Căsuța de lemn de lângă Castelul de Lut

Am scris la un moment dat despre niște căsuțe de joacă pentru copii ce păreau rupte din  povești. Era de remarcat măiestria cu care artistul american reușea să redea liniile neregulate specifice caselor din basme . M-am bucurat să descopăr că se poate și la noi. Căsuța de lemn din imagine se află în curtea Castelului de Lut Valea Zânelor de la Porumbacu de Jos și a fost făcută de Nicu Ivănescu, cunoscut de mulți pentru priceperea cu care lucrează lemnul masiv.

Am aflat de Nicu cu aproape un an în urmă și mi-au plăcut tare mult mesele făcute de el. Sunt acele mese dintr-o felie de lemn, cât mai puțin prelucrate și asta numai pentru a pune și mai mult in evidență frumusețea lemnului. I-am spus că îmi plac fluturii cu care prinde fisurile lemnului. Mi-a zis ca el le zice papioane.

Am vrut încă de atunci să stăm mai mult de vorbă, dar au apărut tot timpul alte și alte lucruri de făcut și nu am reușit. Poate încă nu era momentul. Între timp am văzut câteva fotografii ale acestei căsuțe pe un grup de profil și am știut că acel moment venise. Așa că, am luat legătura cu Nicu pentru a afla cât mai multe despre căsuță, despre cum a ajuns să o construiască, dar și despre el.

Mi-a povestit că la un moment dat a fost contactat pe facebook de proprietarii Castelului de Lut. Au ajuns pe pagina lui și le-a plăcut ce au văzut acolo. I-au propus să facă o casă de lemn în stil rustic, așa cum crede el că ar trebui să arate o căsuță în curtea castelului. A făcut mai multe schițe, ei au ales una și s-a pus pe treabă.

Când lucrează, Nicu este ceea ce se cheamă un lup singuratic așa că a făcut totul mai mult singur. A lucrat la căsuța din lemn cam 2 săptămâni. Recunoaște că la interior este mai puțin rustică, dar asta numai pentru că trebuie îndeplinite anumite cerințe. Are izolație din vată bazaltică de 10 cm și pardoseală din pin. Tot din pin sunt și pereții interiori.

Ca materiale a folosit, cum spune el, cam ce resping ceilalți constructori, adică grinzi din fag, carpen pentru stâlpi și scândură netivită din pin. Acoperișul este din 2 rânduri de scândură netivită de pin și un strat de OSB, pentru a susține hidroizolația. Peste OSB va veni un cadru, tot din carpen, care va fi încărcat cu 15-20 cm de pământ. Pentru că acoperișul casuței va fi verde, așa cum se întâmplă în străinătate prin astfel de locuri.

Am fost curioasă să aflu ce scule a folosit. Mă gândeam că o să-mi înșire tot felul de denumiri de scule sofisticate. „Ca scule… mai mult drujba, de fapt tătă îi din drujbă” mi-a spus.

La ceva distanță de căsuță, aproape de gardul împrejmuitor, a apărut o alta, tot din lemn, dar din trunchiuri întregi subțiri. Este făcută tot de Nicu. Are acoperișul în 2 ape, până-n pământ, făcut tot din trunchiuri. Numai ușile sunt din scândură. Știți pentru ce a făcut acest mic „cort” de lemn? N-o să vă vină să credeți, dar acolo va fi WC-ul.

Acum căsuța este aproape gata. Mai trebuie acoperișul verde și poate să-și preia funcția de bar în aer liber al castelului. Cred că va fi foarte plăcut să bei o bere prin preajmă.