Fabricare case din lemn

Case din CLT – avantaje, dezavantaje, producători, link-uri utile

CLT este un material de construcții relativ recent, fiind folosit de 20 și ceva de ani și este considerat un material al viitorului. Calitățile și performanțele atinse de CLT l-au adus în atenția constructorilor și beneficiarilor din România care doresc să construiască cu metode moderne și sustenabile. Deja se construiește cu CLT și la noi și interesul pentru acest material crește permanent. Primim frecvent întrebări legate de avantajele și dezavantajele construirii cu CLT, durata de execuție, costuri și performanțe. Fără a avea pretenția că am răspuns la toate, am adunat mai jos răspunsurile la cele mai importante întrebări bazându-ne pe părerile specialiștilor și a celor care au decis să folosească CLT în construcții.

case din CLT

Ce este CLT, cum se fabrică

CLT, Cross Laminated Timber, este considerat unul dintre cele mai moderne, mai performante și mai curate materiale de construcții fabricate industrial. CLT este un panou obținut prin stratificarea încrucișată a cherestelei. Se folosește lemn considerat mai moale, în general, de rășinoase, iar prin stratificare se obține un material foarte rezistent folosit ca perete sau planșeu în proiecte de construcții atât rezidențiale, cât și comerciale. Practic, vorbim de elemente prefabricate de lemn pentru construcții, care simplifică proiectarea și construirea caselor. Pe șantier sunt îmbinate ca piesele unui joc.

Panourile de CLT au grosimi diferite. La construirea unei case din CLT se folosesc panouri de diferite dimensiuni și grosimi pentru pereți, planșee, acoperișuri. Grosimea unui panou de CLT este dată de grosimea fiecărui strat de cherestea și de numărul acestor straturi. Grosimea straturilor de cherestea dintr-un panou CLT este între 20 și 40 cm și pot fi 3, 5, 7, chiar 9 straturi puse perpendicular unul pe celălalt. Pentru obținerea panourilor de dimensiunea unui perete sau a unui planșeu, lemnul care intră în componența fiecărui strat este controlat, sunt eliminate defectele și apoi este îmbinat în dinți pentru obținerea dimensiunilor cerute de proiect. Are umiditatea controlată, în jur de 12%, fiind uscat înainte de folosire în uscătoare. Straturile sunt lipite între ele, sub presiune, cu adeziv poliuretanic special pentru elemente structurale, fără conținut de formaldehidă. Informații suplimentare despre obținerea CLT găsiți și aici.

Nu mai este un secret faptul că industria materialelor de construcții este una dintre cele mai poluante. Pentru a produce 1 m³ de beton sunt eliminate în atmosferă 800 kg de bioxid de carbon, iar pentru 1 m³ de oțel, 2500 kg bioxid de carbon. Lemnul este un material natural, iar arborele din care provine lemnul folosește bioxidul de carbon în procesul de fotosinteză. Se consideră că, până la maturitate, un arbore consumă aproape o tonă de bioxid de carbon. Procesul de industrializare pentru a obține CLT duce la eliminarea în atmosferă a aproximativ 300 kg bioxid de carbon, iar per total aerul pe care îl respirăm iese în câștig, cu un minus de 600 kg bioxid de carbon.

Care sunt avantajele construirii cu CLT

CLT-ul este un material de construcție rezistent, ușor și stabil. Încrucișarea straturilor din lemn face ca panoul să fie stabil și să nu fie influențat de umiditatea exterioară. Fiecare perete funcționează ca element structural, rezistența lui fiind determinată de numărul de straturi de lemn din compoziție. Pereții casei vor putea fi dimensionați în funcție de forțele pe care le descarcă și astfel rezultă o suprafață utilă mai mare. Față de structurile din beton sau zidărie, panourile din CLT sunt de 4 ori mai ușoare, iar de aici rezultă pereți mai subțiri la aceeași portanță, rezistență mai bună la cutremur și fundație mai simplă și mai ieftină. La aceste avantaje se adaugă capacitatea izolatoare a lemnului și faptul că este un material natural regenerabil.

Cel mai important avantaj este însă viteza de construcție. Prefabricarea avansată a elementelor de construcție (pereți, planșee, plafoane) și precizia foarte mare cu care sunt prelucrate în fabrică (toleranțe de 2 mm) are ca rezultat un grad ridicat de acuratețe la montajul pe șantier, care determină avansarea rapidă a construcției. Elementele mari se îmbină rapid și astfel o casă cu un nivel poate fi ridicată în câteva zile.

