Künstliche Alterung von Möbeln oder wie man Möbel alt aussehen lässt

Ați sesizat vreodată că decorurile din filme, mobila, ușile, pardoseala, obiectele uzuale din lemn, ramele oglinzilor din casele unde se desfășoară acțiunea nu par noi? În funcție de context, unele arată chiar foarte vechi și dărăpănate, parcă au fost folosite generații după generații. Este o iluzie obținută cu ajutorul unor tehnici de îmbătrânire artificială, aspectul vechi contribuind la atmosfera generală și chiar la succesul filmului. Folosind tehnici asemănătoare se obțin în fabrici obiecte cu aspect învechit, precum piese diverse de mobilier sau parchet. De asemenea, combinând tehnici simple de învechire putem obține același efect și acasă, făcând mobila nouă să pară folosită, să capete patina vremii și un aspect unic. Procedeul se mai numește și antiquarisch, un termen pe care nu-l veți găsi în DEX, dar cu care specialiștii din industria mobilei și în general, cei care folosesc astfel de tehnici pe lemn, fier forjat, cupru sau metale prețioase s-au obișnuit.

Sunt diverse tehnici de îmbătrânire, unele care pot fi aplicate pe mobila deja existentă, iar altele pornind de la lemnul încă neacoperit cu materiale de finisare. Este foarte important ca efectul să fie cât mai natural, fără exagerări sau efecte ce nu se întâlnesc în mod normal la un lucru vechi. În cele ce urmează va fi vorba despre astfel de metode de învechire care pot fi folosite și de un neprofesionist. În articol găsiți și un material video în care sunt prezentate pe larg trei dintre metode.

Ce caracteristici ale unui mobilier sau obiect vechi trebuie scoase în evidență

Înainte ar trebui să vedem ce este specific unui obiect vechi, prin ce este deosebit de unul nou.

• În primul rând este aspectul general de vechi dat de închiderea sau îngălbenirea ușoară a culorii din cauza soarelui sau a luminii directe, a prafului și a murdăriei depuse de-a lungul timpului. Este ceea ce numim de obicei Wetterpatina și apare chiar și la obiectele întreținute. Această patină se așează peste tot, dar și mai mult în zonele greu accesibile, în colțuri, zone profilate sau sculpturi.
• Apoi sunt micile accidente pe care le suportă obiectele de-a lungul timpului: lovituri, zgârieri, frecări în anumite zone sau pe muchii, vopsea sărită. În timp, în lovituri și zgârieturi se adună murdărie închisă la culoare și ele devin mult mai vizibile. Uneori, pentru că vopseaua este sărită în mai multe locuri, obiectul se revopsește fără a fi îndepărtat vechiul strat. Cu timpul, muchiile se deteriorează din nou și în unele locuri începe să se vadă lemnul, în altele doar vechiul strat de vopsea. Uneori stratul de deasupra crapă pentru că nu a fost compatibil cu cel vechi, stratul este prea gros sau aderența nu este bună. Dacă mobila este lovită în zonele cu aderență scăzută, vopseaua crapă și parte din ea sare.
• Găurile de cari sunt și ele asociate cu vechimea. Se consideră că obiectul este atât de vechi încât carii au avut timp să se dezvolte și să iasă afară lăsând în urmă găuri mici și specifice, adunate mai multe într-un loc.

Pentru ca un obiect să pară vechi cu adevărat, toate aceste aspecte trebuie reproduse cât mai credibil. Dorim îmbătrânirea obiectului, nu obținerea unor efecte interesante pe lemn.

