Albert Șerban, CEO Alser Forest, oferă punctul său de vedere asupra acuzațiilor publicate în presă

În 2021, Alser Forest, o companie cu o prezență semnificativă în industria forestieră din România, a atras atenția investitorilor prin emiterea de obligațiuni în valoare de 1,5 milioane de euro pe piața AeRO a Bursei de Valori București. Această mișcare financiară, menită să susțină dezvoltarea companiei, a fost inițial privită cu optimism. Cu toate acestea, recent, presa economică a ridicat o serie de întrebări și acuzații privind gestionarea financiară a companiei și respectarea angajamentelor față de investitori.

Pentru a înțelege mai bine contextul, este important să prezentăm un scurt istoric al evenimentelor:

• Aprilie 2021: Alser Forest lansează o emisiune de obligațiuni în valoare de 1,5 milioane euro, cu o rată a dobânzii de 8% pe an și scadența în aprilie 2024.
• Iunie 2021: Obligațiunile sunt listate pe piața AeRO a Bursei de Valori București.
• 2021-2023: Compania efectuează plățile semestriale ale cupoanelor de dobândă conform programului.
• Decembrie 2023: Apar primele semne de dificultate financiară, cu raportări privind vânzarea unor active importante.
• 18 aprilie 2024: Alser Forest anunță că nu va putea plăti ultimul cupon de dobândă și nici să ramburseze principalul la scadență.
• 22 aprilie 2024: Un grup de 45 de deținători de obligațiuni depune o sesizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), solicitând un control de urgență asupra companiei.
• 25 aprilie 2024: Tribunalul Brașov admite cererea de intrare în insolvență a companiei.
• 14 mai 2024: Același grup de creditori depune o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), acuzând conducerea Alser Forest de infracțiuni de înșelăciune, fraudă și constituire de grup infracțional.

În acest context, principalele acuzații și întrebări ridicate de presă includ:

1. Suspiciuni privind transferul activității companiei către firme nou înființate, cu scopul presupus de a evita plata datoriilor.
2. Acuzații legate de vânzarea unor active importante ale companiei în decembrie 2023, într-un moment crucial pentru situația financiară a Alser Forest.
3. Întrebări privind distribuirea de dividende în 2022 și 2023, aparent în contradicție cu angajamentele asumate în memorandumul de listare a obligațiunilor.
4. Controverse legate de un bilet la ordin care ar fi trebuit să garanteze obligațiunile, dar care se pare că nu a fost avalizat conform prevederilor din memorandum.
5. Îngrijorări privind transparența comunicării cu investitorii, în special în ceea ce privește deteriorarea situației financiare a companiei.

Aceste acuzații au stârnit îngrijorare în rândul investitorilor și au ridicat semne de întrebare cu privire la practicile de management financiar ale Alser Forest.

În acest context turbulent, Revista din Lemn a obținut în exclusivitate un interviu cu Albert Șerban, CEO-ul Alser Forest, oferind astfel prima sa reacție detaliată la acuzațiile apărute în Ziarul Financiar și Bursa. Acest articol își propune să prezinte o imagine echilibrată a situației, explorând atât acuzațiile, cât și explicațiile oferite de conducerea companiei.

Secțiunea 1: Prezentarea detaliată a situației Alser Forest

Alser Forest își are rădăcinile în anul 2004, când inginerul Albert Șerban a înființat Alser Forest Oy în Finlanda. Compania s-a extins apoi în România în 2008, concentrându-se pe distribuția de utilaje și echipamente forestiere moderne. Această poziționare strategică a permis Alser Forest să joace un rol crucial în modernizarea sectorului forestier românesc.

Pentru a înțelege mai bine evoluția financiară a companiei, iată un tabel cu datele financiare cheie ale Alser Forest în ultimii 10 ani:

sursa date risco.ro

Aceste cifre arată o creștere constantă până în 2022, urmată de o scădere bruscă în 2023, scădere care a coincis cu perioada de turbulențe din sectorul forestier. Albert Șerban subliniază: „Anul 2023 a fost marcat de o criză majoră în sectorul forestier românesc.”