Ca spațiu de locuit, o casă de CLT va aduce toate beneficiile unei case eficiente energetic

Pe scurt, avantajele construirii cu CLT sunt:

  • Construcție rapidă, șantier curat, construire în orice anotimp
  • Suprafață utilă mai mare la aceeași amprentă la sol
  • Arhitectură cu deschideri mari
  • Izolație termică bună dată de pereții din lemn, minimizarea punților termice, casă eficientă termic
  • Rezistență ridicată la cutremur
  • Finisaje reduse, lemnul pereților putând rămâne la vedere
  • Material natural, tehnologie prietenoasă cu mediul

Principalele dezavantaje ale folosirii CLT-ului

La dezavantaje trecem costul. CLT-ul este unul din cele mai moderne materiale de construcții cu multă tehnologie înglobată, ceea ce-l face un material scump. Costul crește încă de la faza de proiectare, când se fac așa-numitele shop drawings. Sunt desenele pereților și ale celorlalte elemente constructive, cu toate detaliile de prelucrare și îmbinare. Acestea ajung în fabrică, iar prelucrarea pereților se face în baza lor. Este o fază foarte importantă pentru că de ea depinde îmbinarea perfectă a elementelor pe șantier. De aici costul proiectării și de câteva ori mai mare decât cel pentru o casă obișnuită.

Un alt dezavantaj este faptul că totul trebuie foarte bine gândit și hotărât de la început pentru că este imposibil de schimbat proiectul pe parcurs. Când ajung în șantier elementele sunt prelucrate pentru a-și ocupa locul bine stabilit în cadrul proiectului și acest lucru nu mai poate fi schimbat ulterior.

Lipsa unor furnizori de CLT în țară este, de asemenea, un dezavantaj. Chiar dacă există un început lăudabil în acest domeniu la Tehnica Schweiz, lângă Timișoara, principalii furnizori sunt în Austria, timpul de așteptare fiind de luni de zile. La costuri va trebui adăugat și cel al transportului și al mijloacelor de descărcare și poziționare a pereților în șantier.

Ca și în cazul proiectării, montajul nu poate fi realizat de oricine. Este nevoie de echipe specializate în construcții din CLT și acest lucru înseamnă din nou costuri mai mari și timp de așteptare.

Despre avantajele și dezavantajele construirii cu CLT puteți vedea și aici, într-un material făcut de Marius Șoflete pe un astfel de șantier.

Rezistența la foc

Nu am trecut rezistența la foc la dezavantaje pentru că nu este cazul, chiar dacă vorbim despre lemn. Comportamentul CLT-ului la foc este diferit de cel al unei bucăți de lemn. Nu o să spun că nu arde deloc, pentru că nu ar fi adevărat. Dar vorbim despre lemn industrializat, produs special pentru a fi folosit ca element structural în construcții, nu despre grinzi făcute dintr-o singură bucată de lemn.

CLT-ul arde greu datorită stratificației din panou. Focul avansează foarte greu spre interiorul panoului, iar acesta nu-și pierde capacitatea portantă chiar dacă la suprafață apare un strat gros de jar. De fapt, tocmai acest strat încetinește arderea și protejează interiorul, păstrând rezistența panoului. Adezivul contribuie și el la încetinirea avansării focului spre interior. Ca să înceapă să ardă, focul ar trebui să plece de la un colț, fiind aproape imposibilă aprinderea peretelui pe suprafață.

Dacă sunteți convinși că o casă din lemn industrializat arde cu ușurință este bine să nu vă gândiți la variantele CLT sau timber frame pentru propria casă. Va fi greu să treceți peste această idee, iar traiul într-o astfel de casă nu va mai fi plăcut. Totuși, în lume există multe imobile înalte din CLT. Este greu de crezut că cei care au aprobat astfel de construcții în țări precum Anglia, Canada, Suedia, SUA nu au luat în considerare și acest aspect.

case din CLT

Producători CLT

Pentru că tot am vorbit de producători, cei mai importanți la nivel mondial se află în Europa, ei ocupând primele 5 poziții ale clasamentului. Cererea de CLT a tot crescut în ultima vreme ca urmare a modificării legislației care permite folosirea materialului la construcțiile înalte.  Așa au apărut noi centre de producție ce a dus la creșterea cantității produse și la reducerea timpului de așteptare.

