Există foarte multe materiale pentru izolarea casei. Pe unele dintre ele, cum sunt polistirenul sau vata de sticlă, le știm de ani buni. Altele, ca iuta, lâna, cânepa, pluta, sunt materiale noi, naturale, despre care auzim tot mai mult în ultima vreme. La nivel mondial lucrurile se schimbă și pe lângă caracteristicile efective de izolare ale materialului, apar criterii noi de alegere. Devine important cum este produs materialul, dacă este din materiale regenerabile sau din deșeuri, cum este bilanțul de bioxid de carbon sau dacă materialul este reciclabil. Totuși, o izolatie termica trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a fi considerată eficientă. Să vedem ce parametrii sunt importanți la o izolație si cum alegem cea mai buna izolatie termică naturală.
Pourquoi les maisons doivent-elles être isolées ?
Izolarea termica a caselor este necesară pentru a reduce cât mai mult pierderile de căldură pe timpul iernii și a împiedica căldura să intre pe perioada verii. Aceasta înseamnă, pe lângă un confort sporit, reducerea costurilor energetice necesare pentru încălzirea sau răcirea casei.
Izolarea poate fi făcută încă din timpul construcției casei. Despre casele pasive construite astfel încât costurile energetice să fie reduse până la 90% tocmai ce am aflat. Există însă și materiale speciale care, folosite la construcția caselor, reduc pierderile de căldură. De exemplu, firma Thermibloc din Franța a creat un material de construcție din așchii de lemn mineralizate în care pot fi înglobate materiale termoizolatoare. Acest material este sub forma unor blocuri, asemănătoare celor de BCA. Astfel casa va avea pereții gata izolați încă din construcție.
Tot din gama materialelor de construcție ce au și scop de izolare sunt tencuielile termoizolante. Producătorii lor susțin că atunci când sunt folosite pereții sunt mai bine izolați termic. Sunt însă păreri care consideră că nu sunt foarte eficiente și mult mai scumpe comparativ cu metode clasice de izolare (de exemplu, vata minerală).
Toate tipurile de case, fie ele din beton, cărămidă sau BCA, au nevoie de izolare termică. Și la casele din lemn este necesară izolarea, cu toate că lemnul este un bun izolator termic. Casele din bușteni rotunzi sau dreptunghiulari au nevoie de izolare la îmbinările structurale dintre elemente. Casele pe structură din lemn sau din pereți prefabricați au nevoie de izolare la acoperis, între căpriori, în mansardă, între straturile ce formează pereții.
Parametrii în funcție de care este aleasă o izolație termică
Materialele de izolare termica, naturale sau nu, sunt alese în functie de performanță, iar aceasta este determinată de câțiva parametri:
- conductivitatea termică – determină ușurinta cu care căldura traversează materialul. Cu cât este mai mică cu atât materialul este mai bun izolator. Se mai numește și valoare lambda (λ). Se exprimă în W/mK;
- rezistența termică – este parametrul care leagă conductivitatea de grosimea materialului care face izolarea. Valoarea rezistenței este dată de raportul între grosimea materialului și conductivitatea lui termică. Rezistența termică este deci invers proporțională cu conductivitatea iar un material de izolare este cu atât mai bun cu cât rezistența termică este mai mare. Unitatea de măsură: Km²/W;
- difuzivitatea termică – este capacitatea unui material de a conduce căldura în raport cu cea de stocare a ei (de exemplu, metalele transmit repede, lemnul lent). Pentru izolatori acest parametru trebuie să aibă o valoare scăzută. Unitatea de măsură: m²/s
- densitate – un material cu densitate mare are o greutate totală mare ceea ce înseamnă ca are difuzivitate termică scăzută; kg/m³
- permeabilitatea la vapori – măsoară capacitatea unui material de a permite vaporilor de apă să-l străbată. Izolația termică trebuie să fie permeabilă la vapori. Casele pe structură din lemn au și mai mare nevoie ca materiale de izolare să permită transferul de umiditate. În caz contrar apare mucegaiul, iar următorul pas este putrezirea lemnului ceea ce afectează structura de rezistență.
