Wood species

European oak - a symbol of strength, a hard, dense and resistant wood on the outside

Stejarul are în el ceva mistic, ghindele și frunzele lui fiind simboluri în multe țări ca.  În Anglia, stejarul este considerat arborele regal, multe dintre pub-uri numindu-se chiar așa, „The Royal Oak”. Este un simbol al forței, al puterii. Este și motivul pentru care a fost ales ca nume pentru echipa de rugby a României – Oaks. Aceeași impresie de forță liniștită, așezată, o dă și caselor unde este folosit. Lemnul de stejar este apreciat atât de cei care îl lucrează, cât și de cei care-l au în casă ca mobilier. Sunt suficiente motive ca articolul de mai jos să-i fie dedicat.

lemnul de stejar

Stejarul, o împletire de înțelepciune și misticism

Specia la care ne referim este stejarul pedunculat, iar numele științific este Quercus robur or Quercus pedunculata. Se mai numește și stejar european, comun sau englezesc. În engleză este english or european oakin Italian oak, in French chene, in German eiche, iar în spaniolă European oak. Este specie nativă în Europa, Asia Mică și vestul Asiei. Se cultivă însă și în alte zone, precum China, America de Nord sau Australia.

În genul Quercus sunt foarte multe specii diferite (peste 600, după unele surse), unele asemănătoare cu stejarul european, altele aproape fără nici o asemănare. De exemplu, în partea de sud a Europei (Italia) există Quercus brutia, foarte asemănătoare, iar în SUA este Quercus rubra, specie asemănătoare ca nume, dar foarte diferită ca aspect. Despre specii cunoscute de Quercus precum cer (Quercus cerris) sau gorun (Quercus petraea), găsiți informații here and here.

De-a lungul timpului, semnificația stejarului a fost o împletire între înțelepciune și misticism. El a întruchipat adesea puterea, longevitatea și rezistența și are o istorie lungă și bogată în multe culturi și mitologii. În Grecia antică, stejarul era dedicat lui Zeus, regele zeilor, care era adesea înfățișat purtând pe cap o coroană de frunze de stejar, simbol al puterii și autorității. Druizii credeau că stejarii erau portaluri către lumea de dincolo, unde locuiau zeii și strămoșii. Lemnul sacru al stejarului era ars în timpul sărbătorilor solstițiului de vară, marcând trecerea către cealaltă jumătate a anului. În mitologia nordică, stejarul era asociat cu zeul tunetului Thor. Vikingii sculptau în lemn de stejar amulete și talismane pentru protecție. În Europa medievală, se credea că dacă cineva ascultă cu atenție foșnetul frunzelor de stejar ar putea auzi mesaje din lumea spiritelor care să le ofere îndrumare și perspectivă.

lemnul de stejar
old oak tree Cajvana, Suceava
photo source: wikipedia.com

Stejarul pedunculat poate trăi peste 1000 de ani

Stejarul pedunculat este un arbore puternic și robust care poate trăi peste 1000 de ani. Cel mai bătrân stejar din România, mai mult de 900 de ani, se află în județul Suceava. Circumferința unui stejar bătrân poate ajunge până la 10-12 m. În mod normal ajunge până la 30-35 m înălțime și 2-4 m circumferință, creșterea fiind lentă. Scoarța este brun-negriciasă, aspră, brăzdată adânc longitudinal și transversal și are conținut mare de tanin. De aceea era intens folosită în trecut în tăbăcărie. Ea are și proprietăți terapeutice, fiind utilizată pentru obținerea unor ceaiuri, tincturi și unguente. Ramurile sunt lungi și noduroase, iar coroana largă și bogată.

Frunzele sunt căzătoare, lobate, au între 4 și 8 lobi, iar pețiolul este scurt. Toamna frunzele capătă o culoarea galben-cărămizie foarte atrăgătoare. Înflorește în mai și are atât flori masculine, cât și feminine. Florile masculine sunt grupate în inflorescențe de 10 cm care atârnă, iar cele feminine sunt solitare sau grupate până la 5, apar la baza frunzei, sunt roșii și nu au petale. Fructele sunt ghindele care sunt grupate câte 2-3 la capătul unui pețiol care atârnă. Ghindele au între 2-4 cm lungime și între 1-1,5 cm lățime, sunt ovale, colorare verzi la tinerețe și brun-gălbuie la maturitate. Cupa în care stă ghinda este semisferică, lemnoasă și acoperită cu solzi triunghiulari.

