La bascule Thonet, fabriquée il y a 150 ans par la méthode du cintrage à la vapeur

Bătrânul balansoar din imagine a fost fabricat în 1860 de un mare inventator și inovator, Michael Thonet. V-am mai spus câte ceva despre Thonet când am spus povestea celui mai vândut scaun al tuturor timpurilor, cunoscut sub denumirea „Thonet bistro chair nr.14”. Ca și scaunul, balansoarul creat de Thonet este și acum un reper pentru designeri și producători de mobilă din lumea întreagă. De aceea cred că merită puțină atenție și din partea noastră. 🙂

Balansoarele nu au, oficial, o istorie foarte lungă. Inițial s-a crezut că a fost inventat de Benjamin Franklin, dar istoricii americani au găsit dovezi ale existenței balansoarelor încă de pe la începutul secolului 18, când Franklin era doar un copil. Eu consider că aceste balansoare au existat de când oamenii au început să-și lucreze scaunele și leagănele copiilor, cele sub formă unor copăi, cum erau și la noi la țară. Nu se poate să nu fi avut și ideea să facă niște suporturi curbe pentru picioare, pentru ca scaunul să se legene precum copăița în care stătea copilul.

Dar aici nu este vorba despre ce cred eu ci despre date istorice. Așa că ajungem la Michael Thonet, cel care a fabricat industrial primul balansoar. Thonet a fost un tâmplar, un artizan al lemnului, care s-a născut în 1796 în Germania. El este cel care a inventat metoda de curbare cu abur a lemnului care se folosește și astăzi. Pornind de la curbarea lemnului pentru ambarcațiuni – udare și încălzire – a ajuns la tratarea cu abur a unor baghete rotunde de fag, pe care le ținea în containere de metal, timp de 5 ore, sub acțiunea aburului, după care le scotea și le punea imediat în matrițe. Timpul de prindere în matrițe nu trebuia să depașească 3 minute pentru că lemnul începea să se rigidizeze din nou, apărând crăpăturile. Este exact metoda care se folosește și acum pentru curbare și care s-a folosit la noi zeci de ani la fabricile de la Comănești și Pâncota. Sunt convinsă că mulți își amintesc de ele.

Cu ajutorul acestor elemente curbate Thonet a reușit să facă unul dintre cele mai elegante și delicate balansoare, fiind reinterpretat de-a lungul timpului de mulți designeri celebri. În el se regăsesc elemente ale arhitecturii romane și grecești, dar și influențe ale stilului renascentist și colonial.

Ca an de naștere este considerat 1860, fără să existe un document clar care să indice anul. Numai că, despre scaunul Thonet nr 14 se știe ca a fost primul scaun făcut cu elemente curbate și a ajuns la forma finală în 1859. Fabrica înființată de Thonet împreună cu cei 4 fii ai săi a început să producă mobilier la un nivel industrial, el făcând mobila accesibilă si clasei de mijloc, nu numai cele privilegiate. Ajungând la producții din ce în ce mai mari și modele din ce în ce mai variate, în 1883 Thonet editează primul catalog de mobilă ce conținea 21 de pagini și 219 modele. Catalogul este urmat destul de repede de cel de-al doilea, în 1886 și al treilea, în 1888, ce avea 30 de pagini și 339 de modele. Cu ajutorul acestor cataloage au reușit istoricii să fixeze ca an de fabricație pentru balansoar 1860.

În 1876 un alt balansoar celebru este creat, Schaukelsofa nr 7500. Se pare ca a fost creația lui August Thonet, unul din fiii lui Michael. Acesta murise în 1871, lăsând compania celor 4 fii ai săi.

Acest balansoar a fost făcut întăi fără brațe, la scurt timp fiind creat și modelul cu brațe, mult mai apreciat. N-a avut o viață la fel de lungă ca si balansoarul nr.1, în 1914 încetând producția lui industrială, iar în 1921 fiind fabricat ultimul balansoar. În toată această perioadă au fost făcute numai 8000 de balansoare nr.7500, față de 693000 cât s-au fabricat în total. Din acest motiv este modelul cel mai căutat de colecționari.

Ca și scaunul de cafenea nr.14 și balansoarul a fost apreciat de mulți artiști, apărând în câteva picturi cunoscute ale vremii. Schița „Femeia în balansoar” a lui Renoir sau „Ultima seară” a lui James Jacques Tissot sunt numai 2 dintre ele.

Unul dintre cei mai mari iubitori moderni ai balansoarelor a fost președintele american John F. Kennedy. Având probleme mari cu spatele medicul i-a recomandat să stea într-un astfel de scaun. Se pare ca „terapia” a funcționat atât de bine încât Kennedy a dat dispoziție să se ducă unul și în Air Force One. Era atât de îndrăgostit de balansoare încât le făcea cadou tuturor cunoscutilor, ajungând să le ofere și șefilor de state.

Thonet GmbH fabrică și acum scaune în Germania, fiind condusă de a cincea și a șasea generație Thonet. Celebrul scaun Thonet nr.14 se numește acum 214, dar este făcut în continuare după aceeași metodă. Există și alte variațiuni pe aceeași temă, modelul 214K fiind pe cât de amuzant pe atât de sugestiv privind metoda de fabricație.

Cât despre balansoarul nr.1 el nu se mai fabrică, dar parcă spiritul lui continuă să trăiască în modelele de ultimă generație.