LVL - Travi e pannelli di impiallacciatura per la costruzione di case e strutture in legno

LVL – Laminated Veneer Lamber – este un material de construcții din lemn din aceeași categorie cu legno lamellare (legno stratificato incollato) e CLT (legno lamellare incrociato). Preocuparea privind protejarea resursei lemnoase și exploatarea ei rațională a dus la apariția unor materiale care tind să înlocuiască tot mai mult lemnul masiv în construcția case in legno. Pe de altă parte, problemele legate de emisiile de carbon, de necesitatea folosirii produselor cu o amprentă de carbon cât mai scăzută, ne îndreaptă spre materiale de construcții fabricate cu emisii cât mai scăzute. Ca urmare, materiale precum betonul armat, oțelul, chiar și cărămida sunt tot mai des înlocuite cu acest lemn industrializat care în multe cazuri are proprietăți superioare materialelor tradiționale.

Che cos'è l'LVL

Denumirea în engleză – laminated veneer lamber – poate fi tradusă drept cherestea din furnir laminat. Adică lemn de constructie – panouri, grinzi, stâlpi de susținere – obținuți din foi de furnir puse unele peste altele în lungul fibrei și încleiate. Diferența față de placcaggio, material cu care suntem destul de familiarizați, este că așezarea foilor de furnir tehnic nu se face una perpendicular pe cealaltă ci pe aceeași direcție. O altă diferență este că numărul de foi de furnir poate fi impar fără riscul de a obține un panou care să se deformeze.

Spre deosebire de placaj, care a apărut la începutul secolului al XX-lea, LVL a apărut în a doua jumătate a lui, odata cu apariția tehnologiilor avansate de prelucrare a lemnului, dar și a nevoii unei exploatări raționale a lemnului.  Acest lucru presupunea folosirea unor specii inferioare calitativ, mai puțin utilizate și a lemnului de dimensiuni mult mai mici.

Nu este o idee unitară privind prima apariție a materialului. Alcune fonti spun că prima dată termenul a fost folosit de Wayerhauser – o companie americană – în anii ’60, când a fabricat LVL prin presarea furnirelor. Alții spun că LVL a apărut după OSB și îl menționează ca inventator pe Arthur Troutner, tot din SUA, care în 1971 a construit o casă folosind numai LVL pentru a demonstra calitățile acestui material. În SUA însă materialul a fost menționat prima dată în”National Design Specifications” – document ce reglementează construcția caselor din lemn – în 1991.

Cum se obține LVL

Pentru a obține panourile de LVL, buștenii sunt mai întâi tăiați la dimensiune și decojiți. Nu se specifică o anumită specie, dar se folosesc speciile găsite în cantitatea cea mai mare în regiunea respectivă. În mare parte sunt folosite resinoso, iar dacă în nordul Europei (Finlanda, Rusia) este folosit pinul, în SUA este folosit abete rosso o abete rosso.

Înainte de a fi debitat furnirul prin derulare, buștenii sunt ținuți în apă caldă 24 de ore pentru ca lemnului să-i crească elasticitatea, iar l'impiallacciatura să nu se rupă la debitare. Apoi merg la derulare unde furnirul este tăiat la o grosime de până la 3 mm. Este folosită derularea pentru ca se obține o foaie lungă de furnir care poate fi tăiată la dimensiuni de până la 1,4 m. Foilor de furnir le sunt eliminate defectele după care merg la uscare pentru a ajunge la o umiditate de 8-10%.

După uscare, furnirul este îndreptat prin tăierea marginilor, este stropit cu adeziv și ajunge pe platanul unei prese continue, cu presare la cald, unde este așezat foaie peste foaie cu un decalaj de câțiva cm. Din presă va iesi astfel un panou continuu care este apoi secționat la dimensiunile dorite. Pentru a înțelege cum este făcută așezarea furnirelor pentru a obține panoul continuu urmăriți filmul de mai jos.

In timpul producției lemnul poate fi tratat împotriva umidității, a infestării cu insecte sau mucegaiuri, în funcție de cerințe și de nivelul de calitate cerut.

