Passivhaus - Eigenschaften, Design und Konstruktion

Casa pasivă este un concept, un standard în construcții care, dacă este respectat, certifică faptul că acea clădire construită este cu adevărat eficientă din punct de vedere energetic, confortabilă, accesibilă și ecologică în același timp. Pare complicat, puțin prea tehnic la prima vedere, dar este simplu de înțeles și de aplicat în același timp.

Prima casă pasivă

Totul a plecat de la  Wolfgang Feist care a construit împreună cu familia lui prima casă pasivă. Aceasta ar fi varianta scurtă.

Dr. Wolfgang Feist este fizician. În 1987, într-o discuție cu colegul său suedez Bo Adamson, a aflat că în China se construiseră case neîncălzite, referindu-se la ele ca fiind case pasive. Și în Suedia exista o preocupare pentru eficientizarea energetică a caselor. Au hotărât atunci să cerceteze dacă acest concept se poate aplica și funcționa în Europa, unde iernile sunt mai geroase.

La solicitarea primarului din Darmstadt/Germania – oraș care avea o bucată de pământ deja disponibilă pentru construcția caselor experimentale – Wolfgang Feist a decis, împreună cu familia, să construiască această casă pasivă.

Nu vă imaginați că a fost simplu. Au fost destule voci care nu credeau că este posibil un asemenea proiect. În plus nu existau tehnologiile, iar reticența la acest tip de inovare din partea companiilor producătoare era foarte mare. Un caz fericit a fost realizarea ferestrelor. În acea perioadă nu exista conceptul triple glazing (geamuri triple), standard acum pentru o casă pasivă. Șeful echipei de cercetare de la Vegla (acum Saint Gobain) a fost de acord să furnizeze acest tip de ferestre pentru realizarea acestui proiect. Dar nu a fost tot timpul așa. A trebuit să treacă ani până când industria să vadă oportunitățile în acest domeniu.

În primii doi ani de la finalizare, casa lor (mai mult un complex de case) a fost vizitată de aproximativ 5000 de curioși. Wolfgang Feist a arătat că se poate. Din acel moment lucrurile au evoluat foarte mult, la Darmstadt a fost înființat Passivhaus-Institut (înființat în 1996 de același Wolfgang Feist) – institut care avea să aibă un rol foarte important în dezvoltarea conceptului – companiile au început să investească mai mult în cercetare  și astfel am ajuns în zilele noastre.

Dar lucrurile continuă să evolueze, tehnicile fiind pe zi ce trece din ce în ce mai performante. Într-o discuție cu Lehel Elek-Lukacs de la Naturalpaint, firmă care se ocupă cu distribuția de produse naturale pentru construcții în România, îmi spunea că în Germania există o preocupare pentru testarea și compararea datelor referitoare la utilizarea materialelor de izolare tradiționale (de ex. vată bazaltică, polistiren) cu utilizarea celor naturale (ex. izolație din iută oder Hanf). Pe lângă performanțele tehnice este analizată și componența aerului și influența sa asupra sănătății. Voi reveni pe acest subiect.

O casă pasivă este mai mult decât o clădire cu consum redus de energie.

Casele pasive permit economii de energie la încălzire și răcire de până la 90% în comparație cu casele tradiționale și cu peste 75% în comparație cu construcțiile noi. Economii de energie similare au fost demonstrate în zonele călduroase unde clădirile necesită un consum mai mare de energie pentru răcire decât pentru încălzire.
Casele pasive sunt, de asemenea, lăudate pentru nivelul ridicat al confortului. Se folosește ca sursă de energie în interiorul clădirii căldura corporală a locuitorilor sau căldura solară care intră în clădire. În acest fel încălzirea se face mult mai ușor, cu mari economii de energie.
Ferestrele adecvate cu izolație bună, pereți exteriori izolați, acoperiș și podea izolate, toate acestea păstrează căldura în timpul iernii în casă.
Un sistem de ventilație furnizează în mod constant aer proaspăt pentru o calitate superioară a aerului, fără a provoca curenți neplăcuți. O unitate de recuperare a căldurii foarte eficientă permite refolosirea căldurii conținute în aerul evacuat.

Casa pasivă este confortabilă

Casa pasivă asigură un nivel maxim de confort atât în timpul lunilor reci cât și în timpul celor calde, cu costuri rezonabile de construcție – lucru confirmat de către locuitorii caselor pasive.

Un alt principiu important îl reprezintă „proiectarea fără punți termice”, adică izolația este astfel realizată încât să nu existe „puncte slabe” în jurul întregii clădiri, totul pentru a elimina pierderile de căldură. Această metodă este un alt principiu esențial care asigură un nivel ridicat de calitate și confort în clădirile tip Casă Pasivă, prevenind, în același timp, deteriorarea din cauza acumulărilor de umiditate

Casa pasivă este ecologică și contribuie la o existență durabilă

Casele pasive sunt ecologice prin definiție. Folosesc energie primară extrem de puțină cu daune minime provocate mediului, lăsând suficiente resurse energetice pentru generațiile viitoare. Energia suplimentară necesară pentru construcția lor (energia încorporată) este nesemnificativă în comparație cu energia economisită mai târziu. Merită totuși menționat faptul că standardul „Casa pasivă” oferă acest nivel de sustenabilitate pentru oricine dorește să construiască o nouă clădire sau să renoveze o clădire mai veche la un preț accesibil – o contribuție la protecția mediului.