Contextul economic dificil din 2023-2024 a afectat semnificativ industria lemnului, a pus presiune pe întregul sector.

Secțiunea 2: Acuzațiile aduse companiei și răspunsurile lui Albert Șerban

2.1 Mutarea activității pe firme noi

Acuzația: Presa economică a sugerat că Alser Forest a transferat activitatea pe firme nou înființate pentru a evita plata datoriilor.

Răspunsul lui Șerban: „Acuzațiile că am mutat activitatea pe firme noi nu reflectă realitatea situației. Alser Producție nu a avut nicio relație financiară cu Alser Forest. Este o companie total separată, concentrată pe partea de producție. În ceea ce privește Alser Capital și Alser Power, situația este de fapt inversă față de ce se speculează. Aceste firme au ajutat de fapt Alser Forest să închidă datoriile pe care le avea la liniile de credit și către furnizori urgenti care ne presau.

A fost o criză a cash-flow-ului și am fost nevoiți să luăm măsuri pentru a salva cât se putea din activitate. Mare parte din bani au intrat de la aceste firme în Alser Forest, nu invers. Vom dovedi acest lucru cu acte contabile, cu contracte, la instituțiile care urmează să facă cercetările. Deja suntem în procesul de prezentare a acestor documente.

Este important de înțeles că nu am acționat cu intenția de a prejudicia pe cineva. Au fost mai mulți factori care au dus la această situație, cel mai important fiind criza care a lovit industria și care a afectat dramatic încasările noastre.”

Analiza situației: Această acuzație necesită o investigație amănunțită a fluxurilor financiare între companiile menționate. Dacă afirmațiile lui Șerban se confirmă, ar putea indica o strategie de management al crizei, mai degrabă decât o încercare de evitare a obligațiilor.

2.2 Vânzarea de active în decembrie 2023

Acuzația: S-a raportat că Alser Forest a vândut 14 mașini, panouri publicitare și alte active în decembrie 2023.

Răspunsul lui Șerban: „Da, am vândut 14 mașini, dar contextul este important. Aceste mașini erau în leasing și ajunsesem în situația în care nu mai aveam fonduri să plătim ratele. Ratele lunare pentru aceste mașini se ridicau la aproximativ 50.000 lei, o sumă considerabilă pentru o companie aflată deja în dificultate financiară.

Decizia de a vinde aceste active a fost luată pentru a reduce cheltuielile și pentru a obține fonduri necesare pentru a achita băncile care ne presau. Este important de menționat că nu le-am vândut „pe doi bani”. Valoarea totală a vânzării a fost în jur de 800.000 lei.

Aceste decizii nu au fost luate ușor, dar erau necesare pentru a încerca să menținem compania pe linia de plutire în condițiile dificile cu care ne confruntam. Trebuie să înțelegeți că am fost puși într-o situație extrem de dificilă, cu presiuni din toate părțile, și am încercat să luăm cele mai bune decizii posibile în acele circumstanțe.”

Contextul: Această decizie pare să fi fost luată într-un moment de criză acută de lichidități, o situație comună în perioade de recesiune economică.

2.3 Acordarea de dividende contrar memorandumului

Acuzația: Compania ar fi distribuit dividende în 2022 și 2023, contrar angajamentelor din memorandumul de listare a obligațiunilor.

Răspunsul lui Șerban: „În ceea ce privește acordarea de dividende, vreau să clarific că aceasta nu a fost o acțiune intenționată de încălcare a termenilor memorandumului. Este o situație complexă pe care, din păcate, nu o pot detalia complet în acest moment, deoarece face parte din investigațiile în curs.

