Ce spune proprietarul la un an și jumătate de locuit în casă de lemn

Am vorbit cu Andrei Pavelescu, proprietarul Casei dintre meri, de la Voinești, la un an și jumătate de la finalizarea lucrărilor. Am considerat că, deși este o casă de vacanță, a trecut suficient timp pentru a-și face o părere despre ce înseamnă să locuiești într-o casă pe structură de lemn. Cea mai mare curiozitate era legată de cum vede acum temerile inițiale privind rezistența casei, vibrațiile și propagarea sunetului între niveluri. Concluzia discuției a fost că, pe viitor, și-ar dori să construiască pe același sistem, o locuință permanentă în București.

Să începi construirea casei în iulie și să te muți în casă în septembrie?

Proiectul Casa dintre meri, pe care-l puteți urmări în întregime aici, este reprezentativ pentru modul rapid în care se construiește pe structură de lemn. Andrei și-a dorit un șantier care să dureze cât mai puțin și dorința lui a fost ca la jumătatea lunii septembrie să doarmă prima noapte în noua casă, înălțarea casei începând în iulie. Construcția a fost ridicată în timpul stabilit, dar finisajele au luat mai mult timp decât s-a așteptat, iar acea primă noapte s-a mutat în decembrie.

Totul a început în 2020, în plin lockdown, când toți visam la o casă de vacanță unde să putem sta nestingheriți la aer. Andrei avea deja un teren la Voinești, aproape de Târgoviște, iar în martie a decis să construiască acolo, cât mai repede, o casă de vacanță. La început s-a gândit la o casă de beton, dar și-a dat seama că ar dura mult și ar ieși mult prea mare. Cu toate că era sceptic în ceea ce privește rezistența caselor pe structură de lemn, a început să se documenteze și treptat și-a schimbat părerea. A decis că este modul cel mai rapid de a construi și a început să caute constructorul potrivit.

Așa a descoperit firma Litarh. A trimis mesaj prin formularul din site și a fost plăcut surprins să fie contactat foarte repede de Vlad Liteanu. Au discutat mai întâi despre proiect și timpi de execuție și apoi a fost invitat la Valea Moldovei să vadă fabrica și să înțeleagă mai bine sistemul de construcție al casei. Prin prefabricarea pereților, timpul de construcție se reduce foarte mult, dar construirea lor cu precizie poate fi făcută doar într-o fabrică dotată cu echipamentele necesare. În fabrica de la Valea Moldovei a văzut cum se fabrică fiecare element structural al casei și a decis începerea colaborării cu producătorul Litarh.

În 6 săptămâni casa a fost complet ridicată, cu țigla, izolația exterioară și panourile interioare de gips carton montate

Proiectul de arhitectură exista deja, Litarh a făcut proiectul tehnic, cu calculele de structură, conformare energetică și toate detaliile de execuție. După finalizarea proiectului s-au stabilit etapele de lucru și a început construirea pereților și planșeelor, în fabrică. Începerea montajului pe șantier a fost stabilită pentru 7 august.

La data stabilită, pereții pentru primul nivel au ajuns la Voinești. O echipă de la Litarh, formată din trei dulgheri, era deja acolo pentru a monta talpa casei pe fundație, proces foarte important care poate dura și mai mult de o zi. Talpa este din lemn tratat în autoclavă pentru a fi foarte rezistent la umiditate, insecte și ciuperci. Talpa casei s-a montat pe planșeul de beton care acoperă subsolul cu garaj, cameră tehnică, cramă și saună care are și rolul de a nivela terenul aflat în pantă.

Casa este gândită pe două niveluri, parter și mansardă, cu dormitor, bucătărie și living la parter și două dormitoare, fiecare cu dressing și baie, la etaj. Are două terase acoperite, una mare, în spate, spre care se deschide livingul și cealaltă mai mică, în față, sugerând pridvorul caselor tradiționale din zonă. La etaj este un balcon cu coloane din lemn care unește cele două dormitoare.