Passivhäuser sind nicht teuer

Casele pasive nu numai că economisesc bani pe termen lung, dar sunt și accesibile, spun specialiștii. Investiția în componente ale clădirii de calitate superioară cerută de Standardul Casa Pasivă este atenuată de eliminarea sistemelor scumpe de încălzire și răcire. Suportul financiar suplimentar din partea guvernelor, disponibil din ce în ce mai mult în multe țări, face ca realizarea unei case pasive să fie mai fezabilă. Poate că ar fi indicat ca și România să adopte programe de încurajare a construcțiilor de case pasive. Beneficiile sunt enorme.

Passivhäuser sind vielseitig

Experții spun că orice arhitect competent poate proiecta o casă pasivă. Prin combinarea dorințelor clientului cu cerințele tehnice, orice clădire nouă, oriunde în lume, poate fi proiectată pentru a ajunge la standardul de casă pasivă. Acest standard este, de asemenea, din ce în ce mai utilizat pentru clădiri nerezidențiale, cum ar fi clădiri administrative și școli. Educația privind proiectarea acestui tip de clădire este disponibilă la nivel global, cu o mulțime de formatori profesioniști gata oricând să ajute.

Trebuie să vezi ca să crezi

Așa spune o vorbă românească și probabil aceasta este și ideea evenimentului The International Passive House Open Days, Zilele Deschise Casa Pasivă Internațional, într-o traducere aproximativă. La acest eveniment, organizat de către Internationale Passivhaus-Vereinigung (IPHA), sute de proprietari de astfel de case deschid porțile curioșilor pentru a se convinge singuri de avantajele locuirii într-o casă pasivă.

Proiectarea caselor pasive în România

Auf der Expo Construct traf ich Vlad Ciobanu, einen zertifizierten Passivhausdesigner. Sein Unternehmen, Zecaph Consult, își propune să îi ajute pe cei care vor să construiască sau să reabiliteze la standard de casă pasivă orice tip de construcție. Pe lângă serviciile specifice de proiectare, eficientizare energetică, urmărire șantier, mie mi-au atras atenția serviciile de diagnosticare prin termografie, controlul calității prin termoviziune și testarea etanșării prin Blower Door. Sunt teste efectuate de ei pentru a diagnostica, cuantifica, controla și remedia pierderile de energie. Cu asemenea tehnologii devine și mai evident faptul că o casă pasivă este mai eficientă energetic cu 90% față de o casă tradițională. Aveți mai jos un film realizat de către cei de la Zecaph Consult. Am stabilit cu Vlad să mergem împreună la o parte din casele pe care le au în lucru pentru a urmări pe viu teste și proceduri de lucru.

O altă modalitate prin care puteți avea casa voastră pasivă este să apelați la un producător de astfel de case. Evident că noi recomandăm lemnul și casele din lemn. Sunt producători care, pe lângă construcția casei pasive, vă oferă și proiectarea sau certificarea casă pasivă. De exemplu, profesioniști de la Dimmer au urmat cursurile specializate ale Institutului German de Case Pasive de la Darmstadt și au obținut certificatul Passive House Tradesperson. Astfel aveți garanția că, apelând la ei, beneficiați la final de o casă pasivă.

Până în 2016, Dimmer a construit case pe structură din lemn numai în țări ca Italia, Elveția, Germania,  Franța, Belgia, Spania, Danemarca. Din 2017 și-au îndreptat atenția și spre România. Pentru a rezista pe piața din vestul Europei, unde au concurat cu firme cu tradiție de peste 100 de ani în construcții pe structură din lemn, au fost obligați să construiască la un standard foarte ridicat de calitate, standard pe care își propun să îl dezvolte și pentru casele construite în România.

De altfel, discutând cu Ionel Merlușcă director general la Dimmer, am observat o preocupare foarte mare din partea lor pentru promovarea conceptului de casă pasivă în România precum și a avantajelor aduse de construcția unei asemenea case. Am discutat despre grija lor față de mediul înconjurător care i-a determinat să pună mare accent pe partea de eficiență energetică. Un proiect foarte cunoscut la care au și participat este Haus Buhnici, proiect în care cunoscutul om de media de la ProTV, George Buhnici, a construit o astfel de casă.

Casa Buhnici este prima casă din România și a 9-a la nivel mondial care este „Certified Passive House Premium”. „Passive House Institute” a decis să îi înmâneze certificatul lui George Buhnici la conferința de case pasive de anul acesta de la Muchen, iar certificatul i-a fost oferit chiar de dr. Wolfgang Feist. În baza de date a caselor care au certificat de casă pasivă, casa lui George Buhnici este în linkul următor.

Dacă ați ajuns până aici cu cititul înseamnă că pe voi chiar vă interesează subiectul. Nu sunteți singuri. Și pe mine. Mă opresc aici cu promisiunea că, pentru voi, dar și pentru mine, voi reveni pe acest subiect, încercând să analizez și să promovez mai mult conceptul de casă pasivă.