Un criteriu mai nou, dar luat în seamă tot mai mult, este bilantul de bioxid de carbon. Se mai întâlnește și sub denumirea de carbon legat. Nu este un criteriu legat de performanțele de izolare ci de gazele care duc la încălzirea globală. Este un raport care arată cât bioxid de carbon a fost eliberat în atmosferă în timpul producerii materialului de izolare comparativ cu cel absorbit de materiile prime din care a fost obținut. Din acest punct de vedere izolațiile produse din plante regenerabile sunt în avantaj, având bilanț pozitiv.
Izolații termice naturale
Cele mai cunoscute materiale naturale pentru izolarea caselor sunt plăcile din fibre de lemn, fibrele de lemn, lâna de oaie, cânepa, iuta, pluta, celuloza reciclată. Mai sunt și altele – algele marine, paiele, știuleții de porumb – dar sunt folosite ocazional. Celelalte au ajuns însă la stadiul de produs de izolare fabricat industrial, folosirea lor făcându-se cu ușurință.
Plăcile din fibră de lemn și fibrele independente
Izolația este rezultatul utilizării deșeurilor din industria lemnului. Fibrele sunt obținute în urma unui proces chimic prin care se îndepărtează parțial lignina, substanța care rigidizează lemnul. Rezultă un fel de lână de lemn care poate fi folosită sub formă de fibre individuale sau este presată în plăci.
Fibrele de lemn se folosesc pentru izolarea locurilor greu accesibile și au nevoie de instalații speciale și specialiști pentru montare. Plăcile sunt folosite în special pentru izolarea exterioară datorită faptului că sunt mai rigide și pot fi montate cu ușurință. De altfel acesta rigiditate face ca ele să fie combinate și cu alte materiale naturale, sub formă de saltea (cânepă, lână) pentru a le rigidiza și a putea fi montate cu ușurință.
Parametrii de izolare: conductivitatea termică – 0,38; rezistența – 2,5; densitatea – 160 la plăci și 50 la fibre. Este permeabilă la vapori, deci potrivită pentru case de lemn.
Lâna de oaie
De multe ori m-am întrebat de ce ciobanii români aruncă lâna în loc să găsească o modalitate de a o valorifica, iar izolația mi s-a părut una dintre cele mai bune valorificări. Studiind mai mult izolația din lână am înțeles că, până a ajunge acolo, lâna trece prin multe operațiuni și transformări care înseamnă consum de manoperă și energie.
Lâna este colectată, curățată, spălată și apoi trasă sub forma unor saltele de fire subțiri. Toate aceste operații trebuie făcute fără a folosi substanțe chimice periculoase (detergenți agresivi). Pentru a fi transformată în izolație este amestecată în proporție de 5-10% cu adeziv poliesteric reciclat și cu săruri de acid boric (în proporție de 2-3%) pentru protecție împotriva dăunătorilor. Izolația din lână se găsește sub forma de role de diferite grosimi.
Conductivitatea termică este o,038; rezistența termică: 2,63; densitatea: 23 și este permeabilă la vapori.
Cânepa
Cânepa este o plantă industrială folosită multă vreme ca fibră pentru țesături naturale. Cea folosită pentru țesături este diferită de cânepa folosită ca drog.
Cânepa crește repede, ajungând în 3-4 luni la 4 m înălțime. Frunzele sunt mari și umbresc solul, drept urmare nu mai este necesară folosirea erbicidelor pentru a proteja culturile. De aceea fibrele de canepa obținute sunt lipsite de compuși chimici periculoși. Ca și la lână, la fabricarea izolației din cânepa se adaugă adezivi poliesterici reciclați, în proporție de până la 10%. Pentru protecție la incendiu se adauga 5% săruri de sodiu.
