Specii lemn

Stejarul, copacul rege

Mi-a fost foarte greu să încep să scriu despre stejar. Și nu pentru că nu aș fi avut ce să scriu. Dimpotrivă, sunt atât de multe de spus despre el. Dar lemnul de stejar este acolo, undeva, foarte aproape de inima noastră, apreciat și dorit și mi-a fost tare frică să nu greșesc. Încă îmi este.🙂 Dar voi trece peste toate și voi încerca să fac un articol care, chiar dacă nu va cuprinde tot ceea ce se poate spune despre lemnul de stejar, măcar să atingă punctele importante.

lemnul de stejar

Stejarul, arborele ce poate trăi peste 1000 de ani

Stejarul care se folosește la noi și în Europa este din specia Quercus robur. Se mai numește și stejar european sau englezesc. Este specie nativă europeană și vest asiatica. A început însă să fie cultivat in diverse zone, printre care China, America de Nord și Australia

Există o mulțime de specii genul Quercus. Când am citit despre el am identificat 26 de specii diferite, unele asemenatoare cu stejarul european, altele aproape fără nici o asemănare. De exemplu, în partea de sud a Europei (Italia) există Quercus brutia, foarte asemănătoare, iar în SUA este Quercus rubra, specie asemănătoare ca nume dar foarte diferită ca aspect.

Mă voi limita la a scrie despre stejarul european. Este un arbore puternic și robust care poate trăi peste 1000 de ani. Știu că la noi, cel mai bătrân stejar, mai mult de 900 de ani, era în județul Suceava. Sper să mai existe încă. Circumferința unui stejar bătrân poate ajunge până la 10-12 m. În mod normal crește până la 30-35 m înălțime și 2-4 m circumferință. Scoarța stejarului era utilizată în trecut în tăbăcărie. Ea are și proprietăți terapeutice, fiind utilizată pentru obținerea unor ceaiuri sau tincturi și unguente.

lemnul de stejar
stejar batran Cajvana, Suceava
sursa foto: wikipedia.com
Lemnul de stejar

Lemnul de stejar este un lemn dur, cu aspect, desen și culoare frumoasă. În secțiune transversală se văd bine zonele de alburn și duramen și inele anuale. Duramenul este colorat de la brun cenușiu deschis până la mediu, cu unele irizații verzi. Uneori are și alte colorații ceea ce-l face un lemn foarte apreciat. Alburnul are culoarea de la aproape alb până la brun foarte deschis și este clar delimitat de duramen.

Porii sunt foarte distincți și rotunzi, o parte, mai mari și mai rari în zona de lemn timpuriu, mai mulți, mari și deși în zona de lemn târziu. Desenul format de pori, când lemnul este tăiat, mai ales la tăierea tangențială, este caracteristic și reprezintă un element de recunoaștere a lemnului de stejar. Are raze medulare vizibile iar fibra are aspect dur, rugos și poate uneori să fie neregulată sau răsucită, din cauza condițiilor de creștere.

Fiind un lemn dur la uscare pot apărea crăpături foarte vizibile. Trebuie uscat încet, în timp, respectând ciclurile. Uscarea naturală durează mult, iar cheresteaua uscată natural timp de 10-12 ani devine foarte prețioasă, fiind folosită la obținerea mobilei de lux și a decorărilor de lux.

lemnul de stejar
sectiune transversala stejar
sursa foto: commons.wikimedia.com.
lemnul de stejar
pori stejar
sursa foto: wood-database.com
lemnul de stejar
desen stejar
sursa foto: rarewoodsandveneers.com
Utilizările lemnului de stejar

Stejarul se folosește atât ca lemn masiv, cât și ca furnir. Desenul format de pori permite finisări foarte interesante. Ei pot fi marcați folosind patine sau baițuri speciale și astfel este evidențiat desenul lui natural. Arată foarte bine când este finisat cu ulei sau ceara. Conține taninuri și săruri în pori, ceea ce poate influența uneori finisarea. De aceea, în cazul finisajelor mai speciale, este bine să se folosească un izolator ca prim strat.

Un tratament în urma căruia stejarul capătă un aspect deosebit este sablarea. Se poate face atât mecanic cât și chimic. În urma sablării lemnul capătă un aspect de vechi, de tocit, foarte frumos și apreciat.

