Povestea păpușilor Matrioska, unul dintre simbolurile Rusiei

Bună parte din populația țării este zilele acestea cu ochii pe Rusia din motiv de Campionat Mondial de Fotbal. Numărul urmăritorilor ar fi fost mult mai mare dacă ar fi fost acolo și echipa noastră, dar asta e – csf, ncsf! M-am gândit să nu lăsăm evenimentul să treacă fără să-l legăm cumva de lemn. Și am găsit cel mai bun mod – păpușile Matrioska. Nu cred să existe cineva care să nu fi auzit sau să nu fi văzut acele papusi de lemn care ies una din alta, fiind din ce în ce mai mici. Dar oare câți știu povestea lor?!

Și totuși, începutul a fost în altă parte

Păpușile Matrioșka, sau Babușka cum mai sunt cunoscute, nu mai sunt de mult numai o jucărie pentru copii. Au devenit un simbol de țară, Rusia, la fel cum saboții de lemn au ajuns să nu mai fie numai încălțări pentru oamenii de la sate, ci și un simbol al Olandei. Sunt cumpărate ca suvenir, sunt folosite pentru a face glume legate de personaje politice, iar cele vechi sunt căutate și achiziționate de colecționari.

Ideea păpușilor care ies una din alta nu este însă una rusească. De fapt nici a obiectelor de același fel puse unul în altul. Primele astfel de obiecte au fost făcute în China cu mai bine de 1000 de ani în urmă. Erau cutii din ce în ce mai mici care erau depozitate una în alta. Primele păpuși gândite pe ideea cutiilor ce ies una dintr-alta au fost făcute tot în China, în jurul anului 1200.

Din China ideea a ajuns imediat în Japonia și a stat la baza păpușilor Shichi-Fukujin – Cei 7 zei ai norocului. Cea mai mare păpusă îl intruchipa pe Fukurojuro – zeul fericirii și al longevității. Din ea ieșeau pe rând alte 6 figurine, din ce în ce mai mici, ce întruchipau alți zei ai norocului.

„Nașterea” Matrioșkăi în Rusia

Au și rușii o legendă care spune că primele păpuși au fost făcute de un călugăr rus. El ar fi fost inspirat de povestea unei statui de aur a zeului Jumala la care se închinau cei ce locuiau la poalele munților Ural. La un moment dat această statuie s-a deschis și din ea au ieșit alți zei mai mici.

Adevărul este însă altul. Totul a pornit de la faptul că o păpușă Shichi-Fukujin a atras atenția soției lui Savva Mamontov, un rus bogat din Moscova, iubitor al artelor. Mamontov s-a înconjurat de artiști ale căror creații se bazau pe arta populară rusă. Dorind păstrarea identității naționale și a culturii tradiționale, Mamontov înființează Atelierul de Educație a Copiilor unde artiștii erau încurajați să facă păpuși pentru copii folosind teme populare rusești.

La acest atelier lua parte și artistul Serghei Maliutin. Într-una din zile Maliutin a auzit-o pe soția lui Mamontov povestind despre păpușile japoneze Shichi-Fukujin. Așa i-a venit ideea unor păpuși care să prezinte portul popular rusesc. Ideea de obiect în obiect nu era nouă în Rusia, Faberge fiind cel care în 1885 a creat un ou care avea în interior un gălbenuș ce avea în interior o cloșcă.

Maliutin a preluat ideea păpușilor una în alta și a transformat-o într-un simbol. Prima păpușă a fost sculptată in lemn de tei de V.Zveidochin și pictată chiar de Maliutchin. Erau 8 piese, cea mare având în ea alte 7 din ce în ce mai mici. Ele întruchipau 6 fete și un băiat pictate cu simboluri ale oamenilor de la sate: coasă, cloșcă, castroane. Cea mai mică păpușă întruchipa un copil purtând scutece. Acest set de păpuși există și astăzi și se află la Muzeul jucăriilor din Zagorsk.

Numele ales a fost Matrioșka, un alint al numelui Matriona, foarte popular la sate în acea vreme. Dar nu a fost ales numai pentru popularitatea lui. El își are rădăcina în cuvântul „mater”, mamă în latină, fiind foarte potrivit pentru a ilustra o figură maternă cu broboadă și șorț din care ies alte figurine mai mici, la fel cum mama dă naștere copiilor.

