Ori de câte ori am avut ocazia – vizitele făcute în fabrici, articolele scrise, recomandările din tehnologiile de folosire ale materialelor de finisare – am spus și am repetat că șlefuirea în alb bine făcută (adică a lemnului înaintea aplicării finisajului) rezolvă foarte multe din problemele din finisare. Din păcate, anumite defecte nu sunt vizibile în alb și de aceea există tendința ca operația să fie tratată cu superficialitate. Defectele vor deveni însă vizibile la prima aplicare a unui material de finisare. În acest moment însă remedierea este mult mai dificilă și mai costisitoare.
De ce trebuie făcută șlefuirea în alb
Șlefuirea în alb este o etapă foarte importantă în procesul de finisare. Principalele ei obiective cunt:
- calibrarea suprafețelor,
- îndepărtarea zgârieturilor, smulgerilor, urmelor de creion, resturile de adeziv și a altor defecte ale suprafeței,
- îndepărtarea rugozității datorate umezelii,
- asigurarea adeziunii între suprafață și straturile următoare de finisaj,
- riduzione del consumo di materiale di finitura,
- obținerea unei mobile de calitate.
Uneori se folosesc tehnici speciale de șlefuire pentru a scoate în evidență structura lemnului și frumusețea lui naturală. Strutturare il legno I pavimenti in rovere ne sono un esempio.
O șlefuire incorect făcută este deseori cauza difetti di finitura observate pe produsul finit. Atenția acordată pregătirii în alb a suportului lemnos, este invers proporțională cu numărul defectelor apărute în timpul finisării.
Materialele folosite pentru șlefuirea lemnului
Șlefuirea se face în principal cu benzi abrazive. Se poate face manual sau mecanic, în funcție de dotări și de specificul pieselor din lemn. O bandă de șlefuire constă într-o bază (hârtie, material textil sau o combinație a celor două) pe care sunt fixate cu adeziv granule abrazive.
Benzile obișnuite, pentru suprafețe, au fie baza combinată hârtie și material textil, fie numai material textil. Cele folosite pentru șlefuirea profilelor au ca bază un material textil elastic.
Materialul abraziv lipit pe bandă poate fi natural sau artificial. Abrazivele artificiale sunt mai dure și au o utilizare mai vastă. Scelta del materiale abrasivo depinde de scopul pentru care este folosită banda abrazivă. Cele mai comune materiale abrazive folosite sunt oxidul de aluminiu (corundum), zirconiul și carbonatul de siliciu.
Materialele abrazive sunt mărunțite, sortate în funcție de dimensiuni și lipite pe suport. În funcție de numărul granulelor dintr-un inch pătrat banda primește un număr care reprezintă finețea ei (40, 80, 150, 300, 400, etc). Numărul va fi cu atât mai mare cu cât particulele vor fi mai multe, deci mai mici ca dimensiuni. Un număr mic de particule va însemna șlefuire grosieră, un număr mare o șlefuire fină.
Folosirea corectă a benzilor abrazive
În cazul șlefuirii mecanice, benzile abrazive sunt montate pe mașini, pe niște role și întinse pentru a crea o anumită tensiune în bandă. Pentru o șlefuire de calitate tensiunea nu trebuie să fie foarte mare. Cu cât tensiunea în bandă este mai mare, cu atât calitatea abraziunii este mai scazută. Pentru a evita întinderea benzii și a crește timpul ei de viață, tensiunea trebuie redusă după terminarea procesului de șlefuire.
Înainte de a fi pusă pe rolele mașinii de șlefuit, trebuie controlată direcția benzii. Direcția corectă este indicată de producător cu o săgeată desenată pe partea din spate a benzii. Viteza benzii abrazive trebuie să fie în concordanță cu proprietățile suprafeței de șlefuit și recomandările producătorului benzii.
Nu se recomandă obținerea unor șlefuiri fine prin schimbări foarte dese ale granulației benzilor în timpul ciclurilor de șlefuire. Cum nu se poate face șlefuirea unui lemn foarte rugos direct cu o hârtie de 220 sau 240, se recomandă astfel de treceri: 60-100-150-220 sau 40-80-120-180-240.
Depunerile masive de praf pe bandă (colmatarea ei) duc la o șlefuire greșită. Praful se așează între particulele abrazive și anulează efectul lor. Lemnul nu mai este șlefuit ci mai mult netezit. În acele locuri pot apărea așa-numitele oglinzi, care nu mai absorb materialul de finisare, ducând la scăderea aderenței și apariția petelor. Se recomandă ca aplicarea materialelor de finisare să se facă imediat după șlefuire deoarece aderența la suport va fi mult mai bună.
În afara benzilor abrazive, pentru șlefuire mai pot fi folosite discuri, bureți, perii abrazive sau alte materiale asemănătoare.
Despre șlefuirea în alb se pot spune foarte multe. Abordarea de acum a fost industrială, cu multe recomandări privind mașinile de șlefuit. Come scegliere gli abrasivi sau de ce este importantă levigatura tra gli strati puteți afla din alte articole.
Sper să considerați utile informațiile. Ca de obicei, completările sunt binevenite. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Sigur voi răspunde
[...] Come levigare il legno per ottenere un prodotto di qualità [...]
[...] livello di granulazione in parte. È sufficiente utilizzare 3 diverse granulometrie (vedi anche qui). Inoltre, la carta vetrata deve essere sostituita dopo il tempo di utilizzo consigliato o [...]
[...] il colore. Come levigare per evitare i difetti è disponibile qui. Ma ci sono anche situazioni in cui, per quanto il legno sia stato carteggiato bene, le macchie continuano a comparire. È [...]
[...] che si verificano durante l'assemblaggio possono essere risolti con la levigatura in bianco. È il luogo stabilito per ottenere una finitura di qualità. Un'accurata carteggiatura di [...]
[...] a rischio di ripetermi, vi ripeto che la fase più importante della finitura è la carteggiatura bianca. Una carteggiatura ben fatta e corretta riduce notevolmente il rischio di difetti di carteggiatura [...]
[...] Per i progetti fai-da-te l'applicazione del bagno viene generalmente effettuata con pennello, panno, spazzola, cazzuola o spugna. Quando la quantità applicata è piccola (panno e spugna ben strizzati, pennello ben agitato) la tinta sarà superficiale, più uniforme e senza evidenziare i pori o il disegno naturale del legno. Se si applica una quantità maggiore, il legno assorbe di più e il suo disegno viene messo in evidenza. In questo caso, c'è il rischio di macchiare a causa di un maggiore assorbimento nel punto di partenza del mordente (dove viene applicato per primo il panno o il pennello imbevuto di mordente). Una colorazione uniforme, ma con marcatura dei pori, si ottiene applicando il bagno in eccesso e poi asciugando l'eccesso con il panno, prima con movimenti circolari, poi con colpi dritti. L'uniformità della colorazione dipende molto da come è stata eseguita la carteggiatura bianca. [...]