Placa OSB, element structural cu rol important în rezistența caselor pe structură de lemn

Articolele despre case pe structură din lemn sunt însoțite întotdeauna de fotografii din timpul asamblării pereților în fabrică sau a montării lor pe fundație. Sunt fazele în care, pe lângă structura formată din stâlpi și grinzi din lemn, se văd și plăcile de OSB care închid pereții. Și aici apar întrebările. Este obligatoriu să se monteze OSB? Ce rol are el? Nu este prea fragil? Va rezista casa la vânt dacă are în interior acea placă subțire de OSB? Nu trage apă? Nu o atacă mucegaiul? Și tot așa! Sunt unii care spun chiar că astfel de panouri ar trebui folosite doar pentru construcția magaziilor sau a adăposturilor pentru animale. Este total greșit să considerăm OSB-ul un material cu rezistență scăzută, făcut din resturi de lemn.

OSB-ul face parte din categaria lemnului industrializat, este foarte rezistent și are proprietăți care îl fac foarte potrivit pentru utilizare în construcții. Combinația dintre rezistență, capacitatea de a rigidiza alte structuri și greutatea relativ redusă îl fac un material extrem de versatil. Este conceput pentru domeniul construcțiilor, fiind folosit ca plăci portante la construcția caselor pe structură din lemn, ca material de rigidizare a panourilor prefabricate din lemn, pentru pereți, pardoseli, planșee, elemente pentru acoperiș. Se montează pe cel puțin o parte a structurii din lemn a peretelui, poziționarea și prinderea lui fiind parte a proiectului de structură și a calculelor de rezistență. Spre deosebire de alte materiale de construcții, plăcile OSB sunt mai ușoare, asigurând aceeași stabilitate și rezistență a casei la o încărcare mai mică a fundației.

Ce este OSB-ul

Nu este prima dată când vorbim despre OSB. Și chiar dacă a mai fost subiectul unui articol, pe care îl găsiți aici, consider că unele aspecte trebuie reluate pentru că fac mai ușor de înțeles de ce este preferat în construcții. OSB înseamnă Oriented Strand Board, adică o placă din ștraifuri orientate. Ștraifurile sunt așchii mari de lemn de grosimea unui furnir estetic (1-3 mm), lățimea de 2,5 cm și lungimea de 15 cm. Rezistența crescută a panourilor este dată de modul de așezare a acestor așchii înainte de a fi încleiate și presate. În straturile exterioare direcția de așezare este pe lungime (lungimea așchiilor este paralelă cu lungimea panoului), în timp ce la stratul din mijloc direcția este pe lățime, perpendicular pe cele exterioare. O astfel de așezare orientată a straturilor este folosită și la placaj sau CLT, având ca rezultat rezistența și stabilitatea panourilor.

Inițial, așchiile sunt stropite cu adeziv (o rășină sintetică rezistentă la umiditate), sunt așezate în 3 straturi perpendiculare, după care sunt presate, la temperatură și presiune ridicate. La final panourile sunt formatizate (tăiate) la dimensiuni standardizate, răcite și ambalate. Rezultă panouri elastice și uniforme ce conțin lemn în proporție de 95%. Restul de 5% este adeziv și aditivi ce dau rezistență la umiditate, insecte și mucegaiuri. Tăierea plăcilor din panoul inițial se face ținând cont de așezarea așchiilor, astfel încât lungimea plăcii să corespundă cu lungimea panoului. Acest lucru este foarte important pentru că plăcile au rezistenţa la încovoiere şi modulul de elasticitate (rigiditatea la încovoiere) de circa 2,5 mai mare pe lungime, considerată axă de rezistenţă, decât pe lățime. Este aspectul de care se ține cont și când se fac decupări în șantier.

Tipurile de OSB. Nu orice fel de OSB poate fi folosit la structura de rezistență

Plăcile de OSB sunt de diferite tipuri și grosimi, în funcție de proprietățile lor și de domeniul de utilizare. De unde știm ce tip de OSB să alegem? Din standardului EN 300, care împarte plăcile OSB în patru clase. Clasificarea se referă la aplicațiile și mediul pentru care este adecvat tipul de placă și sarcinile pe care le poate suporta. Repartizarea în cele 4 grupe distincte se face pe baza performanțelor mecanice și a rezistenței relative la umidiate.

• OSB 1 – plăci folosite la interior, în mediu uscat – sunt incluse plăci de uz general, plăcile pentru mobilier și amenajări interioare, adică cele fără capacitate portantă
• OSB 2 – plăci portante folosite în mediu uscat
• OSB 3 – plăci portante pentru utilizare în mediu umed
• OSB 4 – plăci portante cu rezistență mare pentru utilizare în mediu umed (nu înseamnă că placa poate sta în apă).