Pereții exteriori ai parterului au fost ridicați într-o zi. Precizia de zecime de milimetru cu care sunt executați pereții, planșeele și toate elementele din lemn permite montajul foarte exact și rapid. Au urmat pereții interiori, centura, planșeul, pereții de la mansardă, acoperișul și terasele. La final s-au montat panourile de gips carton pe pereții interiori și anvelopa continuă de vată bazaltică, la exterior. Pe 22 septembrie, la 6 săptămâni de când primii pereți prefabricați au ajuns în șantier, casa era gata din punct de vedere al construcției și izolării termice.

Vată bazaltică în pereți și la exterior, încălzire în pardoseală, țiglă ceramică, panouri solare

Casa este foarte bine izolată termic având 15 cm de vată bazaltică în pereți și o anvelopă exterioară completă și continuă din panouri de vată bazaltică. De altfel, Andrei povestește cum în decembrie, când a dat prima dată drumul la căldură, cu toate că afară erau -5°C și casa nu mai fusese încălzită până atunci, temperatura a ajuns repede la peste 30°C. L-au sunat cei care montau mobilierul să închidă căldura că stăteau cu ușile și geamurile deschise și nu puteau munci. Încălzirea este montată în pardoseală, în toate camerele și doar pe casa scărilor a pus radiatoare.

Andrei credea la început că o casă pe structură de lemn nu poate fi suficient de rezistentă să suporte greutatea țiglei ceramice, a șapei turnate la mansardă sau a panourilor solare. Calculele de rezistență care se fac încă de la început determină grosimea elementelor care formează structura pentru a fi rezistente la diverse încărcări (țiglă ceramică de 80-90 kg/m³, panouri solare sau fotovoltaice, strat gros de zăpadă), la cutremur sau la vânt. Casa dintre meri este acoperită cu țiglă ceramică și are montate panouri solare pentru încălzirea apei, structura de rezistență nefiind deloc afectată de greutatea lor.

Din păcate, planul de a putea locui în casă încă din septembrie nu a putut fi respectat din cauza finisajelor și al mobilierului. Totul a durat mult mai mult decât s-a așteptat, iar găsirea unei echipe cu care să lucreze a fost una dintre probleme. Finisajele și mobilierul au costat destul de mult, dublând practic costurile casei. În cele din urmă și această parte a proiectului a fost rezolvată, iar din decembrie a putut merge cu familia și prietenii la casa de vacanță de la Voinești. Chiar dacă termenul inițial foarte ambițios nu a putut fi respectat, să poți locui în decembrie în casa la care, în martie, ai început să te gândești să o construiești este deja o performanță.

Impresii la un an și jumătate de la finalul lucrărilor

Vorbind cu Andrei am încercat să aflu dacă ceva îl nemulțumește acum, după un an și jumătate de la finalizarea lucrărilor. Nu a avut nimic de reproșat casei. Este convins că a făcut o alegere bună renunțând la ideea de a construi cu beton și chiar se gândește să folosească același tip de structură la casa pe care vrea să o construiască în viitor, în București, ca locuință permanentă.

Este mulțumit și de cât de bine este izolată. Spune că, dacă afară temperaturile sunt negative, iar termostatul este fixat în interior la 23°C și în unele zone chiar mai mult, încălzirea nu pornește deloc pe timpul nopții. A avut o situație care s-a rezolvat, din cauza ferestrelor de la mansardă, foarte mari și fără storuri. În zilele însorite, temperatura creștea mai mult decât și-ar fi dorit. A montat storuri interioare și exterioare și acum nu mai are astfel de probleme.

L-am întrebat și despre vibrații sau zgomote de la etaj, probleme care îl speriau înainte, când nu știa prea multe despre casele pe structură de lemn. Chiar dacă pe strada din fața casei trec și mașini de mare tonaj, în casă nu se simte nimic. Nu vibrează, nu se simte la parter când se mișcă cei de la mansardă, nu se aud zgomote. Casa nu diferă cu nimic de una pe alt tip de structură, singurele care amintesc de lemn fiind grinzile lăsate la vedere.

Andrei este mulțumit de noua lui casă de vacanță și așa cum visa la început, cea mai mare parte din timpul în care este la Voinești și-o petrece pe terasa din spate, privind în deal livada de meri și nuci.