SAWA: Noul simbol al orașului olandez Rotterdam, construit etaj cu etaj din lemn

Rotterdam nu este ca alte orașe turistice din Olanda, ca Utrecht, Amsterdam sau Amersfoort. Rotterdam este un oraș port, cu tot ce vine de aici: o energie brută, o atitudine pragmatică și o estetică uneori dură, rezultată din reconstrucția masivă de după bombardamentele din al Doilea Război Mondial. E un oraș care privește mereu înainte, nu în urmă. Un oraș experimental, care nu se teme să încerce lucruri noi.

Poate de aceea SAWA se potrivește atât de bine aici.

Coborâm din metrou la Coolhaven. În timp ce traversăm Lloydkwartier, fostă zonă portuară transformată în cartier rezidențial, o zăresc de departe: o structură în trepte care se ridică 50 de metri deasupra canalului. Sunt oarecum emoționat. O văzusem în machete, știam dimensiunile, dar să observi de la distanță această construcție din lemn care se distinge clar în arhitectura locului, pentru mine, cel puțin, este impresionant. SAWA nu este doar o clădire, ci un manifest arhitectural care se ridică spre cerul Rotterdamului.

Clădirea a fost dată recent în folosință, cu primii locuitori deja mutați în apartamentele lor din lemn. Am venit să vedem cum arată finalizat acest proiect despre care am citit mult în ultima perioadă. Materialele publicate, interviurile și documentația SAWA au creat un buzz considerabil în lumea arhitecturii și a construcțiilor sustenabile, și acum, în sfârșit, pot vedea cu ochii mei rezultatul.

SAWA este prima clădire rezidențială înaltă din Rotterdam construită preponderent din lemn. Dar ce înseamnă asta în practică? Cu excepția fundației, a subsolului și a nucleului central (care adăpostește lifturile și casa scării), întreaga structură portantă este realizată din lemn. Grinzi, coloane, podele – toate sunt realizate din CLT și glulam.

Ne apropiem de clădire și îi observ detaliile. Balcoanele generoase creează acea siluetă în trepte caracteristică, iar vegetația care începe deja să se dezvolte confirmă abordarea ecologică despre care s-a vorbit atât de mult. În documentația proiectului, Robert Winkel, unul dintre cei doi inițiatori de la Nice Developers, descria SAWA ca fiind “complet inovatoare” și “unică la nivel european”. Mai mult, el o vedea ca pe “următoarea clădire emblematică de design grafic din Rotterdam”, care “se potrivește cu clădiri precum Markthal, Kunsthal și Fenix“. Stând acum în fața ei, înțeleg mai bine entuziasmul din spatele acestor cuvinte.

Bianca Seekles, directoarea ERA Contour, , cel de-al doilea dezvoltator al proiectului, mergea chiar mai departe în viziunea sa: “În ceea ce mă privește, veți vedea în curând imagini cu gara, Markthal, casele cub și SAWA pe hărțile Rotterdamului.” Privind acum clădirea în contextul orașului, această predicție nu pare deloc exagerată.

Povestea SAWA a început cu o revelație. Mark Compeer, celălalt fondator și dezvoltator de la Nice Developers, povestea cum ideea a prins contur după ce au vizionat un documentar despre construcțiile din lemn și au ascultat o prelegere pe acest subiect. “Am știut imediat: asta trebuie să facem. Acesta este viitorul,” spunea el în interviurile date în timpul proiectului.

Sunt frapat de căldura pe care o emană lemnul lăsat la vedere. Nu este doar o senzație vizuală, ci și una tactilă și olfactivă – clădirea pare să respire diferit față de construcțiile convenționale din beton. Documentația tehnică a proiectului detaliază sistemul structural inovator: o rețea de coloane și grinzi din lemn laminat, dispuse la distanțe de 6 x 6,90 metri, oferind spații interioare generoase, fără obstacole structurale.

Una dintre provocările majore ale proiectului a fost gestionarea încărcărilor crescânde la nivelurile inferioare. Rob Domen de la Pieters Bouwtechniek, specialiști în construcții cu lemn și cei care au fost responsabili cu partea de structură, explica în documentația tehnică soluția ingenioasă adoptată: în loc să adaptaze dimensiunile coloanelor pe înălțime, au adaptat calitatea lemnului în funcție de înălțime. La etajele superioare au folosit lemn mai puțin dens, iar la cele inferioare, unde presiunea este mai mare, au utilizat lemn cu densitate și rezistență mai mare.

Pot vedea acum rezultatul acestor decizii tehnice – coerența vizuală a structurii, în ciuda provocărilor inginerești diferite de la un nivel la altul. Eleganța soluției constă tocmai în invizibilitatea ei pentru ochiul necunoscător.

