Nodurile reprezintă o caracteristică obișnuită a lemnului. Sunt cunoscute și recunoscute cu ușurință. Dar ce sunt ele, cum apar, de câte feluri sunt, cum influențează caracteristicile lemnului, cum influențează finisajul? Sunt întrebări la care veți găsi răspunsurile în cele ce urmează.
O que são nós
Nodurile, alături de colorații, crăpături, pungi de rășină, fac parte din categoria defeitos da madeira. Din punct de vedere estetic nu sunt percepute întotdeauna ca defect. De exemplu, mobila rustică este chiar mai apreciată dacă are noduri. Grinzil, parque de estacionamento, polițele dau și mai mult senzația de natural atunci când au noduri. De asemenea, lemnul cu noduri dă cabanas autenticitate și un farmec aparte.
Cum apar nodurile? Fie sunt baza unei ramuri care s-a oprit din dezvoltare și a căzut, fie sunt muguri din care urmau să crească ramuri, dar nu s-au mai dezvoltat. În locul unde crește ramura, fibrele lemnoase din trunchi au o deviere a direcției de creștere care poate ajunge și la un unghi de 90°.
Chiar dacă ramura dispare din diverse motive, devierea rămâne și este acoperită în timp de masa lemnoasă materializată în inele anuale. Astfel, devierea fibrei este cuprinsă în interiorul copacului și apare sub forma nodurilor în momentul când acesta este tăiat și debitat în scânduri. Drept urmare, copacii cu ramuri dese vor avea mai multe noduri, iar cei cu ramuri rare mai puține.
Tipos de nós
Nodurile sunt de 2 feluri: noduri fixe (numite și concrescente sau sănătoase) și noduri căzătoare.
Nós fixos provin de la o ramură sănătoasă care a trăit mult timp pe trunchi până să dispară.
Nodurile căzătoare apar când ramurile se rup în perioadele uscate, secetoase. În aceste perioade copacul își reduce capacitatea de absorbție a apei, țesuturile se contractă, iar nodul se detașează de celelalte straturi lemnoase.
Destul de rar este menționat și un al treilea tip de noduri – nós pútridos(nesănătoase) – care apar când crengile se rup în perioade cu umiditate foarte mare. Atunci nodul se infectează cu ciuperci care atacă fibra lemnoasă.
Influența nodurilor asupra calității lemnului și finisajului
Proprietățile tehnice ale lemnului sunt afectate de prezența nodurilor. Rezistența lemnului scade în acel loc, iar probabilitatea de a crăpa în lungul fibrei crește. Dacă lemnul este folosit în construcții, nodurile existente trebuie foarte bine analizate pentru a vedea în ce măsură îi afectează rezistența.
Nodurile influențează nivelul de calitate al cherestelei prin numărul lor pe metru pătrat, formă, dimensiune, robustețe și tipul lor (fix sau căzător). În trecut, nodurile se înlocuiau în producție cu crengi pentru ca aspectul să nu difere foarte mult. Acum se înlocuiesc doar nodurile căzătoare, pentru că se usucă, cad și în locul lor rămâne o gaură. În nodurile sănătoase, în timpul uscării, pot apărea crăpături din cauza tensiunilor create de ieșirea apei. Înainte de finisare crăpăturile trebuie chituite. Dacă mobila este rustică, nodurile pot rămâne nechituite, crăpăturile crescând valoarea mobilei.
Madeira de resinoso are numărul de noduri mai ridicat din cauza specificului copacilor. Ramurile sunt mai dese, lumina pătrunde greu până la bază, iar cele de la bază se usucă și cad odată cu creșterea copacului. Prezența nodurilor în cheresteaua de rășinoase aduce o altă problemă. Prin noduri, rășina din lemn poate ieși la suprafață chiar și după ce lemnul a fost finisat. Procesul poate dura luni, chiar ani. De aceea, dacă nodurile nu se îndepărtează suprafața trebuie tratată cu un izolator care blochează rășina în interior.
Articolul nu este o pledoarie împotriva nodurilor, chiar dimpotrivă. Acest material extraordinar care este lemnul transformă defectele în calități. Fibra răsucită, colorațiile, defectele de creștere sunt câteva exemple. La fel sunt și nodurile.
Por conseguinte, se os nós não saírem, a superfície deve ser tratada com um isolante que fixe a resina no interior.
Que isolante? O primário normal não faz isso?
Os primários normais não bloqueiam realmente a resina no interior. Se houver um saco grande de resina, é bom retirá-lo, porque no verão, quando está quente, expande-se e empurra o acabamento, fazendo-o rachar.
É preferível isolar com um isolamento de poliuretano. É fluido, penetra profundamente na madeira e actua no interior, bloqueando todas as substâncias que interagem com o acabamento (taninos, corantes, resina). Existem também vedantes solúveis em água que fazem um bom trabalho. Estas versões são para sacos de resina pequenos. Os sacos grandes têm de ser removidos para evitar problemas.