Cum să eviți gazarea peliculei la pulverizarea lacului

Spre deosebire de aplicarea cu pensula sau cu trafaletul, pulverizarea permite depunerea pe suprafața lemnului a unei cantități de material mai mari și mai uniforme. În ciuda acestor avantaje, există un dezavantaj care-i oprește pe mulți să folosească această metodă de aplicare. Este vorba de formarea acelui nor din particule fine de lac – overspray – care înseamnă pe lângă pierdere de material și sursa unor alte probleme. Una dintre ele este gazarea peliculei formate.

O parte din aceste particule de lac se usucă în aer și cade sub formă de praf peste pelicula de lac încă lichidă și este prinsă în ea. La final lacul va avea un aspect neplăcut, albicios și un tușeu zgrunțuros. Dacă pelicula formată este de grund și nu de lac, defectul este îndepărtat prin șlefuirea între straturi. În cazul stratului final de lac această remediere nu se mai poate face iar efectul este cu atât mai dramatic cu cât gradul de luciu al lacului este mai mare (lacul este mai lucios).

Viteza cu care particulele de lac se transformă în praf depinde de mai mulți factori. În primul rând de diluantul folosit. Dacă este un diluant repede volatil praful de lac se va forma mai repede. De aceea alegerea diluantului se face și în funcție de temperatura mediului ambiant iar folosirea solvenților foarte rapizi (cum este acetona) nu este recomandată la pulverizarea lacurilor.

Un alt factor care influențează este presiunea aerului de la compresor. Când aplicarea se face cu pistol manual reglarea presiunii aerului se face tot manual. De multe ori, din dorința de a avea o productivitate mai buna (de fapt, o iluzie), există tendința de a mări presiunea. Aceasta are ca rezultat în primul rând creșterea overspray-ului. Este bine ca presiunea să fie în jurul valorii de 3 atm, maximum 4.

Dacă există un volum mare de aer cu care este amestecat lacul, combinat cu un diluant mai repede volatil, pe langă pulberea de lac mai apare un alt fenomen, foarte asemănător ca aspect. Uscarea superficială are loc înainte ca tot aerul din peliculă să iasă. Cum tendința este de a ieși, împinge în pojghița de lac formată iar aspectul este foarte asemănător cu cel al prafului căzut pe filmul de lac. În acest caz, dacă se șlefuiește ușor suprafața, se îndepărtează stratul superficial și apar găurile mici lăsate în lac de aer. Pentru a evita acest lucru presiunea aerului nu trebuie să fie mare, iar în cazul pompelor, trebuie respectat raportul de amestecare recomandat de producător.

Când pulverizarea are loc în fața unei cabine de pulverizare care funcționează foarte bine iar aplicarea este făcută începând cu zona cea mai apropiată de pulverizator si cea mai îndepărtată de cabină, avansând către partea dinspre cabină, overspray-ul va fi preluat de aspirația cabinei de pulverizare. În cazul cabinelor cu filtru uscat, pentru ca aspirația să fie bună, filtrele trebuie scuturate foarte des, iar când se colmatează trebuie schimbate.

Aplicarea lacului în zone închise ale mobilierului (interiorul dulapurilor, lăcașurile sertarelor) poate duce la apariția gazării. Overspray-ul rezultat nu poate ieși și este prins în peliculă. Rezultă o peliculă albicioasă care te zgârie când treci cu mâna peste ea. Se evită apariția fenomenului dacă piesele se lăcuiesc fără ca spatele mobilierului să fie montat.

Temperatura ridicată, lipsa exhaustării, influențează și ele apariția gazării. Să nu credeți că se gazează numai peliculele pe solvent. Și cele hidrodiluabile se gazează în egală măsură. O temperatură ridicată în hala de lucru, presiunea mare a aerului, fac ca și particulele fine de lac hidrodiluabil să se usuce în aer și să gazeze pelicula. De aceea este bine să se dea importanța cuvenită eliminării overspray-ului și păstrării unei temperaturi constante de 18-20 grd.C în hala de lucru.