Viitorul verde al clădirilor: Ce aduce noua directivă europeană “Green Homes Directive”

Clădirile din Uniunea Europeană sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie. Aceste cifre arată cât de mult influențează clădirile existente consumul de energie și variațiile climatice de pe glob. Trei sferturi din clădirile din interiorul UE nu sunt eficiente energetic. Asta se întâmplă, în principal, pentru că multe dintre ele sunt vechi și nu au fost renovate pentru a economisi energie. Doar aproximativ 1% dintre clădiri sunt renovate energetic în fiecare an. În acest ritm, ar dura secole să facem toate clădirile eficiente energetic. Iar pentru încălzire, multe clădiri încă folosesc combustibili fosili precum gaze naturale (39%), petrol (11%) sau cărbune (3%).

Adoptarea Directivei UE 2024/1275 a fost motivată de factori precum schimbările climatice, independența energetică, confort și sănătate, reducerea sărăciei energetice, stimularea economiei și crearea de locuri de muncă. Scopul UE este ca până în 2030 emisia de gaze cu efect de seră să se reducă cu minimum 55% față de 1990. De asemenea, dorește să reducă dependența de importul de combustibili fosili, clădirile să fie mai eficiente și mai confortabile și să fie reduse cheltuielile energetice ale consumatorilor, măsuri care vor avea ca efect secundar crearea de noi locuri de muncă în construcții. Toate aceste motive au dus la crearea unei noi legi care vizează transformarea fundamentală a modului în care construim, renovăm și utilizăm clădirile în Uniunea Europeană.

Obiectivele Directivei UE 2024/1275

Directiva are ca scop principal transformarea parcului imobiliar al UE într-unul cu emisii zero până în 2050. Asta înseamnă că, în aproximativ 25 de ani, clădirile din UE ar trebui să nu mai producă emisii de carbon și să fie foarte eficiente energetic.

Pentru a atinge acest obiectiv ambițios, directiva stabilește pe termen scurt și mediu mai multe ținte intermediare:

1. Clădiri noi cu emisii zero:
   • Din 2028 pentru clădirile publice noi
   • Din 2030 pentru toate clădirile noi
2. Renovarea clădirilor existente:
   • Reducerea cu 16% a consumului mediu de energie primară până în 2030
   • Reducerea cu 20-22% până în 2035
3. Standarde minime de performanță energetică pentru clădiri nerezidențiale:
   • Până în 2030, cele mai puțin eficiente 16% din clădiri trebuie îmbunătățite
   • Până în 2033, cele mai puțin eficiente 26% din clădiri trebuie îmbunătățite
4. Eliminarea treptată a combustibililor fosili în încălzire:
   • Oprirea stimulentelor financiare pentru cazanele pe combustibili fosili din 2025
   • Eliminarea completă a cazanelor pe combustibili fosili până în 2040
5. Creșterea utilizării energiei solare:
   • Instalarea obligatorie de panouri solare pe clădiri noi și existente, conform unui calendar specific

Implementarea acestei directive va avea ca efecte creșterea cererii pentru materiale și tehnologii de construcție eficiente energetic, dezvoltarea pieței de renovări energetice și creșterea ponderii energiei regenerabile în sectorul construcțiilor. De asemenea, va reducere dependența de combustibilii fosili pentru încălzire și răcire și va scădea facturile la energie, va crea noi locuri de muncă în domeniul construcțiilor și al tehnologiilor verzi și va îmbunătății calitatea aerului reducând emisiile de gaze cu efect de seră.

Aceste obiective și impacturi preconizate arată amploarea schimbărilor pe care le va aduce directiva în sectorul construcțiilor și în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni.

Măsuri și instrumente cheie introduse de Directivă

Un concept important este cel de clădiri cu emisii zero. Clădirea descrisă de concept este cea cu performanță energetică foarte ridicată, care consumă puțină energie sau deloc, nu produce emisii de carbon din combustibili fosili la fața locului, iar emisiile operaționale de gaze cu efect de seră sunt egale cu zero sau foarte scăzute. Conceptul devine obligatoriu începând cu 2028 pentru clădirile publice noi, iar din 2030 pentru toate clădirile noi.