Se gasește sub formă de rouleaux ou matelas de différentes épaisseurs. Conductivitatea: 0,039-0,040; rezistența: 2,5; densitatea: 25-38; permeabilitate la vapori
Jute
Iuta este o plantă anuală care se cultivă în special pentru fibrele ce se obțin din tulpină. Ele sunt folosite la obținerea sforilor, a frânghiilor, firelor din care se țes covoarele și a pânzei de sac. Izolația din iută a apărut de curând. Este obținută din reciclarea sacilor de iută folosiți la transportul boabelor de cacao și ideea aparține producătorului ciocolatei Ritter. Apariția ei are o poveste frumoasă pe care o găsiți ici. Testele au demonstrat că este cel mai bun izolator pe timp de vară, comparativ cu toate produsele existente pe piață.
Din fibrele de iuta se obține izolatie sub forma de saltele care se monteaza ușor, nu provoacă iritații și nu putrezesc. Conductivitatea termică este 0,038; rezistența: 2,63 la o grosime de 100 mm a saltelei și densitatea 34-40. Este permeabilă la vapori.
Pluta
Pluta este de fapt scoarța unui stejar care crește în zona mediteraneană din vestul Europei și nordul Africii. Scoarța este recoltată când copacii ajung la 20-25 de ani și se regenerează astfel încât după 9 ani poate fi recoltată din nou. Astfel de stejari trăiesc în jur de 200 de ani.
Principalul producător al produselor din plută este Portugalia. Din coaja groasă se obțin dopuri naturale de cea mai bună calitate, iar coaja subțire este transformată în granule. Din aceste granule se obțin plăcile de plută.
Și din plăci se obțin dopuri. Se folosește doar 25-30% din suprafața unei plăci pentru dopuri, restul fiind pierderi. De la aceste pierderi s-a ajuns la ideea unui material de izolare. Resturile sunt tăiate în fâșii subțiri și presate. În timpul presării se eliberează suberina, un liant natural, care prinde fâșiile împreună formând plăci de diferite grosimi.
Izolația din plută are proprietăți foarte bune de izolare, atât termică, cât și fonică și permeabilitate la vapori. Conductivitatea 0,36-0,38 iar densitatea 110-120. Din păcate nu am găsit informații despre rezistența termică.
Izolația din celuloză reciclată
Este practic hârtie de ziar reciclată. Ziarele sunt tocate foarte mărunt și amestecate cu săruri de sodiu, care le conferă rezistența la foc, și substanțe organice nepericuloase (cum sunt sărurile acidului boric) pentru rezistența la mucegai și la atacul insectelor. Izolația este asemănătoare fibrelor individuale de lemn, de aceea aplicarea se face cu ajutorul instalațiilor speciale care le distribuie uniform în spațiile strâmte care se izolează.
Conductivitatea termică este cuprinsă între 0,38 și 0,40, rezistența termică este 2,63 iar densitatea 27-65. Are permeabilitate la vapori.
Dupa cum vedei există o mulțime de materiale naturale pentru izolarea casei. Și nu vi le-am spus pe toate ci mai ales pe acelea pe care le găsiți și în tara. De exemplu, la Peinture naturelle puteți găsi 4 dintre materialele prezentate. Este greu de spus care este cea mai buna izolatie pentru casă pentru că factorii de care depinde alegerea sunt mulți și diverși. Cel mai bine este, atunci când vă hotărâți să izolați, să discutați pe îndelete cu furnizorul despre avantajele și dezavantajele fiecarui tip în parte și să-i spuneți ce așteptări aveți de la izolarea termica a casei. Numai așa veți fi siguri că nu veți fi dezamăgiți.
Bonjour,
Merci de me dire quelle isolation est adaptée à une maison en bois, avec ou sans coussin d'air.
Nous vous remercions.
