Casa de lângă lac a fost proiectată pentru a fi casă pasivă, adică o casă foarte eficientă energetic. Pentru întreținerea ei nu trebuie consumat mai mult de 15 kWh/m² anual, așa cum prevede standardul de casă pasivă. Acest lucru înseamnă o foarte bună izolare termică și reducerea la minimum a schimburilor de aer cu exteriorul, schimb care se face cu pierderi energetice. După ce au fost ridicați pereții și s-a construit acoperișul, echipa Litarh trebuie să se asigure acum că acesta este foarte bine izolat, iar legăturile între acoperiș și pereți, pereți și plafon, între ferestre și perete nu permit trecerea aerului în nicio direcție. Cât de bine și exact au fost făcute aceste lucrări se va vedea la testul de etanșeitate. Pregătirile în vederea acestui test pot fi urmările în filmul de la finalul articolului. Cei care nu au văzut încă drumul parcurs de familia Iosif până la acest punct al lucrărilor, pot viziona aici celelalte episoade.
De ce se face testul de etanșeitate
Pentru a atinge nivelul de performanță energetică a unei case pasive, principiile de construcție sunt următoarele:
- izolarea termică foarte bună,
- punțile termice cât mai puține sau deloc,
- ferestre performante,
- anvelopantă etanșă la aer verificată prin testul de etanșeitate,
- aer de calitate în interior cu ajutorul unui sistem de ventilație și recuperare a căldurii.
Schimburile de aer cu exteriorul depind de cât de bine este executată anvelopanta. Componentele anvelopei sunt pereții, acoperișul, ferestrele, ușile, fundația care trebuie legate între ele astfel încât să nu existe schimburi de aer cu exteriorul. În condițiile unei izolări termice foarte bune, cu materiale de calitate și strat continuu și gros și a folosirii unor ferestre ce răspund cerințelor de casă pasivă, aceste schimburi de aer rămân singurele vinovate de pierderile de căldură, iarna și intrarea căldurii exterioare, vara. Etanșeizarea presupune închiderea oricărui loc prin care aerul ar putea intra sau ieși din casă în mod necontrolat.
Verificarea etanșeității anvelopei se face cu ajutorul testului de etanșeitate sau testul cu ușa suflantă (blower door) care ne spune cât aer se pierde din casă într-un interval de timp determinat și pe unde. Multe dintre pierderi se descoperă la îmbinările componentelor și la penetrările pentru traseele electrice sau de apă-canal.
Etanșarea se face cu ajutorul membranelor speciale
Etanșarea casei se face cu ajutorul unor folii care se montează continuu la interior. Continuu înseamnă că trebuie să acopere fața interioară a tuturor pereților, acoperișului, plafoanelor și placa de beton a pardoselii (acel balon de care vorbește inginerul proiectant în film). În proiectare există regula creionului care spune că, pe o secțiune din proiectul casei, trebuie să poți trece cu creionul pe stratul de etanșare fără să-l ridici. Zonele sensibile sunt în jurul ușilor și ferestrelor, balcoanele care au platformă exterioară, străpungerile pentru montarea traseelor de utilități. Pentru o etanșare perfectă trebuie acordată atenție și îmbinării dintre folii. Ele se suprapun și se prind cu bandă adezivă specială.
Aceste folii se numesc folii bariere de vapori. Sunt membrane care se pun în partea dinspre casă a izolației pentru a împiedica umiditatea din aer să o traverseze si să condenseze pe peretele din spate. Sunt diferite de foliile anticondens care se pun la acoperiș, pe partea dinspre exterior a izolației. Astfel izolația este protejată de umiditatea care altfel ar putea ajunge la ea.
Departajarea între folia anticondens și bariera de vapori se face printr-un factor numit permisivitate la vapori Sd, exprimată în metri. Ea reprezintă echivalentul permisivității la vapori a unui strat de aer cu aceeași grosime. Membranele cu Sd<0,5m sunt folii anticondens, iar cele cu Sd>2m sunt bariere de vapori.
Ultimele lucrări pentru etanșarea perfectă a Casei de lângă lac
Ridicarea Casei de lângă lac se apropie de final și se fac ultimele verificări ale îmbinărilor. Inginerul proiectant Constantin Tudosă, reprezentant al constructorului Litarh, ne explică mai jos ce lucrări s-au făcut pentru ca etanșarea casei să fie cât mai aproape de ideal. Urmează ca testul de etanșeitate să demonstreze acest lucru. Este un test intermediar, făcut tocmai pentru a descoperi din timp eventualele scăpări și a le remedia. La finalul tuturor lucrărilor, când casa este gata, testul se reface. Dar despre cum se face acest test și care trebuie să fie rezultatele pentru o casă pasivă, în episodul viitor.
Adaugă comentariul