Directiva impune stabilirea unor standarde minime de performanță energetică pe care trebuie să le atingă a clădire. În ceea ce privește clădirile existente, cele nerezidențiale trebuie să respecte anumite praguri de performanță energetică până în 2030 și 2033, iar pentru cele rezidențiale, fiecare țară trebuie să stabilească o traiectorie de renovare progresivă. Condițiile și termenele pentru clădirile noi sunt cele menționate mai sus.

Un alt concept introdus este cel de pașaport de renovare – un instrument pentru îmbunătățirea clădirilor existente. Acesta este un plan personalizat pentru renovarea în profunzime a unei clădiri, care arată etapele necesare pentru a transforma o clădire într-una cu emisii zero. Pașaportul de renovare include informații despre performanța energetică actuală, recomandări de îmbunătățire și estimări de costuri și economii. Statele membre au obligația să implementeze acest sistem până în 2026.

Directiva pune un accent puternic pe integrarea energiei regenerabile în clădiri, în special pe utilizarea energiei solare. Este menționată obligativitatea instalării de panouri solare pe clădiri noi și existente, conform unui calendar specific. Statele membre trebuie să stabilească criterii pentru implementarea acestor instalații solare. De asemenea, se încurajează și alte forme de energie regenerabilă, cum ar fi pompele de căldură.

Este stabilit și un plan clar pentru renunțarea treptată la combustibilii fosili în încălzirea clădirilor. Din 2025, statele membre nu mai pot oferi stimulente financiare pentru instalarea de cazane pe combustibili fosili, iar până în 2040 aceste cazane trebuie eliminate total. Este încurajată trecerea la sisteme de încălzire bazate pe surse regenerabile.

Pentru a sprijini aceste schimbări majore, directiva prevede crearea de mecanisme de finanțare pentru renovări energetice, sprijin specific pentru gospodăriile vulnerabile și înființarea de „ghișee unice” pentru a oferi informații și asistență în renovarea clădirilor. Statele membre sunt încurajate să utilizeze fonduri UE și naționale pentru a sprijini tranziția energetică în sectorul construcțiilor.

Aceste măsuri și instrumente formează coloana vertebrală a strategiei UE pentru transformarea sectorului construcțiilor. Ele vor avea un impact semnificativ asupra modului în care construim, renovăm și utilizăm clădirile în următoarele decenii.

Implicațiile Directivei 2024/1275 pentru industria construcțiilor

Directiva UE 2024/1275 va avea un impact major asupra întregului sector al construcțiilor. Vor trebui făcute schimbări în practicile  de construcție și renovare, adoptate tehnici și materiale noi pentru a atinge standardele de clădiri cu emisii zero. Va crește focusul pe renovări profunde și etapizate, nu doar intervenții superficiale, iar integrarea sistemelor de energie regenerabilă în proiectele de construcție va fi obligatorie.

Va crește nevoia de inovație și noi tehnologii. Vor fi dezvoltate materiale de construcții cu amprentă de carbon redusă. Se vor crea sisteme integrate pentru managementul energiei în clădiri. Vor apărea inovații în domeniul izolațiilor și al sistemelor HVAC eficiente energetic.

Implicațiile vor fi și asupra forței de muncă care va trebui formată și recalificată conform noilor cerințe. Va apărea necesitatea instruirii lucrătorilor în tehnici de construcție și renovare eficiente energetic, va crește cererea pentru specialiști în energie regenerabilă și sisteme de automatizare a clădirilor. De asemenea, va fi nevoie de formare de experți în evaluarea performanței energetice și în elaborarea pașapoartelor de renovare.

Impactul asupra industriei lemnului

Industria lemnului va juca un rol important în implementarea acestei directive. Efectul imediat va fi creșterea cererii în domeniul construcțiilor din lemn. Construirea cu sisteme prefabricate din lemn se va dezvolta datorită timpului redus de șantier și a eficienței energetice ridicate. Lemnul va fi considerat tot mai mult o alternativă la alte materiale, atât pentru construcții noi, cât și pentru renovări.

Vor apărea provocări în adaptarea la noile standarde. Nevoia de a demonstra și certifica performanța energetică ale produselor din lemn va fi tot mai presantă. Procesele de producție vor trebui adaptate pentru a se alinia cerinței de reducere a amprentei de carbon a produselor. Va apărea concurența cu alte materiale verzi de pe piață.