Ce pot spune este că nu a fost o decizie luată cu ușurință sau cu intenția de a prejudicia pe cineva. Au existat factori și considerente care au dus la această situație, pe care le voi explica în detaliu autorităților competente. Nu vreau să divulg informații care ar putea influența mersul dosarului, dar vă asigur că vom coopera pe deplin cu toate instituțiile implicate pentru a clarifica această situație.”

Discuție: Respectarea strictă a angajamentelor față de investitori este crucială pentru menținerea încrederii în piața de capital. Orice abatere de la aceste angajamente, chiar și neintenționată, poate avea consecințe serioase.

2.4 Problema biletului la ordin neavalizat

Prezentarea situației: Memorandumul menționa un bilet la ordin avalizat ca garanție pentru obligațiuni, dar se pare că acest bilet nu a fost de fapt avalizat.

Răspunsul lui Șerban: „Situația biletului la ordin este într-adevăr complexă. Vreau să clarific procesul așa cum s-a întâmplat. Acolo este, de fapt, o greșeală a brokerului. Inițial, mi-a cerut un bilet la ordin simplu, neavalizat. Eu am furnizat exact ce mi s-a cerut, cum am discutat. Problema a apărut ulterior, când deja listarea era pusă în aplicare iar eu am observat că în memorandumul de listare se menționa un bilet la ordin avalizat.

Eu am semnat ca primarul, că erau 100 de pagini în memorandum, m-am uitat pe partea ce mă interesa pe mine, pe partea tehnică, partea juridică a fost realizată de către consultanții Intercapital. Cred că această discrepanță a rezultat dintr-o eroare de redactare a documentului, posibil prin copierea unor clauze standard din alte memorandumuri similare. Cred că au făcut copy-paste de la un alt memorandum și a rămas scris bilet avalizat.

Când reprezentanții Intercapital au venit în aprilie 2024 să ceară avalizarea biletului, conform celor scrise în memorandum, le-am explicat situația și faptul că nu puteam semna retroactiv un document care ar fi modificat fundamental natura garanției inițiale. Mai ales că noi așa ne-am înțeles. Așa mi-au cerut, un bilet neavalizat pentru că, dacă îmi cereau atunci avalizat, normal era ca ei, când l-au preluat, să-l fi verificat.

Vreau să subliniez că nu a existat nicio intenție din partea mea de a induce în eroare sau de a refuza îndeplinirea obligațiilor asumate. A fost o situație nefericită rezultată dintr-o serie de neînțelegeri și erori de comunicare.”

În concluzie, Șerban a adăugat: „Înțeleg pe deplin îngrijorarea și frustrarea investitorilor. Nimeni nu și-a dorit această situație. Alser Forest este o companie pe care am construit-o cu greu în ultimii 20 de ani. Nu a existat niciodată intenția de a o aduce în această situație sau de a prejudicia pe cineva.

A fost perioada de boom din 2020 și a apărut opțiunea de a ne finanța prin bursă. Noi aveam un grad mare de îndatorare. E un risc la firmele care au gradul mare de îndatorare când noi, în această industrie, asta facem, livrăm comenzi și așteptăm termenele de plată, așteptăm clienții să ne plătească. Cu grad de îndatorare mare, când vine criza, te prinde pe picior greșit și aici cumva, aici m-a prins. În plus s-au nimerit ca, pe final de anul trecut, liniile de credit să mi se închidă. Și băncile, nu au mai vrut să mi le prelungească. Și aici m-au prins descoperit, tot cashflow-ul trebuia să-l folosesc să închid liniile de credit.

Au fost o serie de factori, inclusiv criza din sectorul forestier, care au contribuit la această situație dificilă. Vă asigur că vom coopera pe deplin cu toate autoritățile pentru a clarifica situația și pentru a găsi cea mai bună cale de ieșire din această criză. Sper că toată lumea va avea răbdare să aștepte rezultatele investigațiilor oficiale înainte de a arunca cu pietre, de a trage concluzii definitive.”