Primul loc al topului este ocupat de compania surdezo-finlandeză Stora Enso urmată de KLH Massivholz din Austria. De altfel, Austria domină clasamentul, ocupând și următoarele 3 poziții. Găsiți aici un material complet despre producătorii de CLT.

Firma KLH este reprezentată la noi de Costi Tistea, unul dintre cei mai buni specialiști în CLT. Este stabilit la Roma, dar a construit cu CLT în toată lumea, inclusiv un castel în Taiwan. Găsiți aici unele dintre proiectele la care a lucrat și un interviu cu informații importante despre CLT, avantaje, dezavantaje și când este indicat să îl alegi.

Cât costă o casă de CLT?

Principalul dezavantaj al caselor din CLT este costul ridicat. Toți specialiștii sunt în acord, spunând că este cea mai scumpă structură de casă. Poate ajunge și la de 2-3 ori mai scumpă decât o casă din beton sau zidărie.

Răspunsul la întrebarea „Cât costă o casă din CLT?” nu este simplu de dat. În privința structurii, îl vei putea primi de la un constructor de case din CLT după ce îi vei prezenta proiectul făcut de un proiectant de structuri din CLT. În faza de proiectare se stabilesc tipurile de panouri ce vor fi folosite, cu dimensiuni pentru fiecare perete și planșeu în parte. În baza acestui proiect, constructorul va ști exact câte panouri vor fi și ce dimensiuni va avea fiecare. Astfel, va putea face calculele și o evaluare de preț pentru structura de CLT. O casă de 100 mp poate avea costuri diferite în funcție de complexitatea arhitecturii construcției, de soluțiile constructive și chiar de locul unde va fi amplasată.

Costul casei vine nu doar de la materialul pentru structură ci și de la ce derivă din folosirea lui. Calculul costului trebuie să cuprindă și proiectarea, transportul din străinătate, macaraua și echipamentele necesare descărcării, echipa specializată în montaj, traseele instalațiilor.

Pe de altă parte, costul se mai reduce cu lucrările pentru fundația mai simplă, deci mai ieftină, cu timpul scurt de șantier, lipsa deșeurilor care ar fi trebuit eliminate, finisajele mai simple. Însă, dacă te gândești să lași pereții așa cum vin din fabrică, trebuie să știi că panourile care pot fi lăsate ca atare sunt mai scumpe decât cele considerate doar de structură și care se acoperă cu gips carton.

Marius Șoflete a făcut un calcul complet, defalcat pe etape, bazat pe oferte primite de la diferiți furnizori. Găsiți aici întregul material care face parte dintr-o serie în care explică cum se calculează costul aceleiași case construită pe diferite structuri. Chiar dacă materialele s-au mai scumpit între timp, poți vedea procentual diferențele dintre structurile folosite.

Cine construiește case din CLT în România

În România se construiește deja de ceva vreme cu CLT. Chiar dacă panourile sunt aduse din afară, există în țară arhitecți, proiectanți și constructori care îți pot face o astfel de casă, dacă îți dorești. Chiar zilele acestea (decembrie 2022) se construiește lângă Rădăuți o casă din CLT cu proiectul de arhitectură făcut de Miolk, cel tehnic făcut de Inginerie Creativă, iar asamblarea pereților de Pro Building.

Din CLT au fost construite în România case de locuit, sedii de firmă sau spații de birouri. Proprietarii Casei cu soare au scris mai multe materiale explicând de ce au ales CLT pentru casa lor. Găsiți materialele aici. A construi cu CLT înseamnă o investiție importantă și este esențial să te documentezi înainte. Materiale cu informație de calitate există.

Dacă problema prețului își găsește rezolvarea, o casa din CLT este de preferat, și din punct de vedere ecologic și al eficienței energetice, uneia de beton sau oțel.

Este bine să știi că există și altă variantă de construcție, dacă iubești lemnul. Casele pe structură de lemn sunt mai ieftine și beneficiezi în continuare de o parte dintre avantajele oferite de construcția cu lemn: fundație mai ușoară, rezistență sporită la cutremur, timp scurt de șantier (cu atât mai scurt cu cât gradul de prefabricare este mai mare), șantier mai curat, eficiență energetică.

Sper să considerați utile informațiile de mai sus. Ca de obicei, completările sunt binevenite. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Ne vom documenta pentru a vă da răspunsuri cât mai complete.

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

Adaugă comentariul

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

Abonează-te la newsletter