Am avut o discuție cu cineva care, după ce a transformat un mobilier de bucătărie, avea o problemă cu crăparea vopselei aplicate pe lemn și nu știa ce s-a întâmplat. Convins fiind că vopseaua era bună, se gândea că este posibil să fi făcut el ceva greșit. Mi-a descris tehnologia punct cu punct și atunci am înțeles cum te poți trezi cu un rezultat slab făcând mai mult decât este necesar din dorința de a fi cât mai aproape de perfecțiune. Pe scurt, transformarea implica 3 etape: curățarea până la lemn, șlefuirea manuală a lemnului și revopsirea. Șlefuirea lemnului fusese făcută cu foarte mare atenție, în trepte, pornind de la granulația 100 și ajungând până la 500. S-a aplicat apoi vopseaua, în straturi subțiri, așteptând timpul necesar pentru uscare și totuși, după uscare, vopseaua a început să crape. Ce s-a întâmplat? Unde este greșeala?
Șlefuirea manuală a lemnului
Șlefuirea lemnului înainte de aplicarea baițului și a lacului (vopselei) este necesară pentru a obține o colorare uniformă, pentru ca pelicula formată să aibă aderență bună și pentru ca lemnul să aibă un tușeu plăcut, să nu zgârie la atingere.
Aderență bună înseamnă absorbție bună a lacului/vopselei în lemn. Lemnul absoarbe în mod natural prin canalele din fibre (vizibile la unele specii ca pori), exact pe acolo pe unde a circulat și apa când era copac. Zona pe unde absoarbe cel mai bine este cea unde fibrele sunt secționate. Acolo apar așa-numitele capete de fibră pe unde lichidul intră cu ușurință.
Șlefuirea are această capacitate de a deschide capetele de fibră. Dar, paradoxal, ea poate să le și închidă, limitând absorbția în lemn. Cum știm că deschidem sau închidem fibra? Prin alegerea corectă a hârtiei sau a bureților abrazivi cu care se face șlefuirea.
Granulația hârtiei pentru șlefuirea lemnului
Nu voi intra în amănunte privind hârtia de șlefuit. Am făcut-o cu altă ocazie și găsiți detalii aqui. Vreau doar să atrag atenția că numerele scrise pe această hârtie au o semnificație și sunt foarte importante. Alegând hârtia în funcție de ele veți obține o șlefuire de calitate. Granulația este reprezentată de numere de la 40, 60, 80 până la 400, 500, 600. Cu cât numărul este mai mare cu atât hârtia este mai fină și „zgârie” mai puțin. Cea foarte abrazivă, cu numere mici, este folosită pentru lemn, iar cea fină, pentru șlefuirea între straturile de grund, de lac sau de vopsea.
Capetele de fibră se deschid dacă se folosește hârtie de șlefuit până la 180, maximum 220 și asta în cazul speciilor de lemn mai afânate și scămoase, cu fibra moale, cum este choupo. Em espécies duras como carvalho, ne putem opri la 150 fără probleme. Hârtiile abrazive mai fine de atât nu mai au puterea să rupă fibra și să o deschidă. Dimpotrivă, vor împinge fibrele deja deschise în lemn, închizând canalele de absorbție. La închiderea canalelor contribuie și praful fin rezultat în urma șlefuirii cu hârtie fină, care doar va „măcina” fibra lemnului, fără a o deschide.
Este ceea ce s-a întâmplat și în cazul descris. Ajungând la granulația de 500 lemnul a fost total „închis”, nu a mai putut absorbi nimic din vopseaua aplicată. Pelicula formată fiind de fapt o pojghiță de vopsea deasupra lemnului, prinsă doar din loc în loc. Fără aderență la suport, acest strat suspendat foarte fin se „sparge” imediat la cea mai mică mișcare sau atingere.
De ce se face șlefuirea progresivă
Din cele spuse mai sus se naște întrebarea: atunci de ce este nevoie de o șlefuire progresivă, din ce în ce mai fină? Nu au fost deschise fibrele cu 40 sau 60? De ce nu ne oprim aici? Pentru că lemnul ar absorbi foarte mult și necontrolat. În cazul baițului ar apărea automat petele, iar în cazul vopselei sau lacului, cantitatea mare absorbită în profunzimea lemnului înseamnă pierderi. De aceea, se recomandă ca primul strat al finisajului (după colorare, dacă este cazul) să fie grão sau lacul/vopseaua să fie mai diluate. Astfel va putea intra în zona superficială a lemnului, să se prindă bine de fibră și pelicula obținută să aibă aderență.