De ce se folosește OSB în construcții

Marginile plăcii inițiale, așa cum pleacă din fabrică, sunt protejate cu ceară împotriva absorbției de umiditate, dar dacă sunt tăiate, protecția nu mai este valabilă. Plăcile din clasa 3 pot fi folosite atât la exterior, cât și la interior și ele sunt cele folosite de constructori, cu rol structural, la obținerea pereților, planșeelor și elementelor care formează acoperișul.

Grosimea plăcilor este diferită și poate varia de la 6 până la 40 mm, existând 14 grosimi diferite în acest interval. Îndiferent dacă sunt utilizate pentru rigidizarea panourilor pentru pereți, plafoane, pardoseli sau acoperișuri, grosimea plăcilor OSB folosite va fi aleasă în funcție de domeniul de utilizare și sarcinile pe care trebuie să le suporte. Rezistența plăcii depinde de grosime și va fi cu atât mai groasă cu cât va trebui să preia o greutate mai mare. Alegerea plăcii pentru un perete sau planșeu se face în urma calculelor de rezistență și al proiectului de structură, iar pentru a fi folosit ca element de rigidizare trebuie să aibă cel puțin 15 mm grosime. Fixarea se face tot în urma calculelor de rezistență, în urma cărora se determină numărul de puncte de prindere între placă și cadrul de lemn precum și distanța dintre ele. Această rigidizare calculată a structurii pereților, numită contravântuire, va da rezistența casei la vânt și cutremur.

Panourile OSB au o foarte bună stabilitate dimensională, rezistență ridicată și greutate redusă. Au un raport bun rezistență-greutate și durată lungă de viață fiind rezistente la umiditate și dăunători. De asemenea, proprietățile lor contribuie la optimizarea izolației termice și fonice, la protecția în caz de incendiu și un raport bun rezistență-greutate. Se instalează simplu și rapid cu ajutorul oricărui sistem de fixare în lemn (cuie, holzșuruburi sau capse). Casele pe structură din lemn cu pereții rigidizați cu plăci OSB sunt ușoare și rezistente, având un comportament foarte bun la cutremur.

OSB-ul nu poate fi tencuit direct și nici nu poate fi lăsat liber la exterior deoarece rezistența lui la apă este scăzută. La interior, panourile de OSB se plachează cu cu gips-carton, după care sunt finisate. La exterior, peste OSB se aplică panourile de izolare termică ce pot fi tencuite și finisate. La șarpantă, când se optează pentru placarea cu OSB pe ambele feţe ale elementelor din lemn, trebuie instalată suplimentar şi barieră de vapori la interior, iar toate rosturile plăcilor OSB din stratul interior se etanșează cu bandă, evitând astfel pierderile de aer, implicit de căldură.

Case pe structuri de lemn prefabricate

În SUA, Canada sau țări din Europa se folosesc de multă vreme panouri de OSB pentru rigidizarea pereților caselor pe structură de lemn. Firme românești construiesc de mulți ani așa în țări din Europa și sunt foarte apreciate. De câțiva ani au început, timid, să se construiască și la noi. Din fericire, începțnd cu anul trecut pare să existe o cerere exponențială pentru case pe structură de lemn. Avantaje precum viteza de construcție, șantiere curate, eficiența energetică ridicată, greutatea redusă a structurii ceea ce determină costuri mai mici pentru fundație, rezistență ridicată a casei la cutremur sunt doar câteva dintre avantajele unor astfel de construcții.

Am scris mult de-a lungul timpului despre case pe structură de lemn construite de firme românești în țară și străinătate. Pentru a ne convinge de avantajele lor am vorbit cu constructorii și cu proprietarii, ne-am interesat de comportamentul lor în zone dificile. Casa construită de Dimmer în Corsica, unde vântul poate depăși 150 km/h, ai cărui proprietari au recomandat constructorul altor patru locuitori ai insulei sau cea construită de Litarh în Arbonne-la-Foret, la 70 km de Paris, menționată de revista “Construire en bois” ca una dintre cele mai reușite case din regiunea pariziană, sunt doar două exemple de astfel de construcții.

Cel mai simplu mod de a evita percepția greșită despre un material sau un mod de construcție este documentarea. Există multe surse de informare privind casele pe structură de lemn din care puteți afla de ce sunt considerate construcții sustenabile. Nu se distrug pădurile construind cu lemn, ci este folosită o sursă regenerabilă, înlocuind astfel o parte dintre materialele de construcție cu impact negativ asupra sănătății planetei.