103 rezist\u0103 \u00eentre 5 \u0219i 10 ani. [ <strong><a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2017\/01\/10\/lemnul-de-rasinoase-comparativ-cu-cel-de-foioase\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"><em>pin , molid<\/em><\/a> <\/strong>]<\/li>\n<li>Clasa 3 &#8211; lemn cu rezisten\u021b\u0103 moderat\u0103. Intervalul de timp 10-15 ani. [ <strong><em>d<\/em><em><strong>ouglas<\/strong>, <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2021\/09\/20\/lemnul-de-larice-stejarul-coniferelor\/\">larice<\/a><\/em><\/strong> ]<\/li>\n<li>Clasa 2 &#8211; lemn durabil. Intervalul de timp: 15-25 ani. [ <strong><em><a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2016\/11\/16\/stejarul-copacul-rege\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">stejar<\/a>, castan, <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2016\/11\/02\/salcamul-cel-puternic-rezistent-si-frumos\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">salc\u00e2m<\/a>, cedru ro\u0219u<\/em><\/strong> ]<\/li>\n<li>Clasa 1 &#8211; lemn foarte durabil. Peste 25 ani. [ <em><a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2018\/05\/04\/lemnul-de-tec\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">tec<\/a>, iroko<\/em> ]<\/li>\n<\/ul>\n<figure id=\"attachment_23450\" aria-describedby=\"caption-attachment-23450\" style=\"width: 830px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-23450\" src=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-placare-casa.jpg\" alt=\"rezistenta lemnului la exterior\" width=\"830\" height=\"585\" srcset=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-placare-casa.jpg 830w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-placare-casa-600x423.jpg 600w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-placare-casa-300x211.jpg 300w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-placare-casa-768x541.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 830px) 100vw, 830px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-23450\" class=\"wp-caption-text\">foto: architectsjournal.co.uk<\/figcaption><\/figure>\n<h5>Factori externi care reprezint\u0103 o agresiune pentru lemn<\/h5>\n<p>Rezisten\u021ba lemnului la exterior nu este determinat\u0103 doar de c\u00e2t de bine rezist\u0103 la contactul cu solul. Sunt lucr\u0103ri care chiar nu iau \u00een seam\u0103 acest criteriu (placarea caselor cu lemn, acoperi\u0219uri, structuri pozi\u021bionate pe piloni). \u00cen acest caz trebuie v\u0103zut c\u00e2t de bine se comport\u0103 lemnul la dilatare \u0219i contragere, c\u00e2t de mult crap\u0103 din cauza schimb\u0103rilor sezoniere de umiditate sau temperatur\u0103, c\u00e2t de rezistent este la ac\u021biunea razelor soarelui sau c\u00e2t de repede este atacat de ciuperci, mucegaiuri sau insecte.<\/p>\n<p>Din teste de rezisten\u021b\u0103, m\u0103sur\u0103tori ale unor parametri \u0219i simpla observare a compartamentului lemnului \u00een timp s-a concluzionat c\u0103 lemnul care con\u021bine r\u0103\u0219ini sau taninuri este mult mai rezistent la ac\u021biunea apei. Este cazul lemnului de <em>r\u0103\u0219inoase<\/em> sau al celui de <em>salc\u00e2m<\/em>. De aceea, specii cu rezisten\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103 la contactul cu solul, cum este pinul sau molidul, sunt totu\u0219i folosite la construirea caselor. Construc\u021biile sunt \u00eens\u0103 a\u0219ezate pe funda\u021bii din piatr\u0103 sau beton, evit\u00e2nd contactul direct cu solul.<\/p>\n<p>Specii care se comport\u0103 foarte bine la exterior sau \u00een ap\u0103 sunt <em>stejarul, castanul \u0219i <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2017\/11\/28\/ulmul-un-lemn-frumos-elastic-si-dur\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">ulmul<\/a><\/em>. Stejarul a fost folosit intens \u00een trecut la construirea vapoarelor, iar castanul (nu cel cu fructe comestibile), r\u0103sp\u00e2ndit \u00een Italia, a fost folosit, al\u0103turi de stejar, la construirea pilonilor pe care se spijin\u0103 \u0219i ast\u0103zi casele din Vene\u021bia.<\/p>\n<p>Dintre toate speciile cel care se comport\u0103 foarte bine la toate testele de rezisten\u021b\u0103 la exterior este <strong><em>tecul<\/em><\/strong>. Este lemnul ce poate fi folosit la exterior \u0219i f\u0103r\u0103 protec\u021bie, propriet\u0103\u021bile lui r\u0103m\u00e2n\u00e2nd neschimbate o lung\u0103 perioad\u0103 de timp.