A madeira de tília não é uma madeira espetacular como ulm ou por acácia, dar este nedrept să-l ignorăm. Este la fel cum am neglija copilul cuminte și silitor, dând mai multă atenție celui inteligent, dar neastâmpărat. Pentru că teiul este un lemn care nu creează probleme, care se usucă fără deformări deranjante, fără să crape și care se prelucrează foarte ușor. Cu toate că are rezistența carvalho, este apreciat în primul rând pentru ușurința cu care poate fi sculptat. Sa vedem ce surprize mai ascunde teiul și lemnul de tei.
Bătrânul tei
Teiul este unul dintre copacii cei mai vechi de pe planetă. Se consideră că a apărut încă din cretacic, lemn de tei fosilizat descoperindu-se în mai multe locuri din emisfera nordică. Este un copac longeviv care poate trăi mai mult de 1000 de ani. De exemplu, în grădina Castelo Imperial em Nuremberga este un tei despre care se spune ca a fost sădit în urmă cu peste 1000 de ani de soția regelui Heinrich al II al Germaniei (Rex Romanorum). Și Slovenia are un tei celebru – Najevska lipa – ce are peste 700 de ani și care este folosit ca loc de întâlnire pentru diverse evenimente.
Cel mai cunoscut tei din România este A Linden de Eminescu aflat în Grădina Copou din Iași. Este un simbol al orașului și are peste 500 de ani. Un alt tei celebru se află și la Bârnova, considerat a avea aproape 700 de ani sau în Maramureș. Aici se află Teiul Unirii, al lui George Pop de Băsești, considerat a avea peste 300 de ani. Legenda spune că la umbra acestui tei s-au întalnit cei care au pus la cale Marea Unire.
Teiul este considerat de oamenii satelor un lemn sfânt pentru că „acolo unde este un tei nu trăznește niciodată”. De aceea este folosit la construirea bisericilor sau a obiectelor folosite în biserică. De Rusalii, crenguțe de tei sfințite sunt puse la poartă pentru a apăra gospodăria de rele.
Tília
Există peste 30 de tipuri de tei în toată lumea, care diferă prin forma frunzelor, a florilor sau prin dimensiuni. Pe lângă acestea mai sunt și alte câteva specii hibride rezultate din încrucișarea primelor. Cel mai răspândit în Europa este Tilia europaea, un hibrid între Tilia cordata e Tilia platyphyllos. Dacă aveți curiozitatea să căutați informații în engleză despre tei trebuie să căutați tília ou linden tree. Diferite tipuri de tei există în America de Nord, Orientul Mijlociu, China sau Japonia, arealul de dezvoltare fiind în emisfera nordică. Copacul crește până la înălțime de 20-40 m și diametrul de 1,5-2 m. Are o coroană bogată fiind apreciat pentru faptul că reține foarte mult praf din atmosferă (pe locul trei, după stejar și ulm). Florile – mici inflorescențe la capătul unei tije subțiri – sunt galbene și au un miros inconfundabil care învăluie orașele spre sfârșitul lui mai.
Teiul este foarte apreciat pentru puterile sale tămăduitoare. Cele mai cunoscute sunt utilizările florilor, ca remediu pentru tuse, răceală sau stări nervoase sau anxioase. Dar în farmacie, atât umană cât și veterinară, se folosește și lemnul sau scoarța copacului.
Características da madeira de tília
Chiar dacă sunt atât de multe specii de tei, diferența între lemnul lor este insesizabilă. Culoarea este alb gălbuie spre crem, cu tente ușor roșiatice sau verzui. Se închide la culoare odată cu vârsta ajungând spre galben închis sau maro deschis. Alburnul nu se deosebește de duramen, iar inelele anuale sunt foarte puțin vizibile. Fibra este dreaptă, uniformă, omogenă și fină.
Densitatea lemnului de tei este de 560 kg/m³ când lemnul este uscat. Este un lemn ușor cu toate că are o rezistență foarte bună. Se usucă destul de repede, nu crapă, iar deformările în timpul uscării sunt foarte mici. Are însă o durabilitate medie spre mică, fiind atacat cu ușurință de ciuperci sau insecte. De aceea nu este un lemn recomandat pentru folosirea la exterior.
Lemnul de tei se prelucrează ușor, atât cu mașini cât și manual. La prelucrarea manuală trebuie folosite scule foarte bine ascuțite pentru că are tendința de scămoșare. Se lipește ușor cu adeziv și poate fi băițuit, finalizado, oleado sau lăcuit fără probleme. Am menționat că teiul seamănă mult cu choupo, diferența fiind dată de culoarea ușor roșiatică și fibra puțin mai densă. Acest lucru face ca teiul să se coloreze mult mai uniform comparativ cu plopul care se pătează cu ușurință.
Utilizări ale lemnului de tei
Pentru că este ușor și moale lemnul de tei se lucrează foarte ușor, fiind probabil cel mai folosit lemn pentru sculptura manuală. Este foarte apreciat de începători pentru că nu opune rezistență și nu crapă. Este folosit sub formă de cherestea, revestimento estético ou técnico, A atacar.