Analiza: Această situație evidențiază importanța verificării atente a tuturor documentelor legale și financiare înainte de listare. Confuzia în acest caz a dus la o discrepanță semnificativă între așteptările investitorilor și realitatea garanțiilor oferite.

Secțiunea 3: Lecții pentru companiile care apelează la finanțare prin obligațiuni

Cazul Alser Forest evidențiază câteva lecții importante, pe care le vom explica în detaliu pentru a fi înțelese și de cei mai puțin familiarizați cu conceptele financiare avansate:

1. Importanța înțelegerii riscurilor:

Emiterea de obligațiuni poate părea o modalitate atractivă de a obține finanțare pentru o companie, dar vine cu riscuri semnificative. Este ca și cum ai lua un împrumut mare de la mai mulți prieteni, promițându-le că le vei returna banii plus dobândă la o dată fixă în viitor. Dar ce se întâmplă dacă afacerea ta nu merge așa cum ai planificat?

În cazul industriilor ciclice, precum industria lemnului, care sunt puternic influențate de fluctuațiile economice, riscurile sunt și mai mari. Este ca și cum ai promite să returnezi banii într-o zi anume, fără să știi dacă în acea zi vei avea vânzări bune sau nu.

Un concept important în gestionarea acestor riscuri este cel al provizioanelor. Provizioanele sunt sume de bani pe care o companie le pune deoparte pentru a acoperi posibile cheltuieli sau pierderi viitoare. Este ca și cum ai pune bani într-un borcan special pentru „zile negre”.

Să explicăm provizioanele printr-un exemplu simplu:

Imaginați-vă că aveți o mașină de tăiat lemne care costă 100.000 lei și știți că în fiecare an trebuie să cheltuiți aproximativ 10.000 lei pentru întreținerea ei. În loc să așteptați până când vine factura de 10.000 lei, puneți deoparte în fiecare lună aproximativ 833 lei (10.000 lei / 12 luni). Acești bani puși deoparte lunar reprezintă un provizion.

În cazul obligațiunilor, companiile ar trebui să creeze provizioane pentru a se asigura că vor putea plăti dobânzile și principalul la scadență, chiar dacă afacerea are perioade mai dificile.

Rostul provizioanelor este multiplu:

1. Ajută la gestionarea riscurilor financiare, asigurând că există fonduri disponibile pentru obligații viitoare cunoscute sau probabile.
2. Oferă o imagine mai precisă a situației financiare reale a companiei.
3. Ajută la evitarea șocurilor financiare care ar putea apărea dacă toate cheltuielile ar fi recunoscute doar în momentul în care apar.

Revenind la cazul Alser Forest, companiile trebuie să se gândească bine:

• Ce se întâmplă dacă economia intră în recesiune?
• Cum vor face față dacă vânzările scad brusc?
• Au creat suficiente provizioane pentru a plăti dobânzile și principalul obligațiunilor chiar și în perioade dificile?
• Au o strategie clară pentru gestionarea riscurilor financiare pe termen lung?

Înțelegerea și implementarea corectă a conceptului de provizioane poate face diferența între o companie care supraviețuiește unei crize și una care se prăbușește sub greutatea datoriilor sale. Pentru investitori, verificarea politicii de provizioane a unei companii poate oferi indicii valoroase despre cât de bine pregătită este aceasta pentru potențiale dificultăți financiare.

2. Necesitatea transparenței:

Transparența în afaceri înseamnă să fii onest și deschis cu toți cei implicați în afacerea ta, în special cu cei care ți-au împrumutat bani (în acest caz, deținătorii de obligațiuni).

Imaginați-vă că ați împrumutat bani unui prieten pentru a-și deschide o afacere. V-ați simți mai încrezători dacă acest prieten v-ar ține la curent regulat cu modul în care merge afacerea, chiar și atunci când lucrurile nu merg bine? Probabil că da.