Pentru unele efecte este nevoie să începem cu antichiarea lemnului

Se începe cu reproducerea micilor Unfall din timpul utilizării. Lemnul va căpăta semne specifice ce vor fi puse în evidență de straturile următoare de finisaj. Se folosesc obiecte care lasă diverse semne (săculeți cu piulițe sau pietre de diferite dimensiuni), lemnul este zgâriat, muchiile se freacă cu pila sau rașpelul. Pentru a sugera un lemn mâncat de vreme este periat cu perii de sârmă sau plastic, adică este structurat. Efectul poate fi reprodus și prin ardere superficială urmată de periere, lemnul căpătând astfel o ușoară patină. Structurarea poate fi făcută și prin sablare, iar în fabrici se folosesc mașini de structurat, un fel de mașini de șlefuit cu perii speciale. Găurile de cari sunt reproduse cu ajutorul cuielor. Toate aceste tehnici sunt descrise pe larg hier.

Semnele lăsate pe lemn vor fi puse în evidență la colorare. Baițul va fi absorbit mai mult în zonele afectate și acolo culoarea va fi mai închisă, mai ales dacă este folosită o culoare clasică (nuc, stejar închis, castan). Tehnica este folosită pentru finisajele transparente realizate cu ulei, ceară sau lac. Patinele (la care voi reveni mai jos) sau ceara colorată (în special brun închis) accentuează și ele efectul pentru că se acumulează în semnele din lemn.

Distressed – metodă de învechire artificială cu straturi succesive de vopsea și muchii tocite

Cele mai afectate de trecerea timpului sunt muchiile, colțurile și zonele profilate ale mobilierului. Acestea se tocesc și încep să se vadă straturile inferioare și chiar lemnul. Distressed este o tehnică de învechire care reproduce acest aspect de vechi. Efectul este mai vizibil la mobilierul vopsit și mai ales când stratul de culoare inferior este în contrast cu cel de deasupra.

Dacă se pornește de la lemn curat și dorim ca pe muchii să se vadă doar lemnul, se aplică mai întâi un strat de grund transparent și apoi unul de vopsea. Astfel stratul va fi mai subțire, se va șlefui ușor și se ajunge mai repede la lemn. La șlefuire cel mai bine se comportă bureții abrazivi pentru că se mulează pe muchii și colțuri. Mișcările urmează muchia, așa cum se vede în filmul de mai jos, iar îndepărtarea vopselei se face treptat astfel încât efectul să fie cât mai natural. La final se aplică un strat de ceară sau un lac cu grad de luciu scăzut sau cu efect natural. Ele vor proteja efectul fără ca mobilierul să pară nou. Pentru un contrast mai pronunțat, lemnul se colorează înainte de grund. Baițul poate fi aplicat doar în zonele ce urmează a fi șlefuite, reducând astfel consumul.

Metoda poate fi folosită și pentru a transforma o piesă de mobilier. Înainte de a aplica stratul nou de vopsea, mobilierul se degresează spălându-l cu apă și detergent de vase. Se șterge, se lasă să se zvânte și apoi se aplică vopseaua. Se verifică compatibilitatea cu stratul vechi pe o zonă mai ascunsă. După uscare, se șlefuiește ca mai sus, pe unele porțiuni insistând până la lemn, la altele ajungând doar la stratul vechi de vopsea. Aspectul de vechi este accentuat dacă se extinde șlefuirea și pe porțiuni de suprafață, dar totul trebuie să pară autentic și natural. De asemenea, aplicând patine sau ceară colorată mobilierul se închide la culoare și aspectul de vechi se accentuează.

În materialul video de la final metoda distressed este descrisă pas cu pas.

Color wash și suprapunerea culorilor

Un efect interesant se obține suprapunând mai multe culori. Ele pot fi atât foarte apropiate ca nuanță, cât și diferite. Sunt tehnici destul de laborioase, iar rezultatul ține de simțul estetic al celui care-l realizează. Vopselele pot fi șlefuite după uscare astfel încât să fie vizibile toate straturile sau pot fi șterse.

