Lecția de(spre) pian

Nu vă speriați, nu va fi o lecție de pian propriu-zisă. Pentru că știu numai să ascult muzică, nu să o scriu sau să o predau. Dar pentru că este un instrument muzical făcut din lemn, știu câte ceva despre el și m-am gândit să vă spun și vouă. Și ca sa începem în forță, știați că pianul este unul dintre cele mai complicate instrumente? El are peste 2500 de părți componente.

Venețianul Bartolomeo di Francesco Cristofori a inventat pianul în 1709

Pianul este un instrument cu coarde care a fost inventat în anul 1709 de Bartolomeo di Francesco Cristofori, din Padua, Republica Venețiană. El era un fabricant de clavecine, instrument considerat strămoșul pianului. Denumirea pe care Cristofori a dat-o noului instrument a fost gravicembalo con piano e forte adică clavecinul cu piano și forte. Spre deosebire de clavecin, noul instrument putea crește sau scădea intensitatea sunetului, în funcție de presiunea aplicată pe chei. Fiind lungă și greoaie, denumirea s-a scurtat în timp la piano e forte – pianoforte, ajungând în final la piano – pian.

Ca mulți dintre inventatorii și artiștii vremii, Cristofori nu a primit recunoașterea în timpul vieții. El a plecat din Padua la Florența în 1690, la chemarea Prințului Ferdinando di Medici, care i-a dat în grijă clavecinele sale. După moartea acestuia, Cristofori a rămas la Florența să îngrijească colecția de instrumente a prințului defunct. Colecția conținea 84 de instrumente dintre care 7 erau fabricate de Cristofori. Până în 1726 a îmbunătățit instrumentul aducându-l foarte aproape de ceea ce este astăzi. Primele piane construite de Cristofori se află astăzi în Metropolitan Museum of Art din New York și în Muzeele Instrumentelor Muzicale din Roma și Leipzig.

De-a lungul timpului pianul a fost îmbunătățit continuu iar fabricanții de mobilă s-au întrecut în a realiza modele cât mai frumoase. Primul mare producător a fost Steinway, un emigrant german în America. Împreună cu fiii a fondat compania Steinway&Sons, care a devenit celebră în toată lumea.

Lemn de arțar, molid și multe straturi de finisaj

Pianul se construiește din cele mai bune materiale, nu doar pentru a avea un aspect deosebit ci în special, pentru un sunet aparte. Corpul, unde este și cutia de rezonanță, este făcut din furnire lungi de arțar care sunt încleiate, curbate pe matrițe speciale și întărite cu lemn de molid. Cadrul este făcut din 22 de foi de furnir de 7,5 m lungime. Aplicarea adezivului pe foile de furnir se face cu mașini speciale. După încleiere este pus în matriță pentru a căpăta forma dorită, iar în final este ranforsat cu elemente din molid. Curbarea lemnului se face după aceeași metodă ca atunci când Steinway a înființat compania.

Pentru a deveni pian, cutia obținută trebuie finisată, după care i se montează toate celelalte elemente: placă, corzi, ciocănele, picioare, capac, etc. Procesul de finisare este foarte laborios. Lemnul este șlefuit foarte bine în alb, după care este albit. Apoi se coloreaza si se aplică mai multe straturi de grund, cu șlefuire între ele. Între straturi se aplică glaze-uri pentru antichizare și uniformizarea culorii. La final, se aplică doua straturi de lac. Dupa aplicarea tuturor materialelor, este lăsat 21 de zile pentru uscare. Apoi, pentru a ajunge la acea strălucire specifică pianelor, este lustruit manual. Mai multe despre fabricarea pianelor puteți afla aici.

În afară de Stenway&Sons, care este cea mai mare companie producătoare de piane, mai sunt și alte companii celebre. Piane renumite fac Baldwin – în America, Yamaha – în Japonia, Bosendorfer – în Austria, Fazioli – în Italia.

Melodiile cântate la pian solo sau împreună cu orchestra ne încântă, fie că sunt clasice sau moderne. Și pentru că ați avut răbdarea să ajungeți până aici, vă recompensez cu o frumoasă variantă pentru pian a melodiei Let her Go.