Meșteșugarii fac și astăzi păpușile așa cum se făceau în urmă cu mai bine de 100 de ani

Încă de la început s-a pus problema care este cel mai potrivit lemn pentru o astfel de jucărie. Trebuia să aibă fibra fină, să-și păstreze forma în timp și să se adapteze bine oricărui climat. Matrioska putea ajunge în diverse colțuri ale Rusiei, cu temperatură și umiditate foarte diferite. Trebuia să fie un lemn durabil, dar în acelasi timp ușor de lucrat și modelat fără să crape în timpul lucrului și nici după. Cea mai bună alegere s-a dovedit a fi lemnul de tei, cu care se lucrează și astăzi. Puține sunt cazurile când se folosesc alte esențe.

De la momentul tăierii copacului până când păpușa este gata poate dura și 3 ani. După tăiere, trunchiului i se indepărtează crengile, este curățat de coajă și pregătit pentru a fi pus la uscat pentru 1-3 ani. Pregătirea ajută ca apa să se elimine încet și lemnul să nu crape sau să-și schimbe culoarea.

Când a ajuns la echilibru sunt tăiate bucăți de diferite dimensiuni în funcție de dimensiunea păpușilor. Pentru un set ce conține 5 păpuși este nevoie de 9 bucăți de lemn, 8 jumătăți și una întreagă. Lemnul este prelucrat pe strung și adus la forma și dimensiunile dorite.

Ce este interesant este că și acum meșterii populari lucrează păpușile fără să le măsoare pentru a fi siguri că încap una în alta. Le masoară „din ochi” cum se spune. Pornesc de la dimensiunea uneia dintre ele pe care o iau ca reper și aproximează dimensiunile celorlalte. Culmea este că se potrivesc de fiecare dată. Un astfel de meșter poate prelucra 50 de piese pe zi, adică în jur de 50 de seturi Matrioșka pe săptămână.

Decorarea păpușilor

Păpușile clasice sunt pictate și acum folosind motive populare: basmale, șorțuri, unelte, flori, păsări. Cu toate că ideea s-a născut la Moscova, locul unde au fost produse încă de la început a fost Serghiev Posad, un oraș aflat la 80 km nord-est de Moscova. De aici au plecat și primele papusi de lemn Matrioska, prezentându-se lumii întregi la Expoziția Internațională de la Paris din anul 1900.

Semionov este un alt loc celebru pentru păpușile Matrioska. Aflat la 500 km nord-est de Moscova, în zonă plină de păduri, păpușile din Semionov sunt diferite de celelalte fiind pictate într-un stil specific zonei. Simbolurile folosite sunt tufișurile, fructele de padure, păsările pădurii. Totul este plin de culoare, femeile fiind pictate purtând basmale roșii sau galbene. Motivul cel mai des întâlnit pe șorțuri este trandafirul roșu. Se spune că pictorul are totală libertate în decorarea păpușilor astfel încât nu sunt 2 seturi pictate la fel. Lemnul folosit pentru fabricarea papușilor Matrioșka din Semionov este cel de mesteacan.

Simbol al Rusiei, folosit de multe ori pentru a marca o aniversare importantă sau chiar pentru a face glume nevinovate

Matrioska nu mai reprezintă acum numai viața satului, bunica de la țară cu fiica și nepoata. Simbolul este folosit de multe ori pentru a marca evenimente. De exemplu, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la victoria împotriva Franței, la Serghiev Posad a fost făcută o păpușă care-l întruchipa pe mareșalul Mihail Kutusov. Păpușa se desfăcea scoțând la iveală alți lideri militari participanți la vestita luptă.

Matrioska a depășit de mult granițele satului ajungând să reprezinte personaje de desene animate, eroi moderni, actori și chiar lideri politici. Aceștia din urmă sunt folosiți chiar ca temă pentru a face glume mai mult sau mai puțin acide. Simbolul rămâne totuși Matrioska cu broboadă și sorț, mai mult sau mai puțin îmbodobite cu trandafiri, păsări, unelte sau fructe de pădure.