P43 culoarea mobilei de stejar din sufrageriile perioadei comuniste

Accept provocarea lansată de Anamaria și încerc să vă spun ce este cu acest P43.

Smoala și terebentina, materiile prime pentru obținerea baițului P43

P43 era culoarea cel mai des întâlnită înainte de revoluție în magazinele de mobilă. Aproape toată mobila de stejar avea această culoare sau varianta ei mai închisă P44. Culoarea în sine este un galben-brun cu ușoare irizații verzi sau portocalii.

Varianta originală a culorii a fost obținută prin dizolvarea la cald a unei cantități de smoală în white spirit. Se făcea în orice laborator de fabrică și nu necesita vreo aparatură sofisticată. Era suficientă o plită electrică. Singura problemă era mirosul solventului, greu și persistent. Vă mai amintiți cum mirosea în apartament după ce se spăla parchetul cu Petrosin? Acela era mirosul.

Pe cât de bun pentru stejar, pe atât de nepotrivit pentru fag

Extraordinar la acest baiț era “chimia” dintre stejar și baiț. Colorarea se făcea perfect uniform, fără pete, porii se marcau foarte frumos, parcă erau antichizați cu patine speciale, nu existau probleme după uscare. Cu celelalte esențe lemnoase însă, mai ales cu fagul, era o mare problemă. Pe fag apăreau întotdeauna pete, era practic imposibil de colorat așa. Din acest motiv se făcea varianta de P43 din coloranții de la Codlea sau, mai târziu, din soluții de colorare.

Moda P43 a mai continuat o perioadă și după ’89, dar încet, încet s-a diversificat colorarea mobilei folosindu-se și alte culori, alte finisaje.

Sper să considerați utile informațiile. Ca de obicei, completările sunt binevenite. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Sigur voi răspunde.