Este știut faptul că, în timpul uscării, lemnul are tendința de a crăpa. Se întâmplă din cauza ieșirii naturale a apei, în special prin zona secționată transversal unde se află capetele de fibră. Pentru a limita crăparea, zona trebuie protejată. Postarea pe Facebook a Artikel über die Trocknung von Walnussholz ne-a oferit prilejul să aflăm câteva metode originale de a proteja zona capetelor de fibră. Unele ni s-au părut interesante și cred că ar fi apreciate de cei care sunt puși în situația de a usca arborii tăiați din propria curte sau care au cumpărat trunchiuri întregi. Le veți descoperi în articolul de mai jos, alături de alte informații privind crăparea lemnului și de un mod profesional de a proteja lemnul în timpul proceselor de uscare, depozitare și/sau transport.
De ce apar crăpături la capetele buștenilor, scândurilor sau dulapilor
Crăpăturile apar, în special, la capetele buștenilor, ale dulapilor sau scândurilor și duc la pierdere de lemn. Cauza crăpării este ieșirea rapidă a apei, care provoacă tensiuni mari în interiorul lemnului. Uscarea până la o umiditate de echilibru este un proces natural care începe imediat ce arborele a fost doborât. Cea mai mare parte din apă iese prin capetele de fibră, zona fiind supusă celor mai mari tensiuni.
Lemnul crapă pentru că este distrusă legătura dintre fibre sau se rup anumite elemente anatomice. Crăpăturile apar pe direcție longitudinală și au mai multe cauze: defecte de creștere, tensiuni de creștere, uscarea, variația dimensională din cauza schimbului de umiditate cu mediul, greșeli de debitare, soluții constructive greșite. Despre cele mai întâlnite crăpături apărute ca defecte de creștere – gelivura și rulura – găsiți mai multe informații hier, iar despre umflare și contragere, adică variația dimensională a lemnului din cauza umidității aerului, am scris pe larg hier.
Lemnul trebuie uscat înainte de a fi folosit în construcții sau la producerea mobilei
Uscarea lemnului înainte de a-l folosi la fabricarea mobilei, instrumentelor muzicale, elementelor de decor sau în construcții este obligatorie. Raportat la umiditatea relativă a aerului din această zonă geografică, umiditatea lemnului în România trebuie să fie de 8-12% pentru interior și 12-16%, la exterior. Există și excepții, ca de exemplu lemnul folosit pentru fabricarea instrumentelor muzicale de rezonanță, a cărui umiditate trebuie să fie de 5-7% sau cel pentru fabricarea butoaielor, a cărui umiditate normală este de 18-20%.
Lemnul trebuie uscat înainte de utilizare pentru a fi folosit în siguranță. Excesul de apă va face ca el să piardă apa necontrolat până ajunge la un echilibru ceea ce va duce la tensiuni în interior. Rezultatul va fi apariția deformărilor și a crăpărilor în lemn, adică compromiterea proiectului pentru care a fost folosit. De asemenea, umiditatea ridicată scade proprietățile lemnului și-l fac vulnerabil la atacul insectelor și al Pilze, die Fäulnis verursachen können. Holztrocknung und Feuchtigkeitshaushalt sunt aspecte importante care trebuie înțelese și respectate.
Recomandările primite de la tâmplari sau persoane care prelucrează lemnul
La articolul postat pe cunoscuta rețea de socializare, pe lângă multe atenționări de a nu tăia nucul fără aprobare de la Direcția agricolă a județului 🙂 am găsit și o serie de recomandări pentru a limita apariția crăpăturilor la capetele buștenilor și a elementelor din lemn masiv. Mai jos, câteva dintre sugestiile primite, unele chiar ingenioase:
- Mehrere aufeinander folgende Schichten von aracet și ziar pe capetele buștenilor puși la uscat.
- Bușteanul se bate la capete cu un baros până face scame, după care de aplică un strat de clei. Apoi se aplică brățări metalice pe capete. Brățările trebuie să fie astfel făcute încât să poate fi mutate sau scoase când este nevoie.