Lemnul de stejar are multiple întrebuințări. Încă din trecut era folosit la obținerea mobilei deosebite, sculptate, a pardoselelor, pentru placarea pereților și casetarea tavanelor, chiar la fabricarea corăbiilor.

În prezent este folosit atât în construcții, cât și ca fabricarea mobilierului. În construcții este folosit ca structură de rezistență pentru case sau pentru decorarea cu grinzi și stâlpi în cazul caselor cu aspect rustic. De asemenea, se folosește pentru amenajări interioare, parchet sau pardoseli interioare și exterioare. Din lemn de stejar se fac uși și ferestre rezistente și cu aspect foarte plăcut.

În ciuda aspectului său dur și a senzației că se poate obține numai mobilă greoaie, cu aspect bătrânesc, el poate fi folosit și la obținerea mobilei moderne. Este perfect pentru mobila de living, dar și pentru cea de bucătărie. Este folosit pentru obținerea scaunelor și a meselor. În ultima perioadă, mesele cu blatul dintr-o „felie” de trunchi de copac, cu finisajul cât mai puțin vizibil, sunt la mare modă.

Se pretează foarte bine la strunjire, dar și la curbare prin aburire.

O utilizare foarte apreciată pentru stejarul european este la obținerea butoaielor pentru vin, dar și pentru whisky. Tehnologiile sunt complexe iar aroma obținută prin arderea superficiala a lemnului este deosebită.

lemnul de stejar
grinda semineu
sursa foto: woodnwax.co.uk
lemnul de stejar
terasa acoperita
sursa foto: oakcarpenter.com
lemnul de stejar
masuta
sursa foto: idealhomeshowshop.co.uk
lemnul de stejar
ardere butoaie
sursa foto: winefolly.com

Lemnul de stejar are ceva deosebit în el, ceva simbolic. De altfel, stejarul, frunzele sau ghinda, sunt folosite în multe țări ca simboluri. În Anglia, stejarul este considerat arborele regal, multe dintre pub-uri numindu-se chiar așa, „The Royal Oak”. Este un simbol al forței, al puterii. Este motivul pentru care echipa de rugby a României se numește „Stejarii”. Aceeași impresie de forță liniștită, așezată, o dă și caselor unde este folosit. Este puternic, dar și frumos, uneori unic. De aceea ni-l dorim și tot de aceea îl și iubim.

lemnul de stejar
masa rustica
sursa foto: rusticoak.co.uk

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

10 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Buna ziua,

    Am in lucru un mobilier pentru living asemanator cu cel din imaginea prezentata mai sus din panel furniruit cu stejar, pentru un finisaj natur mat si pentru a-si pastra cat mai mult timp nuanta deschisa ce finisaj imi recomandati? Este nevoie si de aplicarea unui strat de izolator poliuretanic, este indicat sa se aplice inainte sau dupa grund? Este nevoie si de impregnant ca si prim strat sau grundul este suficient ?

    Multumesc mult pentru pretioasele informatii,

    Isabela

    • Buna ziua,
      Va recomand un finisaj acrilic pe solvent, care pastreaza neschimbata nuanta lemnului si nici nu ingalbeneste in timp. Nu este nevoie sa aplicati izolator (se aplica intotdeauna ca pim strat, inaintea grundului) si nici nu va recomand pentru ca poliuretanicul este mai galben, iar intaritorul lui ingalbeneste in timp sau daca lemnul a fost decolorat chimic. Inlaturati astfel riscurile ingalbenirii in timp. Nu este nevoie nici de impregnant. Impregnantii sunt folositi mai mult la exterior, unde protejeaza lemnul de ciuperci si insecte si de raditia UV. Pentru un finisaj ca mai sus, natur (fara sa se aplice culoare), sunt suficiente 2 straturi de grund si unul de lac, cu slefuire intre straturi pentru un tuseu fin si placut. Gradul de luciu al lacului din imaginea cu dulapul este 25-30, iar a mesei in jur de 10. Cu cat gradul de luciu este mai mic cu atat luceste mai putin si are aspect de lemn natural. Il va trada numai tuseul placut. 🙂
      Toat cele bune.