Șlefuind lemnul progresiv, primele granulații rup fibra, iar următoarele le închid puțin astfel încât absorbția să fie mai controlată. Tot așa se limitează și se reduc dimensiunile fibrelor rupte care se vor încărca cu lac și se vor ridica, dând un aspect rugos după lăcuire. Dacă ne-am opri la granulația 40, aceste capete de fibră ar fi foarte mari. Încărcarea lor cu lac ar duce la adevărați țepi de lemn care ar fi foarte greu de netezit prin lixar entre demãos. Ar fi nevoie să se insiste, poate chiar să se folosească hârtie mai grosieră, sub cea recomandată (de la 240 în sus), care aproape va îndepărta acel prim strat de lac. Evident, asta înseamnă pierderi și „muncă în zadar”.
În concluzie …
Nu încercați să obțineți o finețe cât mai mare a lemnului pentru că veți reduce aderența lacurilor sau vopselelor folosite. Nici nu lăsați lemnul șlefuit doar cu granulații foarte mici (40, 60) pentru că veți obține un lemn pătat și închis la culoare sau veți consuma inutil grund/lac/vopsea și hârtie de șlefuit încercând să obțineți suprafețe cât mai fine și plăcute la atingere.
Sper să fi reușit să explic pe înțelesul tuturor ceea ce s-a întâmplat în această situație. Dacă au rămas neclarități, puteți lăsa întrebările sau comentariile mai jos. Iar dacă știți pe cineva căruia i-ar prinde bine aceste informații, distribuiți-i și lui articolul.
Português (AO90) 
Română 
Italiano 
English 
Deutsch 
Español 
Français 
Polski
Olá, do que li, retive principalmente o que NÃO fazer. Especificamente, quais são os passos exactos? Por exemplo, lixar com lixa de grão 40-60, pintar a camada 1, lixar xxx, etc. Quero voltar a pintar umas portas de madeira. Obrigado.
Olá!
Pela sua pergunta, não percebo se pretende aplicar a tinta sobre a tinta existente ou se pretende limpar a camada antiga até à madeira e depois aplicar outro acabamento. Estou a tentar abordar brevemente ambas as situações:
1. Sobre a pintura existente. É necessário desengordurar a superfície com água e detergente (lavar), depois limpar bem e deixar secar. Lixar ligeiramente com uma lixa de grão 280 ou 320, limpar o pó e aplicar a nova tinta. A lixagem é efectuada para que a nova camada de tinta adira à antiga. É uma boa ideia testar previamente se as tintas são compatíveis. Verificar numa zona mais escondida. Se se espalhar bem sem formar crateras ou ilhas de tinta, são compatíveis. Para evitar problemas, utilize uma tinta à base de água. É compatível com a maioria dos tipos de vernizes e tintas.
2. Em madeira. Remover a camada antiga lixando-a com uma máquina de lixar, decapando-a ou aquecendo-a. Em baixo encontra uma ligação sobre a remoção de camadas antigas de tinta. Quando a madeira estiver limpa, limpe suavemente com um pano com diluente e deixe secar. Em seguida, lixe com uma lixa de grão 150 (se a madeira for dura - carvalho, freixo) ou 180-220 para madeiras mais macias (tília, choupo, abeto, abeto). Limpar o pó e aplicar o primário. Depois de secar, lixe com uma lixa de grão 280 ou 320 e aplique a tinta. Lixar entre demãos ajudará a obter uma superfície lisa e suave.
Anexei também uma hiperligação com dicas para o acabamento de portas.
Tudo de bom!
https://revistadinlemn.ro/2017/09/15/cum-se-curata-stratul-vechi-de-vopsea/
https://revistadinlemn.ro/2017/08/16/sfaturi-pentru-finisarea-usilor/
Olá. Preciso de alguns conselhos vossos. Temos uma pequena casa de campo no campo com portas de madeira antigas e decidimos renová-las. Removemos as velhas camadas de tinta com um jato de ar quente, lixámos com uma lixa de grão 60, depois passámos massa com uma espátula e voltámos a lixar. Por favor, diga-me o que devo fazer a seguir. Não quero estragar tanto trabalho. As portas, acho que as vou pintar de branco super brilhante. Obrigado!
Olá!