<\/p>\n<p>Mai multe informa\u021bii despre comportamentul diferitelor specii la ac\u021biunea ciupercilor xilofage, a g\u00e2ndacilor de lemn sau termitelor, se g\u0103sesc \u00een standardul EN 350-2. O lucrare cu foarte multe determin\u0103ri, cifre \u0219i informa\u021bii tehnice despre durabilitatea diferitelor specii de lemn din \u021bar\u0103 g\u0103si\u021bi <a href=\"http:\/\/www.mdrap.ro\/userfiles\/ancheta_publica_faza3.doc\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">aici.<\/a><\/p>\n<figure id=\"attachment_23449\" aria-describedby=\"caption-attachment-23449\" style=\"width: 896px\" class=\"wp-caption alignnone\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-23449\" src=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-casa-pe-fundatie.jpg\" alt=\"rezistenta lemnului la exterior\" width=\"896\" height=\"635\" srcset=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-casa-pe-fundatie.jpg 896w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-casa-pe-fundatie-600x425.jpg 600w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-casa-pe-fundatie-300x213.jpg 300w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-casa-pe-fundatie-768x544.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 896px) 100vw, 896px\" \/><figcaption id=\"caption-attachment-23449\" class=\"wp-caption-text\">cas\u0103 din bu\u0219teni pe funda\u021bie<\/figcaption><\/figure>\n<h5>Este lemnul aceleia\u0219i specii la fel de rezistent indiferent de v\u0103rst\u0103, mod de debitare sau structur\u0103 intern\u0103?<\/h5>\n<p>Rezisten\u021ba lemnului la exterior este diferit\u0103 \u0219i \u00een interiorul aceluia\u0219i trunchi. Exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 foarte mare \u00eentre alburn \u0219i duramen. \u00cen sec\u021biunea perpendicular\u0103 pe axul trunchiului se v\u0103d, la majoritatea speciilor, dou\u0103 zone: una mai deschis\u0103 la culoare aflat\u0103 spre exterior (imediat dupa scoar\u021b\u0103) &#8211; <em>alburn<\/em> &#8211; \u0219i una central\u0103, mai \u00eenchis\u0103 &#8211; <em>duramen<\/em>.<\/p>\n<p>Alburnul este zona prin care se transmite hrana c\u00e2nd copacul este \u00een picioare \u0219i de aceea este mai af\u00e2nat\u0103 \u0219i absoarbe apa cu mare usurin\u021b\u0103. Duramenul este zona &#8220;b\u0103tr\u00e2n\u0103&#8221; a copacului, zona de rezisten\u021b\u0103, care nu mai este folosit\u0103 pentru transportul de hran\u0103. Este mai dur\u0103, mai compact\u0103, f\u0103r\u0103 tendin\u021ba de a absorbi hrana. Ca lemn t\u0103iat, \u00een zona de capete de fibr\u0103, alburnul absoarbe mult mai mult\u0103 ap\u0103 comparativ cu duramenul. De aceea, alburnul tuturor foioaselor este \u00eencadrat \u00een Clasa 1 de rezisten\u021b\u0103 la contactul cu solul. Cheresteaua unui lemn socotit rezistent la exterior nu va fi la fel de rezistent\u0103 dac\u0103 va con\u021bine \u0219i alburn.<\/p>\n<p>Absorb\u021bia este diferit\u0103 \u0219i \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103 pentru c\u0103 propor\u021bia \u00eentre alburn \u0219i duramen se schimb\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta. Propor\u021bia de alburn este mai mare la tinere\u021be, c\u00e2nd nevoia de hran\u0103 este mare. Cu timpul, parte din lemn se durific\u0103, copacul devenind mai rezistent, mai greu de dobor\u00e2t. Este motivul pentru care nu se aleg copaci tineri pentru case \u0219i structuri de rezisten\u021b\u0103.<\/p>\n<p>Am spus doar despre alburnul foioaselor pentru c\u0103 la r\u0103\u0219inoase lucrurile sunt diferite. La ele este foarte greu de deosebit alburnul de duramen (la molid este imposibil), iar absorb\u021bia nu este at\u00e2t de diferit\u0103 pentru c\u0103 transportul hranei \u00een r\u0103\u0219inoase se face printr-un sistem diferit. R\u0103\u0219inoasele nu au pori, absorb\u021bia apei f\u0103c\u00e2ndu-se mult mai \u00eencet. Higroscopia (capacitatea de a absorbi apa) este mult mai mic\u0103 \u0219i de aceea, molidul este un lemn folosit cu succes la exterior.<\/p>\n<p>Capacitatea de absorbtie a apei este determinat\u0103 \u0219i de modul de debitare a lemnului. Apa este absorbit\u0103 mai greu \u00een elementele t\u0103iate pe direc\u021bie radial\u0103 sau tangen\u021bial\u0103, acestea fiind de preferat atunci c\u00e2nd este ales lemnul pentru exterior.