Principalele proprietăți

Materialul obținut prin presara furnirelor are o mulțime de calități care-l fac un foarte bun material de construcții. Iată câteva dintre calitățile LVL:

• elasticitate – dispunerea furnirelor pe aceeași direcție permite obținerea unui material cu elasticitate ridicată. De exemplu, modulul de elasticitate al LVL este cu 24% mai mare decât cel al molidului;
• rezistent la curbare – este de 2 ori mai rezistent decât molidul;
• omogen – fiind obținut din multe plăci din lemn suprapuse iar defectele fiind eliminate, produsul final are prorpietățile egale pe toată suprafața panoului, spre deosebire de lemnul masiv;
• stabilitate – este un material mult mai stabil decât lemnul masiv, absorbția de apă fiind mult redusă ceea ce face ca variația dimensională să fie inexistentă;
• rezistența mai bună la foc decât cea a lemnului masiv – fiind un material ce are straturi succesive de lemn și adeziv întreține mai greu arderea (adezivii fenol-formaldehidic sau fenol-rezorcinic folosiți nu întrețin arderea). În plus, densitatea mare scade conținutul de aer din interior ceea ce încetinește propagarea focului;
• rezistență mai bună la aer sărat, vapori de apă, amoniac, comparativ cu cea a betonului sau oțelului. De aceea este folosit la construcții ce găzduiesc piscine, bazine de înot sau ferme de animale;
• are aceeași rezistență la o greutate mult mai mică comparativ cu betonul. Se pot face astfel construcții rezistente pe o fundație mai redusă iar instalarea se face mai repede și mai ușor;
• este un material izolator bun și care permite obținerea unor elemente prefabricate ce conțin și material de izolare. Este foarte folosit în Europa vestică și în SUA pentru obținerea case passive și a celor efficienza energetica.

Ca orice material, trebuie să aibă și dezavantaje. În primul rând nu este recomandată folosirea lui la exterior. Sunt producători care spun că produsele lor au rezistența foarte bună la umiditate datorită tratamentelor din timpul producției, dar nu prea am găsit recomandări pentru construcții neprotejate în aer liber.

Panourile din LVL fără tratamente speciale nu trebuie puse direct pe pământ pentru că în timp absorb umiditate și pot fi atacate de insecte.

Tipi di LVL

LVL poate fi sub forma de panouri sau de grinzi. Modul de obținere este același pentru amândouă. Panoul obținut poate fi apoi debitat sub formă de grindă sau stâlp.

Există tipuri de LVL, denumite Q sau T, care au și furnire așezate perpendicular pe celelalte. Numărul furnirelor așezate paralel, în lungul fibrei, este mult mai mare decât al celor perpendiculare. Astfel de produse sunt mult mai rigide, prezența furnirelor perpendiculare împiedicând panoul să se strâmbe sau să se curbeze.

Per cosa viene utilizzato

LVL este folosit în special ca material de construcții. Cu toate că la noi este aproape necunoscut, în țările din vestul Europei și în SUA este mult folosit, atât pentru construcții civile, cât și pentru cele industriale. Poate fi folosit atât pentru construcții noi cât și la cele renovate.

Fiind rezistent și stabil dimensional este folosit pentru:

• pereți de rezistență
• pavimenti
• elemente pentru acoperișuri
• grinzi și stâlpi de rezistență pentru strutture in legno
• realizzazione pereților prefabricați
• elemente pentru uși și ferestre
• scări și trepte

Panourile sau grinzile din LVL pot fi astfel realizate încât față vizibilă să fie formată din capetele furnirelor. Este un fel de aspect „end grain”, dar fiind vorba de furnire arată ca niște linii paralele mai groase, orizontale sau verticale.

Fiind ușor de prelucrat permite obținerea unor construcții cu design deosebit. Aveți ca exemplu mai jos o clădire de birouri realizată în Boston folosind LVL ca lemn. Amenajarea de la ultimul etaj este chiar spectaculoasă.

Comparație cu glulam și CLT

Dacă ați citit și articolele noastre legate de glulam și CLT cu siguranță vă întrebați care este diferența dintre ele și de ce ar trebui ales unul sau celălalt.

Cu glulam-ul se aseamănă prin modul de realizare. Așezarea straturilor de lemn este tot paralelă cu fibra numai că la LVL este vorba de furnir de 3 mm, iar la glulam de cherestea de 30-35 mm. Sunt amândouă elastice, dar LVL acceptă o presiune mai mare fără riscul de a se deforma.

Față de CLT diferă atât ca mod de așezare a straturilor – la CLT sunt așezate perpendicular, ca la placaj – cât și prin dimensiunea lor. Nu este vorba despre furnir ci tot de cherestea, ca la glulam. Panourile de CLT sunt foarte rezistente și stabile în timp putând fi folosite și la construcții înalte din lemn. Sunt însă mai grele și mai rigide.

În România există fabrici care produc glulam de ani buni de-acum. Între timp am înțeles că unele fabrică și CLT. Nu am auzit încă de un producător de LVL în țară, dar am găsit produsul în show-room-ul Holver din București.

Sper că am reușit să vin cu informații noi și utile, iar dacă credeți că ar putea fi de ajutor și altora puteți să-l distribuiți. Dacă aveți întrebări, neclarități sau informații suplimentare despre subiect vă rog să le lăsați mai jos, la comentarii.