A madeira de tília é utilizada para fabricar molduras para quadros ou espelhos. Este o foarte bună materie primă pentru obiecte decorative, gen linguri sau mici sculpturi. Se strunjește cu ușurință obținându-se boluri sau alte tipuri de vase. Fiind ușor, din el se fac chitare electrice și alte instrumente muzicale.
Se face și mobilă din lemn de tei. A fost o perioadă când, alături de plop, era folosit intens pentru obținerea mobilierului numit arte povera. Era preferat plopului datorită ușurinței în prelucrare, dar la acea vreme era mult mai scump. Între timp diferența de preț nu mai este atât de mare, plopul crescând și el ca valoare. Am descoperit diferența dintre cele două specii finisându-le. Ca aspect general nu erau foarte diferite, culoarea ușor roșcată a teiului făcând diferența. La finisare, însă, diferența era ca de la cer la pământ. În timp ce plopul este foarte greu de colorat ieșind aproape mereu cu pete și necesitând uniformizare ulterioară, teiul se colorează frumos, uniform, având rareori nevoie de retușuri.
Pentru că este ușor, în ciuda rezistenței scăzute la exterior, se folosește pentru obținerea persianas. Se recomandă, însă, montarea în locuri protejate cu copertine sau unde fereastra este mai retrasă spre interior. Iar pentru bucuria copiilor (și nu numai) este folosit la fabricarea marionetelor, adică a actorilor principali ai teatrelor de păpuși.
Articolul întregește colecția Espécies de madeira, pe care o puteți accesa oricând pe site. Dacă ar putea fi interesant și pentru alții, puteți distribui. Iar întrebările, neclaritățile sau completările, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Așa cum deja v-ați obișnuit, vă voi răspunde. 🙂
Olá!
Preciso de alguns conselhos...
Quero fazer um terraço coberto e uma vedação como uma vedação em madeira de tília. Postes, vigas, suporte para a tábua (não sei o nome técnico)
Esta madeira é adequada para o efeito? Se não, quais seriam as desvantagens em relação à madeira de abeto?
Obrigado!
Boa noite!
A madeira de tília não é resistente no exterior, é semelhante ao choupo. O abeto é uma escolha muito melhor.
O contraplacado absorve mais humidade e apodrece mais rapidamente. É também uma madeira bastante macia, mais adequada para esculpir do que para este tipo de trabalho, que também envolve alguma força.
Segue-se uma hiperligação para um artigo sobre a resistência da madeira ao exterior.
Tudo de bom!
https://revistadinlemn.ro/2019/06/12/cele-mai-rezistente-specii-de-lemn-la-exterior/
A tília pode ser utilizada para degraus interiores?
Não recomendado por ser uma madeira mais macia. Os riscos e as impressões aparecem mais rapidamente do que noutras espécies.
As madeiras mais adequadas são a faia, o freixo, o carvalho ou a madeira macia.
O termo "madeira maciça de tília" está correto?
Sim, está correto.
A madeira pode apresentar-se sob diversas formas: madeira, folheado, aparas (para aglomerado, por exemplo), serradura, serrim, farinha ou pó. O termo "madeira maciça" designa a utilização da madeira sob a forma de madeira serrada, de madeira ou de vigas. Em termos práticos, "madeira maciça de cal" significa madeira de cal, e não a sua densidade ou peso.
Olá!
Gostaria de comprar uma cómoda em madeira maciça de tília para guardar livros, roupa e outros objectos domésticos, dentro de casa, num local onde a temperatura por vezes é baixa, porque nem sempre usamos o local.
A cal é recomendada para este efeito?
Boa noite!
Se a área não estiver húmida, não há problema.
Sendo confortável, penso que já está protegido com verniz ou óleo.
Se não for o caso, a minha recomendação é aplicar uma camada de óleo ou cera. Ficaria mais protegido da sujidade e da absorção excessiva de humidade.
Esculpi-o em madeira de tília e, quando lhe passei verniz, fez umas estrias acastanhadas na fibra. O que me aconselha a fazer para acabar com essas estrias?
Há várias razões para as estrias: a madeira não foi corretamente lixada, o verniz é demasiado espesso, o pincel não é de boa qualidade e não é aplicado uniformemente.
A minha recomendação é lixar bem a madeira antes de aplicar o verniz. A madeira de cal é mais macia e precisa de uma lixagem mais fina. Utilize uma lixa de grão 150 ou 180. Depois de lixar, limpe bem o pó com um pano de algodão macio e limpo (uma t-shirt velha).
Utilizar verniz incolor. Com verniz colorido, se as transições se sobrepuserem, aparece uma risca escura na sobreposição. Se quiser pintar, é melhor pintar a madeira antes e, depois de secar, aplicar verniz incolor.
Diluir o verniz antes da aplicação. Fica muito melhor se aplicar 2-3 camadas finas em vez de uma camada grossa.
Em vez de um pincel, utilize um pincel pequeno. Pode encontrá-los em lojas de vernizes e tintas. É muito mais homogéneo. Note que existem trafaletes especiais para vernizes à base de diluente. As que existem para vernizes à base de água não duram muito, porque a esponja fica demasiado larga em contacto com o diluente.
Boa sorte!