Casa Antohi, un proiect de casă pasivă cu multe provocări rezolvate

Proiectul Casa Antohi a venit cu o serie de provocări pentru arhitect, proiectant și constructor. Proprietarul, Claudiu Antohi, și-a dorit în primul rând o casă pasivă pe structură de lemn, retrasă de oraș și cu sistem de generare de energie. Casa cu arhitectură mai specială urma să aibă șemineu, living înalt până la apele acoperișului, camere la etaj cu pardoseala în consolă, perete fără prindere în tavan, scară plutitoare, ușă glisantă spre exterior, țiglă fotovoltaică pe acoperiș. Fiecare dintre ele însemnând tot atâtea provocări. Colaborarea foarte bună și continuă între toate părțile implicate a făcut ca aceste provocări să fie rezolvate astfel încât șantierul să se desfășoare în bune condiții. Acum sunt cu toții de acord că proiectul Casa Antohi este unul foarte reușit.

Despre proiect am vorbit cu Octavian Timu, de la Inginerie Creativă și Vlad Liteanu-Voinescu, Litarh, proiectantul și constructorul casei, în timpul prezentării cu public făcută la Săptămâna nZEB de la Cluj. Materialul video îl găsiți la finalul articolului.

Peretele central, șemineul și grinda din secolul al XIX-lea

La interior, provocările au fost mai multe și mai variate. Casa este compusă din trei părți, două părți laterale, pe două niveluri și o zonă centrală deschisă pe verticală. Acoperișul leagă practic extremele de zona centrală. În partea centrală este un perete cu rol de compartimentare care separă livingul de scara de acces la etaj. Cum zona este deschisă pe verticală, peretele nu întâlnește tavanul ci o grindă pe care pare că o sprijină. Grinda, recuperată dintr-o șură dezafectată din Brașov ce a fost construită în secolul al XIX-lea, a trebuit înglobată în proiect. De asemenea, peretele a trebuit prins de grindă fără a strica estetica ei. Soluțiile inteligente găsite de constructor și proiectant au rezolvat cele două situații și astfel dorința proprietarului a putut fi respectată.

Provocarea principală a fost însă șemineul care a fost poziționat pe fața peretelui dinspre living. Sistemul lui de  evacuare putea afecta ventilația interioară și astfel nu se atingeau parametri de casă pasivă. De aceea a fost montat un șemineu certificat pentru case pasive, cu un sistem de evacuare special. Șemineul a determinat și adaptări ale izolației montată pe pardoseală pentru a nu fi afectată de greutatea acestuia.

Pe cealaltă parte a peretelui va fi scara de acces la etaj. Este astfel gândită încât să pară că plutește. Pe perete au fost prevăzute locuri speciale de prindere a treptelor pe o parte, iar de la etaj coboară un perete de care se prinde cealaltă parte a treptei. Peretele nu ajunge până la pardoseală și astfel scara pare că plutește.

La etaj – dormitorul în consolă

La etaj sunt dormitoarele. Primul dintre ele este în consolă, adică planșeul nu se sprijină pe un perete în partea dinspre scară. Forțele care ar fi trebuit să se descarce pe peretele de sprijin au fost transferate spre alți pereți. Octav a rezolvat situația în faza de proiectare prin montarea cotravântuirea pereților de lemn ai structurii și asigurarea unor prinderi suplimentare pe pereții de susținere exteriori. Colaborarea permanentă dintre proiectant și constructor a făcut ca echipa Litarh să înțeleagă foarte bine cum trebuie abordată această situație pe șantier, fiind astfel rezolvată.

Provocarea ușilor exterioare – forme și dimensiuni atipice pentru o casă pasivă

Foarte importante în atingerea parametrilor de casă pasivă sunt ferestrele și ușile exterioare. Marea încercare a fost o ușă glisantă de 5 m. Ușile glisante sunt uneori problematice deoarece închiderea nu reușește să asigure etanșeitatea. Ușa de la casa Antohi a fost fabricată de Danprod și este certificată Passive House. Tot Danprod a făcut și ușa cu arcadă pentru care problemele legate de montaj au fost rezolvate de echipa Litarh pe șantier.

Bariera de vapori a fost montată în șantier pentru a asigura continuitatea și integritatea. Ultimul test  de etanșeitate a arătat un număr de schimburi de aer n50=0,578/h (număr de schimburi de aer/oră, la o presiune de 50 Pascali), sub limita admisă de 0,6. Dar între timp s-au făcut îmbunătățiri în șantier care vor scădea și mai mult numărul de schimburi de aer.

Deși mai puține ca la interior, provocări au existat și la exterior

Casa Antohi este pe structură de lemn cu pereți prefabricați. Pereții au fost realizați în fabrică, în interior fiind umpluți cu izolație de vată bazaltică de 20 cm. Restul de 20 de cm, necesari pentru a fi atins standardul de casă pasivă, a fost asigurat de anvelopa exterioară din fibră de lemn.

La exterior a trebuit corelată fațada ventilată din lemn de la etaj cu termosistemul de la parter. Pentru ca ventilația să funcționeze corect, proiectarea s-a făcut astfel încât fațada ventilată să iasă câțiva mm în afară. Asta a asigurat ventilația necesară și scurgerea apei pe lemn fără stagnare la capăt. Este modul de a proteja lemnul de mucegai și putrezire.

Pentru ca soarele să nu încălzească foarte mult pereții casei în zilele caniculare de vară, pe zona cea mai expusă a fost montat un umbrar. Provocarea a fost prinderea lui astfel încât să nu fie străpunsă bariera de vapori. S-a ales prinderea ușoară de perete cu izolare ulterioară foarte bună pentru a nu permite nicio infiltrare, dublată de ancorarea de acoperiș.

Finisarea soclului se va face cu piatră pentru a imita vechile case țărănești. Pentru a evita infiltrările, pentru partea de soclu s-a renunțat la placarea cu panou de fibră de lemn DHF pentru izolare și s-a folosit Aqua Panel, un material special pentru placări cu piatră.

Prima casă din România pe care s-a montat țiglă fotovoltaică

Acoperișul casei Antohi este în două ape, fiecare cu o înclinare de 38°. Pe partea cu orientare sudică s-au montat țiglele solare Terran Generon, restul fiind țigle de beton obișnuite, tot de la Terran. Țiglele fotovoltaice sunt în număr de 400, fiecare cu o putere de 15 W, rezultând o putere instalată de 6 kW. Sunt țigle obișnuite de beton peste care a fost montată din fabrică celula fotovoltaică. Țiglele clasice sunt acoperite cu vopsea poliuretanică neagră rezistentă la raze UV și intemperii, inclusiv grindină.

Izolarea termică a acoperișului s-a făcut cu 30 cm de vată bazaltică montată între căpriori și alți 10 cm montați deasupra. Peste aceasta s-a fixat astereala din DVD, un MDF special pentru construcții. Cum casa a fost gândită să fie acoperită cu țiglă fotovoltaică a fost nevoie de un spațiu de ventilația mai mare sub ele pentru a permite răcirea. Producătorul a recomandat un minim de 75 mm. Pentru siguranță, constructorul a făcut acest spațiu de min. 80 mm, având în vedere că tot prin acest spațiu trec și cablurile care fac legătura între țigle și cu bateriile de stocare.

Casa Antohi demonstrează că nu trebuie să renunți la visul de a avea o casă pasivă cu arhitectură specială. Soluția este să găsești echipe pregătite și dornice să rezolve orice provocare. Comunicarea dintre ele este esențială.