Potrivit tradiției biblice, Grădina Edenului (Grădina Paradisului) a fost localizată în partea de sud a Irakului, în orașul El Qurna, acolo unde râurile Tibru si Eufrat se întâlnesc. Aici, pe malul Tibrului, într-o mică piațetă de beton protejată de ziduri joase de caramidă, se află un vechi copac mort. Conform legendei, acesta este copacul cunoașterii binelui și răului, cel din care au mâncat Adam și Eva.
Un arbore greu încercat, încărcat de simboluri
Informații despre acest copac al cunoașterii vin din vremuri foarte îndepărtate. Pe tăblițele din lut descoperite pe aceste locuri în timpul săpăturilor pe teritoriul antic al Mesopotamiei, s-a găsit un sigiliu de lut datat mileniul 4 îHr și numit sigiliul ispitei. Pe acest sigiliu sunt desenați un bărbat și o femeie care se întind pentru a lua un fruct dintr-un pom.
Copacul este legat și de tradițiile politeiste existente în Orientul Mijlociu din cele mai vechi timpuri. Conform acestor tradiții există obiceiul de a planta un alt copac lângă cel sacru aflat în ultimul stadiu al existenței pentru a-i continua sacralitatea. Astfel, există mai mulți copac în diverse stadii de degradare, de multe ori fiind foarte greu de identificat arborele sacru inițial.
În ceea ce privește copacul cunoașterii din El Qurna, este clar că este o specie de foioase, nu un palmier. Localnicii îl numesc Nabucco, îl consideră sacru și cred că Adam a mâncat din fructele lui. Nimeni însă nu poate spune cu certitudine ce specii au fost în trecut în locul lui sau de cât timp este acolo.
Arborele a trecut prin tot felul de încercări de-a lungul timpului. În timpul primului război mondial, soldații englezi s-au urcat în copac și l-au rupt. A fost reparat cu ciment. În 1950 s-a făcut un mic parc în jurul lui ca gest de recunoștință pentru încheierea celui de-al doilea război mondial. În timpul domniei lui Saddam Hussein sanctuarul s-a păstrat și a fost chiar făcută mica piațetă și platforma de beton. În 2003, în timpul atacurilor americane, platforma de beton a fost deteriorată. În prezent locul este din nou refăcut și există mai mulți pomi plantați pentru ca sacralitatea să fie continuată.
Cu toate că altarul și arborele cunoașterii sunt asociați cu povestea Grădinii Paradisului, împărțită de trei religii actuale importante – iudaism, creștinism și islamism – simbolul este practic universal și perpetuu în timp. Descoperirile din zonă duc simbolul mult înapoi, în vremurile pre-monoteiste. Oameni din alte părți ale țării vin în pelerinaj să se roage la copac, legând uneori mici bucăți de pânză verde de ramuri ca semn al credinței lor.
(fuente: atlasobscura.com)
Añadir un comentario