În contextul adoptării noului Cod Silvic al României de către Camera Deputaților pe 17 decembrie 2024, concluziile Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, organizat la București, de către Comunitatea Foresterilor – Fordaq și Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn, cu doar câteva zile înainte, oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care noua legislație națională răspunde provocărilor din sectorul forestier românesc.
Analizând comparativ recomandările Forumului și prevederile noului Cod Silvic al României, observăm că o parte semnificativă din propunerile specialiștilor și-au găsit locul în textul legii. Iată principalele corelații:
Propuneri implementate integral în legislația românească:
- Definirea pădurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei – conceptul este acum inclus explicit în principiile de gestionare durabilă a pădurilor României
- Reglementarea valorificării superioare a lemnului, cu accent pe utilizarea în cascadă – legea introduce obligativitatea valorificării a minimum 50% din lemnul românesc sub formă fasonată începând cu 2024, crescând la 70% din 2030
- Implementarea unui sistem de trasabilitate eficient la prima punere pe piață – noul Cod introduce conceptul de „sistem informațional integrat pentru păduri”
Propuneri parțial implementate:
- Programele pentru creșterea eficienței energetice în utilizarea biomasei forestiere în România – deși incluse ca principiu, mecanismele concrete rămân să fie definite prin legislația secundară
- Simplificarea procedurilor pentru micii proprietari de păduri din România – sunt introduse unele facilități, dar experții consideră că ar fi necesare măsuri suplimentare
- Stabilitatea sectorului românesc de exploatare prin contracte multianuale – legea permite încheierea acestora, dar cu anumite limitări
Aspecte care necesită încă soluții:
- Compensațiile pentru proprietarii români de păduri incluse în ariile protejate Natura 2000 – deși prevăzute ca principiu, mecanismele concrete de implementare rămân să fie definite
- Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice – sunt necesare clarificări suplimentare prin legislație secundară
- Dezvoltarea infrastructurii de depozitare pentru valorificarea superioară a lemnului românesc – sunt necesare investiții semnificative
În domeniul industriei lemnului din România, care contribuie cu 4,5% la PIB-ul național și asigură 300.000 locuri de muncă, noul Cod aduce elementele de predictibilitate solicitate de specialiști la Forum, dar introduce și limitări privind concentrarea pieței – nicio întreprindere sau grup nu poate achiziționa mai mult de 30% din volumul unui sortiment la nivel național.
Un aspect important subliniat la Forum și reflectat în noul Cod este sprijinirea comunităților românești dependente de pădure. Legea introduce definiția acestor comunități și stabilește măsuri concrete pentru asigurarea accesului lor la resursele forestiere.
Provocarea majoră evidențiată atât la Forum, cât și de specialiștii în domeniu, rămâne implementarea eficientă a noilor prevederi în sistemul forestier românesc. Succesul va depinde în mare măsură de elaborarea rapidă și coerentă a legislației secundare și de asigurarea resurselor necesare pentru aplicarea noilor mecanisme.
Acest nou cadru legislativ reprezintă un pas important spre modernizarea sectorului forestier din România, dar experții subliniază că procesul de îmbunătățire trebuie să continue, în dialog permanent cu toți actorii implicați, pentru alinierea la cele mai bune practici europene în domeniu.
Adaugă comentariul