De facto, seria um trabalho lamentável. 🙂
A minha opinião é que se deve lixar toda a superfície com uma lixa mais fina (150 ou 180, ainda mais fina) para ter uma superfície agradável ao tato. De seguida, aplicar 2 a 3 demãos de tinta, com secagem entre demãos, sendo que o tempo de secagem depende da tinta utilizada. Se possível, lixe a primeira demão, após a secagem, com uma lixa de grão 400, no mínimo, se utilizar uma tinta brilhante. Obterá uma superfície muito lisa e agradável ao tato.
Penso que a pintura de alto brilho é pretensiosa e difícil de manter. Mostra todas as marcas das mãos e as imperfeições da superfície. Eu usaria um acabamento semi-brilhante ou acetinado. Tem um brilho agradável e é muito mais fácil de manter.
Tudo de bom!
Olá. Obrigado pela vossa resposta. Disse-me para aplicar 2, 3 demãos de tinta com secagem entre demãos. Se eu aplicar uma demão de primário branco, lixar e depois aplicar tinta branca acetinada, não há problema? Ou há algum segredo para aplicar várias demãos de tinta? Muito obrigado.
Está bem com primário e tinta. Estava a pensar que era um principiante e que estava a tentar encontrar uma versão mais simples. 🙂 Como diz - uma camada de primário, lixar e depois pintar - é a tecnologia correcta.
Boa sorte!
Olá, gostaríamos de revestir os degraus da nossa casa (que agora são de azulejo), com degraus de madeira laminada de faia. Gostaríamos de ter a cor carvalho. Agradecemos desde já a vossa resposta.
Boa noite!
Os degraus de carvalho podem ser acabados separadamente e montados depois ou montados e depois acabados. Para minimizar as perturbações, é preferível que os degraus sejam acabados noutro local.
Os degraus devem ser muito bem lixados, uma vez que a madeira de faia é difícil e mancha facilmente. A última lixagem deve ser efectuada com uma lixa de grão 180 ou 220. Lixar e aplicar o verniz de carvalho. Recomendo um corante à base de solvente porque o risco de manchar é menor. Pode encontrar os corantes em lojas de bricolage. Depois de secar, aplique 2-3 demãos de verniz para soalhos. Pode utilizar verniz à base de água ou à base de solvente, aplicado com um pincel ou uma esponja dura. Se o verniz for à base de solvente, a espátula deve ter uma esponja resistente a solventes. Depois de a primeira camada de verniz ter secado, lixe com uma lixa de grão 320 ou uma esponja abrasiva fina para remover o grão alto da madeira e obter um acabamento suave e agradável.
Depois de terminados, os degraus são colados à escada de betão. É uma boa ideia remover a camada de azulejos para não levantar demasiado o degrau. A colagem deve ser feita com uma cola resistente à humidade (D3 ou D4).
A mesma tecnologia é utilizada se o acabamento for efectuado após a colagem dos degraus.
Boa sorte!
Olá. Tenho uma mesa de pinho que não foi envernizada nem tratada de forma alguma. Tem estado na cozinha, ao lado do fogão, e está manchada de gordura.
Gostaria de saber se posso "recondicioná-lo" no sentido de poder fazer alguma coisa para remover as manchas e possivelmente envernizá-lo depois.
Deve ser lixado? decapado? Não sei de todo, e a vossa resposta seria muito útil. Muito obrigado
Olá!
Se a superfície estiver fortemente revestida com óleo endurecido que quase forma uma película, será necessária uma combinação de limpeza, lixagem e decapagem. Aplique primeiro um decapante, porque o óleo endurecido é difícil de remover de outra forma. Deixo abaixo uma hiperligação com os tipos de decapante e o modo de utilização. Também se pode utilizar soda cáustica, mas este método é mais perigoso. Depois de o óleo estar impregnado, remova-o com um raspador ou uma escova de arame e, em seguida, limpe bem a superfície com diluente para todos os fins. Finalmente, a madeira é cuidadosamente lixada ao longo do grão com uma lixa de grão 150 ou 180 ou uma esponja de abrasão média. A madeira fica limpa e agradável ao tato e pode ser envernizada ou pintada.
Boa sorte!
https://revistadinlemn.ro/2022/09/08/cum-sa-cureti-cu-decapant-straturile-vechi-de-vopsea/
https://revistadinlemn.ro/2016/04/11/cum-trebuie-facuta-slefuirea-in-alb-a-lemnului-pentru-a-obtine-un-produs-de-calitate/