Lemnul de stejar – caracteristici și proprietăți

În secțiune transversală prin trunchiul de stejar se disting bine inelele anuale și zonele de alburn și duramen. Duramenul este colorat de la brun cenușiu deschis până la mediu, cu unele irizații verzi. Uneori are și alte colorații ceea ce-l face un lemn foarte apreciat. Culoarea alburnului este de la aproape alb până la brun foarte deschis, fiind clar delimitat de duramen.

Porii sunt foarte distincți și rotunzi. În lemnul timpuriu sunt mai mari și mai rari, iar în cel târziu mai mulți și deși. Desenul format de pori, mai ales la tăierea tangențială, este caracteristic și reprezintă un element de recunoaștere a lemnului de stejar. Raze medulare sunt mari, vizibile, sub formă de panglică care formează oglinzi pe suprafața lemnului.  Fibra are aspect dur, rugos și uneori poate fi neregulată sau răsucită, din cauza condițiilor de creștere.

Stejarul este un lemn dens și dur, având densitatea în stare anhidră 675 kg/m³ și duritatea Janka 4980 N. Are tendința de crăpare la uscare. Uscarea naturală poate dura și 10-12 ani. Este foarte rezistent la putrezire fiind folosite la construcția ambarcațiunilor, a caselor sau pentru proiecte exterioare. Se lucrează bine atât manual, cât și mecanic. Din cauza conținutului mare de tanin reacționează cu fierul, mai ales când este ud, apărând colorații sau decolorări. Se pretează bine la îndoire la abur și strunjire. Se încleiează și se finisează fără probleme.

lemnul de stejar
oak cross section
photo source: commons.wikimedia.com.
lemnul de stejar
oak pores
photo source: wood-database.com
lemnul de stejar
oak design
photo source: rarewoodsandveneers.com

Utilizările lemnului de stejar

Din lemn de stejar se obțin mobilier, pardoseli, grinzi, ambarcațiuni, butoaie, furnir. Este folosit în construcții, la decorări interioare sau amenajări la exterior. Întotdeauna a fost considerat o specie importantă, cu aspect deosebit fiind folosit în trecut la casetarea tavanelor, îmbrăcarea pereților, la obținerea mobilierului sculptat din castele și palate. Corăbiile erau făcute tot din lemn de stejar.

În prezent este folosit atât în construcții, cât și ca fabricarea mobilierului. În construcții este folosit ca structură de rezistență pentru case sau pentru decorarea cu grinzi și stâlpi a caselor cu aspect rustic. Din lemn de stejar se fac uși și ferestre rezistente și cu aspect apreciat. În ciuda aspectului dur și a senzației că poate fi folosit doar pentru mobilier rustic, se folosește cu succes și la obținerea celui modern. Este perfect pentru mobilier de living, dar și de bucătărie. Este folosit pentru obținerea scaunelor și a meselor. În ultima perioadă, mesele cu blatul dintr-o felie tree trunk, with finisajul cât mai puțin vizibil, sunt foarte la modă.

Desenul format de pori permite finisări foarte interesante. Porii pot fi marcați cu patine sau baițuri speciale, evidențiind desenul natural. Aspectul natural este obținut cu ceară sau finished with oil. Conținutul de taninuri și săruri în pori poate influența uneori colorarea. De aceea, pentru a nu altera aspectul finisajelor mai speciale, este recomandată folosirea unui prim strat de izolator.

Un tratament în urma căruia stejarul capătă un aspect deosebit este sandblasting. Se poate face atât mecanic cât și chimic. În urma sablării lemnul capătă un aspect 3D tocit și vechi, foarte apreciat.

Stejarul european este o materia primă foarte apreciată pentru barrel making de vin, dar și de whisky. Tehnologiile sunt complexe, iar aroma obținută prin arderea superficiala a lemnului este deosebită.

lemnul de stejar
fireplace beam
photo source: woodnwax.co.uk
lemnul de stejar
covered terrace
photo source: oakcarpenter.com
lemnul de stejar
masuta
photo source: idealhomeshowshop.co.uk

I hope you find the above information useful. As always, additions are welcome. And if you have any questions or queries, please leave them below in the space provided. I will be sure to reply.

About the author

Mihaela Radu

Mihaela Radu is a chemical engineer but has a great passion for wood. She has been working in the field for more than 20 years, wood finishing being what defined her during this period. She gained experience working in a research institute, in her own company, as well as in a multinational. She wants to continuously share her experience with those who have the same passion - and more.

