Cred că perioada în care apreciem cel mai mult scorțișoara este iarna. Sunt puțini cei ce nu s-au încălzit iarna, acasă, la munte sau în târgurile de Crăciun, cu o cană de vin fiert mirosind a scorțișoară. Și cred că și mai puțini sunt cei care nu o recunosc și nu o apreciază în plăcinta cu mere, turtă dulce, melci din cocă de cozonac sau alte prăjituri. Dar ce este scorțișoara și ce legătură poate avea ea cu lemnul? La aceste întrebări și la încă altele mi-am propus să vă răspund în continuare.
Scorțișoara este un condiment. Ea este folosită atât în prăjituri cât și pentru condimentarea cărnii sau a altor mâncăruri. Este însă folosită cu mari beneficii și în medicina naturistă.
Numele scorțișoarei spune exact ceea ce este – scoarță de copac. Practic, scorțișoara este scoarța interioară a unor copaci din genul Cinnamomum. Sunt multe specii în acest gen, după unele surse, mai mult de 100, dar numai 2 sunt cele a cărui scoarță se consumă. Este vorba de Cinnamom zeylaticum sau scorțișoara de Ceylon, care se găsește în India, Sri Lanka, Madagascar, Caraibe și Brazilia și Cinnamomum aromaticum sau scorțișoara chinezească, originară din China, Indonezia și Vietnam. Amândouă au aceeași aromă specifică, dar cea a scorțișoarei de Ceylon, denumită și adevărata scorțișoară, este mai subtilă și mai rafinată. Cea chinezească este însă mai ieftină.
Pentru recoltare, lăstarii tineri sunt lăsați să crească 2-3 ani, dupa care sunt tăiați chiar la nivelul solului. Din rădăcina rămasă vor crește lăstari noi, care vor fi lăsați la rândul lor 2-3 ani și tăiați din nou. Lăstarii tăiați se curață de scoarța exterioară, după care se bat de pământ până când bucățile de scorțișoară, sub formă de rulouri, se desprind.
După recoltare scorțișoara trebuie uscată imediat într-un mediu cald și ventilat. Dacă nu se ventilează bine spațiul, insectele pot ataca scorțișoara și pentru a scăpa de ele va trebui să fie afumată, ceea ce îi scade din valoare. Acesta este procedeul tradițional de recoltare. În prezent se folosesc dispozitive moderne pentru recoltare și uscare.
Scorțișoara și proprietățile ei alimentare și terapeutice sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Ea a apărut în textele chinezești despre plante încă cu 2700 de ani înainte de era noastra și este menționată și în textele biblice. Egiptenii o foloseau pentru îmbălsămări, iar romanii o considerau o mirodenie foarte scumpă, uneori mai scumpă decât aurul. În Europa, în Evul Mediu, nu se știa unde crește și de unde este adusă scorțișoara. Ea era practic monopolul neguțătorilor venețieni. O dată cu apariția și a altor puteri maritime s-au găsit și sursele mirodeniilor și misterul a început să se risipească.
Cum spuneam, proprietățile deosebite ale scorțișoarei au fost apreciate din cele mai vechi timpuri. În Biblie se spune că Moise a poruncit fiilor lui Israel să folosescă uleiuri în care a fost pusă scorțișoară pentru a-și unge corpurile și a le proteja astfel de boli. Acum sunt dovedite proprietățile antibacteriene, antifungice și antivirale ale scorțișoarei. Ea are de asemenea, proprietăți calmante și antiseptice. Uleiul de scorțișoară acționează ca agent antiinflamator și are proprietăți antimicrobiene, putând fi folosit ca și conservant alimentar.
Scorțișoara poate controla nivelul zahărului din sânge și este folosită pentru a îmbunătăți răspunsul la insulină pentru pacienții cu diabet. Este folosită în aromoterapie pentru ca îmbunătățește funcționarea creierului. În combinație cu ghimbirul poate fi folosită pentru combaterea răcelii.
Ca și condiment, scorțișoara este folosită atât în rețetele prăjiturilor cât și a diferitelor mâncăruri. Este cunoscută și apreciată combinația cu carne în rețetele mâncărurilor arabe. Este folosită în special măcinată, sub formă de praf, dar este pusă uneori în preparat și sub formă unor așchii sau chiar ca tub.
Sub formă de tub poate fi folosită pentru a face diverse decorațiuni pentru casă, mai ales cele pentru Crăciun. Ele înveselesc dar și aromatizează atmosfera festivă de sărbători.
După cum vedeți, avem o mulțime de motive sa utilizăm această minunată scoarță de copac. Nu o ignorați, pentru că vă poate face foarte mult bine. Eu am să încep cu o cană de vin fiert cu scorțișoară. Așa, preventiv, să nu mă apuce vreo răceală. Ceea ce vă sfătuiesc și pe voi. 🙂
Aggiungi commento