Podelele sunt un alt element de inovație. În locul tradiționalei plăci de beton, SAWA folosește un sistem de podele goale din lemn: grinzi mai mici, de dimensiunea unei scâmduri, cu plăci CLT deasupra și dedesubt, iar în spațiul din mijloc este plasat un strat de pietriș de var pentru masa necesară izolării fonice.

Dinspre canal observ grădinile care încep să prindă contur. Abordarea ecologică a SAWA este menționată de Piet Vollaard, ecologistul proiectului. El descria conceptul de “construcție incluzivă în natură”. Aceste terase și balcoane nu sunt doar elemente estetice, ci parte dintr-o strategie ecologică bine gândită, care creează un habitat vertical pentru diverse specii de plante și animale.

Contrastul dintre SAWA și fostul peisaj industrial al cartierului este evident. Mark Compeer, care locuise anterior în zonă, observa: “Este multă piatră și foarte puțină verdeață. Totul arată foarte auster. Este, desigur, încă o fostă zonă portuară. Dar SAWA, cu lemnul, verdeața și atmosfera primitoare, adaugă cu adevărat ceva special.”

Procesul de construcție al SAWA a fost la fel de inovator ca și rezultatul final. Wim Verschoor, managerul de șantier la ERA Contour, explica sistemul prefabricat ingenios utilizat: coloanele și grinzile au fost asamblate în fabrică sub forma unor “portale” complete pentru fiecare etaj, care au fost apoi ridicate și montate pe șantier. Această abordare a redus dramatic timpul de construcție și a minimizat necesitatea conexiunilor metalice complicate.

Lemnul folosit în SAWA provine, conform documentației, din păduri gestionate durabil din Renania de Nord-Westfalia, Germania de Vest. Derix Group, producătorul elementelor CLT, a fost responsabil nu doar pentru fabricarea componentelor, ci și pentru asamblarea lor pe șantier. Pentru fiecare copac tăiat, au fost plantați patru copaci de specii diferite – un angajament concret pentru sustenabilitate.

Dar SAWA nu este doar un exemplu de construcție ecologică, ci și un experiment social. Cele aproximativ 111 locuințe, dintre care 50 destinate închirierii la prețuri medii, sunt concepute pentru a încuraja un stil de viață comunitar. Materialele publicate de echipa de proiect vorbesc despre spațiile comune, grădina de pe acoperișul parcării și serviciile de mobilitate partajată.

“Mai puțin de avut, mai mult de împărțit,” era filosofia lui Mark Compeer pentru SAWA. Acest aspect comunitar este vizibil în designul spațiilor, în dispunerea apartamentelor și în prioritizarea zonelor de socializare.

Ziua se încheie și lumina apusului colorează latura terasată din lemn, dinspre canal, a SAWA. Mă gândesc la impactul pe care această clădire îl va avea asupra viitorului construcțiilor urbane. Documentația proiectului vorbea despre flexibilitatea construcției, despre apartamente care pot fi combinate sau reorganizate, pereți care pot fi mutați pentru a adapta spațiile la nevoile schimbătoare ale locuitorilor, la nevoile generațiilor următoare de locuitori.

Bianca Seekles, directoarea ERA Contour, spunea că “construcțiile din lemn sunt încă la început, mai ales în Olanda,” dar că datorită noilor tehnici de construcție, acestea au devenit “mai fezabile și mai accesibile.”

Privind SAWA în lumina aurie a soarelui care apune, înțeleg că nu privesc doar o clădire, ci un viitor posibil pentru orașele noastre. Un viitor în care lemnul, materialul de construcție tradițional al umanității, revine în prim-plan, îmbogățit cu tehnologii moderne și o nouă înțelegere a relației noastre cu natura și comunitatea.

Silueta distinctivă a SAWA se profilează pe cerul Rotterdamului, un simbol al unei noi realități în construcții, una care îmbrățișează sustenabilitatea, flexibilitatea și comunitatea. Și nu există loc mai potrivit pentru această revoluție decât Rotterdam, orașul care nu se teme niciodată să privească înainte, să experimenteze și să reinventeze ce înseamnă să trăiești într-un oraș modern.

Plecăm din Lloydkwartier către Euromast, turnul de observație aflat în apropiere, cu mult material video brut, cu dorința de a realiza din el cât mai repede un video despre SAWA și cu convingerea că am văzut nu doar o clădire remarcabilă, ci și un model pentru viitorul urban care începe să prindă formă, etaj cu etaj, grindă cu grindă, din lemnul care va defini orașele de mâine. Iar dacă ambiția fondatorilor se va realiza, SAWA va sta alături de Markthal și casele cub ca simbol al spiritului inovator al Rotterdamului – un spirit care continuă să redefinească ce poate fi un oraș în secolul XXI.