<\/p>\n<h5>Cre\u0219terea rezisten\u021bei lemnului la exterior<\/h5>\n<p>Pentru a avea o construc\u021bie din lemn rezistent\u0103 la exterior trebuie s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>lemnul are o umiditate mai mic\u0103 de 20%, dar mai mare de 14%<\/li>\n<li>este c\u00e2t mai bine protejat pentru a nu absorbi apa. Un lemn care nu intr\u0103 \u00een contact cu apa sau vaporii de ap\u0103, \u00een condi\u021bii atmosferice normale, nu va dep\u0103\u0219i un con\u021binut de 15-16% umiditate<\/li>\n<li>nu a fost atacat de insecte, ciuperci sau mucegaiuri \u0219i este protejat \u00eempotriva unui eventual atac al acestora<\/li>\n<li>materialele cu care este protejat sunt rezistente, iar protec\u021bia este aplicat\u0103 pe toate fe\u021bele sau muchiile lemnului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Despre <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2017\/04\/11\/impregnanti-lacuri-lazuri-pentru-lemn\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">materialele pentru protec\u021bia lemnului la exterior<\/a> am vorbit \u0219i cu alte ocazii. Sunt de preferat materialele elastice sau cele care nu fac pelicul\u0103. A\u0219a cum a\u021bi auzit de nenum\u0103rate ori, lemnul lucreaz\u0103 adic\u0103 variaz\u0103 dimensional \u00een func\u021bie de valorile umidit\u0103\u021bii exterioare. O pelicul\u0103 rigid\u0103 va cr\u0103pa, iar protec\u021bia va disp\u0103rea. De aceea recomand frecvent <a href=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/2019\/04\/17\/7-reguli-de-respectat-la-finisarea-cu-ulei-a-lemnului\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\">uleiul<\/a> sau ceara pentru protec\u021bia lemnului.<\/p>\n<p>Dou\u0103 lucruri vreau s\u0103 subliniez legat de finisarea lemnului pentru a-l face c\u00e2t mai rezistent la exterior:<\/p>\n<ul>\n<li>f\u0103r\u0103 o \u00eentre\u021binere corespunz\u0103toare niciun material nu va rezista perfect ani de zile<\/li>\n<li>produsele transparente nu sunt rezistente la exterior. Chiar dac\u0103 asigur\u0103 protec\u021bia la ap\u0103 nu o asigur\u0103 pe cea la radia\u021bia UV. Lemnul tot \u00ee\u0219i va schimba culoarea \u00een timp. Cele mai rezistente sunt vopselele colorate (nu albe), iar pe locul 2 sunt lazurile colorate semitransparente.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Sper ca informa\u021biile de mai sus s\u0103 v\u0103 fie de folos. Dac\u0103 g\u0103si\u021bi articolul interesant \u0219i pentru al\u021bii, \u00eel pute\u021bi distribui. Iar dac\u0103 ave\u021bi neclarit\u0103\u021bi sau \u00eentreb\u0103ri, l\u0103sa\u021bi-le mai jos, \u00een zona dedicat\u0103. Ve\u021bi primi cu siguran\u021b\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-23452\" src=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-terasa.jpg\" alt=\"rezistenta lemnului la exterior\" width=\"897\" height=\"650\" srcset=\"https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-terasa.jpg 897w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-terasa-600x435.jpg 600w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-terasa-300x217.jpg 300w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-terasa-768x557.jpg 768w, https:\/\/revistadinlemn.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/06\/rezistenta-lemnului-la-exterior-terasa-74x55.jpg 74w\" sizes=\"auto, (max-width: 897px) 100vw, 897px\" \/><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cele mai frecvente \u00eentreb\u0103ri primite de la cititori sunt legate de comportamentul lemnului la exterior \u0219i de ce ar trebui f\u0103cut pentru a fi c\u00e2t mai rezistent. Rezisten\u021ba lemnului la exterior nu depinde doar de calitatea materialelor cu care se face finisarea sau de modul cum sunt aplicate ci \u0219i de c\u00e2t de bine se [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":23453,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_seopress_robots_primary_cat":"2178","_seopress_titles_title":"","_seopress_titles_desc":"Rezisten\u021ba lemnului la exterior nu depinde doar de calitatea materialelor de finisare ci si de c\u00e2t de bine se comport\u0103 el la ac\u021biunea factorilor externi","_seopress_robots_index":"","footnotes":""},"categories":[2178],"tags":[2696,2329],"class_list":["post-23429","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-specii-lemn","tag-rezistenta-lemnului-la-exterior","tag-specii-de-lemn"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23429"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37836,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23429\/revisions\/37836"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/media\/23453"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistadinlemn.ro\/it\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}