10 comments

Add a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  • Hello,

    I am working on a living room furniture similar to the one in the picture above, made of oak veneered panel, for a natural matte finish and to keep as long as possible the light shade, what finish do you recommend? Is it necessary to apply a layer of polyurethane insulator, is it advisable to apply it before or after the primer? Is it necessary to apply a primer or is the primer sufficient?

    Thank you very much for the valuable information,

    Isabela

    • Hello,
      I recommend a solvent acrylic finish, which keeps the wood colour unchanged and does not yellow over time. There is no need to apply insulator (it is always applied as the first coat, before the primer) and I do not recommend it because polyurethane is more yellow and its hardener will yellow over time or if the wood has been chemically discoloured. This eliminates the risk of yellowing over time. There is also no need for impregnation. Impregnators are mostly used outdoors, where they protect the wood from fungi and insects and UV radiation. For a finish as above, natural (without applying colour), 2 coats of primer and one coat of varnish are sufficient, with sanding between coats for a nice smooth finish. The gloss of the varnish in the cabinet picture is 25-30, and the table around 10. The lower the gloss level, the lower the gloss and the less natural wood look. It will only betray your pleasant cough. 🙂
      All the best.

  • I have a bookcase with sculpture that is the color of the one in the "old wall cladding" photo above. I love it and want to keep it but somehow transform it into a more modern style. I would like to change its colour to a grey shade. How should I go about it? What to use and how?
    Thank you.
    Magdalena

    • Good evening.
      If you still want to see the natural grain of the wood, it's harder. You should remove the varnish layer and give it a grey bait. After that you should apply varnish again. You can also try with grey coloured varnish, but it is difficult to get such a varnish because of the yellow varnish stain. In addition the effect will not be the desired one, being closer to plastic.
      If you don't want to see the wood design, you can use a grey water-based paint (such as Annie Sloan's creosote paint) to paint all the furniture. It's much easier to achieve than the first option and you don't even need to remove the coats of varnish. Just wash the surface with water and detergent to remove dirt, wipe well and apply the paint.
      Good luck!

      Don't forget to subscribe to the printed Wood Magazine! For only 58 lei/year you can find out news in the field, discover craft ideas or trade secrets. We remind you that the content in the printed magazine is different from the one on the website. Details in the link below. 
      Thank you!https://revistadinlemn.ro/product/abonament-revista-din-lemn/

  • Good evening! I would like to paint a new ash wood kitchen cabinet in a warm grey shade to match an oak countertop. What would you advise? What could I achieve this shade with, as I would like it to show the grain and not be translucent. Thanks in advance! Sincerely, T. Horga

    • Hello!
      From what you say I understand that you want the natural design to show through, but not through the protective coating. In this case you should use a paint and the finish should not be thick. Ash is a wood with pores which will make its design even more visible. Use a thinner paint (just enough not to run off the brush) so that the wood absorbs and highlights the design. And it's even better with a stiffer sponge brush because it pushes the paint into the wood. You can find it in DIY stores, where the brushes are. After drying (and sanding between coats to get a nice touch finish) apply another coat of paint. If after the first coat you are very happy with the look, apply 1-2 coats of varnish over the paint. Look for a varnish in the same category as the paint (water-based, alkyd, nitrocellulose) so that the products are compatible.
      I hope I understand what you want. If not, give me more details.
      All the best!

  • Hello,
    I recently installed a triple layered oak floor, unfortunately, there were a few areas where there was a bit of resin left (from gluing on the screed) and I cleaned it with thinner.
    Those areas would look like grease spots, what do you recommend to do to fix them?
    Thanks in advance

    • Hello!
      The floor was probably not varnished. The solvent used diluted the resin which was absorbed by the wood. Hence the wet, stained wood appearance.
      Try wiping the area vigorously with thinner 2-3 times.
      If this doesn't work, you'll need to lightly sand the wood in the area with 100 or 120 grit sandpaper and then wipe with clean thinner. Finally, sand with 180 grit paper to make the wood smooth again.
      If the floorboard was varnished, then the solvent attacked the varnish layer and the solvent-thinned resin penetrated under the varnish and stained the wood. You will need to remove the varnish layer, sand the wood and re-varnish.

  • Hello,
    I want to make a set of wooden toys (Cuboro type). I would be interested in a discussion and possible advice.
    with thanks
    Dan

Categories

Subscribe to newsletter

Newsletter Friday morning
Information and advice from the experts

en_USEnglish