  • Am o biblioteca cu sculptura care are culoarea celei din foto de mai sus „veche placare perete”. Imi place si vreau s-o pastrez dar s-o transform cumva intr-un stil mai modern. Mi-ar placea sa-i schimb culoarea in nuanta de gri. Cum sa procedez? Ce sa folosesc si cum?
    Multumesc.
    Magdalena

    • Buna seara.
      Daca vreti in continuare sa se vada desenul natural al lemnului este mai greu. Ar trebui sa indepartati stratul de lac si sa dati un bait gri. Dupa aceea sa aplicati din nou lac. Puteti incerca si cu lac colorat gri, dar este dificil de obtinut un astfel de lac din cauza tentei galbene a lacului. In plus efectul nu va fi cel dorit, fiind mai aproape de plastic.
      Daca insa nu vreti sa vedeti desenul lemnului atunci se poate folosi o vopsea hidrodiluabila gri (cum este cea cretoasa de la Annie Sloan) cu care sa vopsiti toata mobila. Este mult mai usor de obtinut fata de prima varianta si nici nu este nevoie sa indepartati straturile de lac. Spalati numai suprafata cu apa si detergent pentru indepartarea murdariei, stergeti bine si aplicati vopseaua.
      Succes!

      Nu uitati sa va abonati la Revista din Lemn tiparita! Cu numai 58 de lei/an puteti afla noutati din domeniu, puteti descoperi idei de mesterit sau secrete ale meseriei. Va reamintim ca in revista tiparita continutul este diferit de cel din site. Detalii in link-ul de mai jos. 
      Va multumim!https://revistadinlemn.ro/product/abonament-revista-din-lemn/

  • Buna seara! Doresc sa vopsesc o mobila de bucatarie noua, din lemn de frasin, intr-o nuanta de gri cald, culoare care sa potriveasca cu un blat de stejar. Ce ma sfatuiti? Cu ce as putea obtine aceasta nuanta, fiindca as dori sa se vada fibra si sa nu fie translucid. Multumesc anticipat! Cu respect, T. Horga

    • Buna ziua!
      Din ce spuneti inteleg ce vreti sa se vada desenul natural, fara insa sa se vada prin stratul protector. In acest caz trebuie sa folositi o vopsea si finisajul sa nu fie gros. Frasinul este un lemn cu pori ceea ce va face desenul lui si mai vizibil. Folositi vopsea mai diluata (atat cat sa nu curga din pensula) pentru ca lemnul sa absoarba si sa puna in evidenta desenul. Si mai bine iese cu trafaletul cu burete mai dur pentru ca impinge vopseaua in lemn. Il gasiti in magazinele de bricolaj, acolo unde sunt si pensulele. Dupa uscare (si slefuire intre straturi pentru a obtine un finisaj placut la atingere) aplicati inca un strat de vopsea. Daca dupa primul strat sunteti foarte multumita de aspect, aplicati peste vopsea 1-2 straturi de lac. Cautati un lac din aceeasi categorie cu vopseaua (pe baza de apa, alchidic, nitrocelulozic) pentru ca produsele sa fie compatibile.
      Sper ca am inteles bine ceea ce doriti. Daca nu, dati-mi mai multe amanunte.
      Toate cele bune!

  • Buna ziua,
    Am montat de curand o dusumea de stejar, triplu stratificata, din nefericire, au fost cateva zone in care a ramas putin rasina ( de la lipirea pe sapa) si am curatat-o cu diluant.
    Acele zone ar rama ca niste pete de grasime, ce ne recomandati sa facem pentru remediere?
    Multumesc anticipar

    • Bună ziua!
      Probabil dușumeaua nu era lăcuită. Solventul folosit a diluat rășina care a fost absorbită de lemn. De aici aspectul de lemn ud, pătat.
      Încercați să ștergeți zona energic cu diluant, de 2-3 ori.
      Dacă nu se rezolvă așa, va trebui să șlefuiți ușor lemnul în zona respectivă cu hârtie abrazivă cu granulația 100 sau 120 și să ștergeți apoi cu diluant curat. La final, șlefuiți cu hârtie 180 pentru ca lemnul să redevină fin.
      Dacă dușumeaua era lăcuită, atunci solventul a atacat stratul de lac și rășina diluată de solvent a pătruns sub lac și a pătat lemnul. Va trebui să îndepărtați stratul de lac, să șlefuiți lemnul și să re-lăcuiți.

  • Buna ziua,
    doresc sa fac un set de jucarii din lemn, (tip Cuboro). M-ar interesa o discutie si eventuale sfaturi.
    cu multumiri
    Dan

Categorii

Abonează-te la newsletter

ro_RORomanian