Farbe waschen este metoda prin ștergere. Se folosesc vopsele cretoase sau pe bază de apă cu uscare mai lentă. Se aplică cu pensula straturi succesive de culori apropiate ca nuanță care se șterg astfel încât să pară că se văd umbre. Fiecare strat este aplicat, stropit ușor cu apă și apoi șters în lungul fibrei. După zvântare se aplică stratul următor și se șterge la fel. Va rezulta un aspect de culori întrepătrunse, potrivit stilului shabby chic. Chiar dacă aspectul final nu trădează multitudinea de straturi, pentru a obține un efect cât mai credibil este nevoie de suprapunerea multor straturi de vopsea.

Tünche este o metodă specială de învechire care dă mobilierului un aspect alb spălat, de parcă ar fi văruit. Efectul poate avea diverse intensități și arată foarte bine pe lemn cu pori mari. Sunt mai multe tehnici de a-l obține, tehnici prezentate pe larg hier.

Patinele de învechire

Patinarea este cel mai folosit mod de a simula schimbarea culorii din cauza trecerii timpului și acumularea de murdărie în colțuri, profile și în urmele de la lovituri. Patinele sunt de mai multe tipuri și au diferite culori și metode de aplicare. Sunt pe bază de apă sau de solvent, cu ștergere sau șlefuire după uscare.

Pentru a sugera închiderea culorii în timp, patina se aplică uniform pe toată suprafața. În urma ștergerii sau a șlefuirii suprafața mobilei va fi mai închisă la culoare și cu aspect mai prăfuit, ușor murdar. Dacă mobila are zone profilate, este lovită sau zgâriată, acolo va rămâne mai multă patină și astfel mobila va căpăta un aspect învechit. De asemenea, lemnul cu pori este evidențiat de acest procedeu pentru că patina rămâne în pori.

Patinele se protejează la final cu un strat subțire de ceară sau lac. Pentru ca mobila să aibă un aspect învechit credibil, lacul nu trebuie să fie lucios. O mobilă veche își pierde din strălucire în timp, iar murdăria acumulată mătuiește suprafața.

Cum se aplică și se șterg patinele de îmbătrânire, vedeți în video.

Besondere Techniken

Aspectul de vechi se obține și cu autorul unor materiale sau tehnici speciale. Pentru a reproduce culoarea gri a lemnului care a stat afară neprotejat poate fi folosită o soluție obținută ținând căteva zile lănă de oțel, un burete metalic de bucătărie sau șpan metalic în oțet. Soluția este foarte eficace pe lemn taninos și efectul este accentuat de soare. Detalii despre această metodă găsiți hier.

Efectul de vopsea sărită poate fi reprodus ceruind din loc în loc pe suprafața ce urmează a fi vopsită. După uscare, se freacă suprafața energic cu o cârpă. Vopseaua se desprinde cu ușurință în zonele ceruite, părând că timpul îndelungat și-a pus amprenta. Dacă se folosește și o patină de învechire, efectul este garantat.

Vopseaua crăpată se obține cu ajutorul unui material special. Se bazează pe incompatibilitatea dintre materiale și face ce vopseaua să alunece și să crape după uscare când sub ea a fost aplicat acest material. Rezultatul este de mare efect și foarte credibil.

Învechirea artificială a obiectelor din lemn rezultă foarte rar doar în urma aplicării unui singur procedeu. Cele mai credibile transformări apar în urma combinării mai multor tehnici și a practicii îndelungate. Este foarte important ca aspectul să fie credibil și pentru asta trebuie studiat cu atenție ce se întâmplă cu obiectele în timp, care sunt zonele cele mai expuse la lovituri și zgăriere sau cum se închide culoarea din cauza expunerii la lumină. Practica și inspirația sunt de multe ori mai importante decât cunoașterea amănunțită a tehnicilor clasice.

Deocamdată, atât. Sunt sigură însă că voi reveni la subiect pentru că este unul de interes pentru mulți dintre voi, iar metode și materiale noi sunt testate permanent. Mi-ar plăcea să aflu de la voi ce metode și tehnici de învechire originale folosiți. Iar cei care au întrebări sau neclarități, le pot lăsa mai jos, în spațiul dedicat. Sigur voi răspunde.