Bonjour
Dans une maison en bois, le danger est la condensation et le pourrissement du bois. Le coussin d'air est recommandé pour une meilleure circulation de l'air - une meilleure ventilation. Cela permet d'éviter la condensation. Le coussin d'air est installé dans les combles, entre le toit et le plafond des combles ou entre le toit et les combles. Pour remplir sa mission, le coussin d'air doit être bien conçu. Il se forme entre le film de condensation et la couche de plaques de plâtre. L'ordre des matériaux est le suivant : matelas, isolant (laine minérale, laine basaltique, etc.), film de condensation, structure métallique, enrochement, enrochement.
Les matériaux d'isolation naturels (matelas de chanvre et de jute, fibres de bois) permettent une bien meilleure circulation de l'air et l'élimination de la condensation. C'est pourquoi ils sont particulièrement recommandés pour les maisons en bois.
Tous nos vœux de réussite !
N'oubliez pas de vous abonner à la version imprimée de Wood Magazine ! Pour seulement 58 lei/an, vous pouvez vous informer sur l'actualité du secteur, découvrir des idées d'artisanat ou des secrets de fabrication. Nous vous rappelons que le contenu du magazine imprimé est différent de celui du site web. Détails dans le lien ci-dessous.
Merci de votre attention !
https://revistadinlemn.ro/product/abonament-revista-din-lemn/
Comment se fait-il que vous n'ayez pas mentionné la mousse de polyuréthane ?
Bonjour !
Parce que le sujet de cet article était les isolants naturels. Un article sur d'autres types d'isolation pour les maisons suit.
Tous nos vœux de réussite !
[…] https://revistadinlemn.ro/2018/01/09/izolare-mansarda-pod-acoperis/Izolarea Isolation thermique de la maisonExigences d'isolation et arguments en faveur de l'isolation de la maisonhttps://www.naturalpaint.ro/ [...]
Bonjour, parmi les isolants cités dans l'article pouvez-vous me dire lequel est le moins apprécié par les souris ? Notre maison est en pierre et nous voulons faire une structure à l'étage, en bois, dont nous nous demandons quel serait le meilleur isolant. Merci de votre compréhension.
Bonjour !
Tous les matériaux d'isolation sont traités contre les parasites.
J'utiliserais des panneaux de fibres de bois.
Tous nos vœux de réussite !
Bonjour
J'ai une maison en briques que j'ai rénovée, quelle isolation recommandez-vous, je n'arrive pas à me décider.
-fibre de bois 60 mm
-lave basaltique de 120 mm
Bonjour !
C'est une décision que vous devez prendre.
Ce que je peux vous dire, c'est que les deux options sont bonnes. Si vous optez pour la fibre de bois Gutex, l'article ci-dessous sur la résistance au feu peut vous aider. D'après ce que j'ai vu à la réunion de Cisnădioara, les produits sont très bons, résistants, naturels et faciles à installer.
Le verre basaltique ne brûle pas (il fond à plus de 1000 grd.C) et isole très bien.
Un spécialiste de l'isolation qui voit la maison et la région où elle se trouve serait plus utile.
Tous nos vœux de réussite !
https://revistadinlemn.ro/2020/08/03/test-comparativ-de-rezistenta-la-foc-polistiren-expandat-vata-minerala-bazaltica-panouri-din-fibra-de-lemn-gutex/
Bonjour, j'aimerais avoir un avis sur l'isolation d'une maison en bois, la maison est actuellement construite en poteaux bois 15×15 avec un voligeage OSB de 15 cm, que nous avons décidé d'isoler avec de la laine basaltique et avant cela un film de protection anti-condensation,et l'intérieur de la toiture 160 et une couche de 3,5 mm de toiture en aluminium, structure métallique 48mm avec 45mm de toiture et deux couches de BA13, j'aimerais avoir un avis de votre part (je précise que les fenêtres sont en triple vitrage), merci.