- Auftragen einer Schicht aus pământ folosit la construcția sobelor pe capătul bușteanului.
- Var stins pe capete sau chiar pe toată suprafața scândurii.
- Aracet, ceară, parafină sau strat gros de vopsea în zona de capete de fibră.
- Metall Ss fixate pe capetele buștenilor.
- Debitarea bușteanului um Spannungen abzubauen.
- Udarea cu apă zilnic, dimineața și acoperirea cu folie închisă la culoare.
- Uscarea buștenilor în fân.
- Uns capătul bușteanului cu balegă de vacă.
Printre sugestii am găsit și recomandarea de a folosi ulei ars de motor. NU recomandăm această soluție din cauza toxicității produsului în sine. Nici folosirea uleiului, în general, nu este recomandată pentru că scopul este de a împiedica ieșirea rapidă a apei, iar uleiul nu face acest lucru, nu obturează fibrele. Uleiul împiedică apa să intre și ajută la scurgerea ei, în caz de ploaie, dar nu ajută cu nimic la controlul ieșirii apei conținute în lemn.
Ce soluție profesională care împiedică crăparea lemnului la capetele de fibră există?
Soluțiile recomandate mai sus pot fi folosite pentru uscarea nucului tăiat din curtea personală sau a altor arbori tăiați în regim propriu. Când este vorba de uscarea unor cantități mari de lemn, de depozitare pe termen lung sau de transport pe distanțe lungi, este nevoie de soluții profesionale care să se aplice ușor, să se îndepărteze fără urmări și să ofere garanție. O astfel de soluție este emulsia de parafină TISZAWAX von der Szolvegy. Compania din Târgu Mureș, cunoscută în special pentru marca de adezivi pentru lemn TISZABOND, adezivi tip aracet, are în ofertă și acest produs pentru protejarea lemnului.
Emulsia de parafină TISZAWAX este o soluție apoasă care se folosește pentru protecția lemnului din uscătoare profesionale, a celui depozitat pentru o perioadă mai lungă de timp sau a lemnului care se transportă terestru sau maritim. Soluția formează pe suprafața lemnului un film de parafină care determină evaporarea uniformă a apei din masa lemnoasă. Este lichidă și de aceea se aplică cu ușurință pe capetele buștenilor și a elementelor din lemn masiv. Poate fi aplicată cu pensula, rola sau pistolul de pulverizare. Soluția are aspect alb lăptos, dar la cererea clientului poate fi colorată. Consumul, în cazul pulverizării, este de 0,7 kg/m².
Parafina lichidă TISZAWAX poate fi folosită pentru protejarea capetelor de bușteni, a cherestelei, grinzilor și altor semifabricate din lemn masiv. Protejarea reduce foarte mult crăparea și implicit pierderea de lemn. Este o soluție eficientă, protejând chiar și lemnul dur și dens, precum stejarul sau fagul. Poate fi folosită și pentru protecția buștenilor din care se obțin furnire sau a altor semifabricate de înaltă calitate pentru că nu alterează aspectul final al acestora.
Sper să considerați interesante informațiile de mai sus. Dacă ați folosit și voi soluții originale pentru a limita crăparea lemnului, ne-ar plăcea să le împărtășiți cu noi. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Sigur vă voi răspunde.
Führt Glaswasser nicht zu guten Ergebnissen bei der Isolierung von Stammenden?
Ich habe noch nie erlebt, dass Wasser aus Glas für einen solchen Schutz erwähnt wurde.
Ich glaube nicht, dass es sinnvoll wäre, denn Glaswasser wird zum Schutz vor Feuchtigkeitsaufnahme und Insektenbefall verwendet. Außerdem stärkt es verwittertes Holz. Ich glaube nicht, dass es eine Lösung wäre, um das aus dem Holz austretende Wasser zu kontrollieren.