În lumea afacerilor, această comunicare constantă este crucială:

• Raportări regulate și oneste despre situația financiară a companiei
• Informarea promptă a investitorilor când apar probleme
• Explicarea clară a planurilor de redresare în caz de dificultăți

Lipsa transparenței poate duce la pierderea încrederii investitorilor, ceea ce poate fi fatal pentru o companie, mai ales în momente de criză.

3. Rolul educației financiare:

Educația financiară este ca și cum ai învăța o nouă limbă – limba banilor și a afacerilor. Atât antreprenorii, cât și investitorii trebuie să „vorbească” această limbă fluent.

Pentru antreprenori, aceasta înseamnă:

• Înțelegerea în profunzime a modului în care funcționează obligațiunile
• Cunoașterea implicațiilor legale ale emiterii de obligațiuni
• Capacitatea de a interpreta corect situațiile financiare și de a face prognoze realiste

Pentru investitori, educația financiară înseamnă:

• Înțelegerea riscurilor asociate cu investițiile în obligațiuni corporative
• Capacitatea de a citi și interpreta rapoartele financiare ale companiilor
• Cunoașterea drepturilor și responsabilităților lor ca deținători de obligațiuni

O bună educație financiară poate ajuta la evitarea multor probleme și la luarea unor decizii mai informate de ambele părți.

4. Atenția la detalii:

În lumea afacerilor și a finanțelor, detaliile mici pot avea consecințe uriașe. Este ca și cum ai construi o casă – o singură cărămidă pusă greșit poate slăbi întreaga structură.

În cazul Alser Forest, confuzia legată de biletul la ordin avalizat este un exemplu perfect. Este ca și cum ai promite prietenilor tăi că tatăl tău va garanta împrumutul, dar de fapt nu ai discutat niciodată acest lucru cu el.

Atenția la detalii implică:

• Citirea atentă a fiecărui document, inclusiv a notelor de subsol și a clauzelor aparent minore
• Verificarea încrucișată a informațiilor din diferite documente pentru a te asigura că sunt consistente
• Consultarea cu experți (avocați, contabili, consultanți financiari) pentru a înțelege implicațiile fiecărui angajament

În concluzie, aceste lecții ne arată că utilizarea instrumentelor financiare complexe, precum obligațiunile corporative, necesită o pregătire temeinică, o înțelegere profundă a implicațiilor și o atenție constantă la detalii. Pentru companiile mai mici sau pentru antreprenorii la început de drum, poate fi înțelept să înceapă cu instrumente financiare mai simple și să evolueze treptat către cele mai complexe, pe măsură ce își dezvoltă cunoștințele și experiența în domeniul financiar.

Este important de menționat că situația Alser Forest nu este un caz izolat. Atât în România, cât și în alte piețe emergente cu nivel similar de educație financiară, au existat cazuri similare. De exemplu, în Polonia, piața NewConnect (similară cu AeRO) a înregistrat mai multe cazuri de companii care au întâmpinat dificultăți în onorarea obligațiunilor emise.

Concluzie:

Situația Alser Forest ilustrează complexitatea gestionării unei companii în condiții economice dificile și provocările asociate cu utilizarea instrumentelor financiare avansate. În timp ce acuzațiile aduse companiei sunt serioase, răspunsurile lui Albert Șerban sugerează că situația ar putea fi mai nuanțată decât pare la prima vedere.

Este crucial să așteptăm rezultatele investigațiilor oficiale înainte de a trage concluzii definitive. Cazul servește ca un studiu de caz important pentru industria lemnului și pentru piața de capital în general, subliniind necesitatea unei mai bune educații financiare și a unei diligențe sporite în utilizarea instrumentelor financiare complexe.

Revista din Lemn va continua să urmărească acest caz și să informeze cititorii despre dezvoltările ulterioare, menținând o perspectivă echilibrată și informativă asupra situației.