Potențialul de inovare în produse și tehnici va crește. Vor fi dezvoltate noi produse din lemn cu proprietăți izolatoare îmbunătățite. Inovațiile în domeniul lemnului industrializat vor fi tot mai prezente pentru a satisface cerințele stricte ale clădirilor cu emisii zero. Vor fi create soluții integrate care combină lemnul cu alte tehnologii eficiente energetic.

Cronologie de implementare

Directiva stabilește mai multe termene cheie pentru implementarea diferitelor măsuri:

• 2025: Încetarea stimulentelor financiare pentru cazanele pe combustibili fosili
• 2026: Implementarea sistemului de pașapoarte de renovare
• 2028: Clădirile publice noi trebuie să fie cu emisii zero
• 2030: Toate clădirile noi trebuie să fie cu emisii zero
• 2030-2033: Implementarea standardelor minime de performanță energetică pentru clădiri nerezidențiale
• 2035: Reducerea cu 20-22% a consumului mediu de energie primară în clădiri rezidențiale
• 2040: Eliminarea completă a cazanelor pe combustibili fosili
• 2050: Realizarea unui parc imobiliar complet decarbonizat

Această cronologie oferă industriilor construcțiilor și a lemnului un cadru clar pentru adaptare și inovare în următoarele decenii.

Concluzii și perspective de viitor

Scopul principal al Directivei UE 2024/1275 este transformarea parcului imobiliar al Uniunii Europene într-unul cu emisii zero până în 2050. Această transformare ar trebui să aducă o serie importantă de beneficii:

• Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul construcțiilor
• Scăderea dependenței energetice a UE de combustibili fosili
• Îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii europeni prin clădiri mai eficiente și confortabile
• Stimularea inovației în industria construcțiilor și a materialelor de construcție
• Crearea de noi locuri de muncă în domenii precum renovarea energetică și tehnologiile verzi

Este un plan ambițios care aduce cu sine o serie de provocări. Cea mai importantă este legată de costurile inițiale ridicate pentru renovări și construcțiile noi conforme cu noile standarde. Va fi nevoie de un număr mare de profesioniști care trebuie instruiți cât mai repede în noile tehnologii și practici. Renovarea clădirilor istorice sau protejate poate veni cu provocări care trebuie depășite. Iar toate aceste demersuri trebuie să nu ducă la creșterea inegalităților sau la sărăcie energetică.

Directiva schimbă total viitorul construcțiilor în UE. Se trece la o abordare holistică a construcțiilor, care ia în considerare întregul ciclu de viață al clădirii. Crește importanța tehnologiilor digitale în proiectarea, construcția și gestionarea clădirilor. Apar noi modele de afaceri axate pe eficiența energetică și sustenabilitate. Domeniul construcțiilor nu mai este privit ca un domeniu independent ci tot mai integrat cu cel al energiei regenerabile.

Rezumat schematic al Directivei (UE) 2024/1275

Pentru a oferi o referință rapidă, iată un rezumat schematic al principalelor aspecte ale Directivei:

Obiective principale:

1. Parc imobiliar decarbonizat până în 2050
2. Clădiri noi cu emisii zero din 2030 (2028 pentru clădiri publice)
3. Reducerea consumului de energie în clădiri existente cu 16% până în 2030 și 20-22% până în 2035

Măsuri cheie:

1. Standarde minime de performanță energetică pentru clădiri existente
2. Introducerea pașapoartelor de renovare
3. Obligativitatea instalării de panouri solare pe clădiri noi și existente
4. Eliminarea treptată a combustibililor fosili în încălzire până în 2040
5. Mecanisme de finanțare și stimulente pentru renovări energetice

Implicații pentru industrie:

1. Nevoia de noi competențe și tehnologii în construcții
2. Oportunități pentru materiale și tehnici de construcție sustenabile
3. Creșterea cererii pentru renovări profunde și etapizate
4. Dezvoltarea de soluții integrate pentru eficiență energetică și energie regenerabilă

Termene cheie:

• 2025: Încetarea stimulentelor pentru cazane pe combustibili fosili
• 2026: Implementarea pașapoartelor de renovare
• 2028-2030: Clădiri noi cu emisii zero
• 2040: Eliminarea completă a cazanelor pe combustibili fosili
• 2050: Parc imobiliar complet decarbonizat

Acest rezumat oferă o imagine de ansamblu a Directivei și poate servi ca referință rapidă pentru cei interesați de impactul său asupra sectorului construcțiilor și al lemnului în UE.