Cum se făceau și cum se fac acum casele din lemn în România

Dintotdeauna s-au făcut case de lemn în România. Pentru că lemnul este „la vedere” înclinăm să credem că sunt specifice numai zonelor de munte. Nu este așa! Chiar dacă nu era vizibil, lemnul reprezenta structura de rezistanță a casei. Casele de paiantă care se făceau în zonele de campie, acolo unde lemnul era puțin și foarte prețios (vezi salcâmul lui Moromete), aveau stâlpii, grinzile, talpa casei, structura acoperișului (asteriala) din lemn. Faptul că acum există o adevărată industrie de case de lemn în România este o urmare firească. Clasice sau moderne, din bușteni rotunzi sau pătrați sau din pereți prefabricați, casele de lemn au ajuns în cele mai îndepărtate colțuri din Europa, constructorii români fiind apreciați în țări cu tradiție precum Norvegia, Finlanda, Franța sau Germania.

Lemnul, lutul și piatra erau materialele de constructie pe care se baza țăranul în trecut. În nord, nord-vest sau în centrul țării, unde erau păduri impresionante, lemnul era materia primă de bază și casele se construiau în mare parte din lemn. Izolația între bușteni era făcută cu lut iar fundația din piatră. În restul zonelor, unde pădurile erau mai rare, lemnul era combinat cu lut și paie pentru pereți. Pastrau însă întotdeauna ceva lemn pentru a înfrumuseța casa. Erau adăugați stâlpi ciopliți, broderie de lemn la streașină, cerdacuri cu simboluri sculptate ce îmbogățeau fațadele.

Casele tradiționale țărănești

Principala caracteristică a caselor vechi, tradiționale, este funcționalitatea. Casele erau simple, nu mari, atât cât aveau nevoie pentru viața de zi cu zi. Fiecare cameră exista pentru un scop anume, nu se construia inutil, păstrând o anumită armonie a proporțiilor. Fiecare zonă imprima anumite particularități ce țineau de mijloacele de construcție existente și de influențele străine. În Bucovina se poate vedea influența autriacă, așa cum în Dobrogea vom descoperi influențele tătare sau turcești.

Exista însă un element comun tuturor regiunilor țării – prispa, denumită și cerdac. Este unul dintre elementele specifice arhitecturii rurale românești. O găsim în toate zonele, mai mult sau mai putin evidențiată, pe o latură, pe 3 sau pe 4 laturi ale casei, simplă, străjuită numai de stâlpi din lemn sau sub forma unui balcon. Practic, prispa este cea care te întâmpină atunci când intri într-o casă țărănească.

Prispa era construită din lut sau lut amestecat cu piatră și acoperită întotdeauna de streașină. În zona de sud și la câmpie era mai joasă, în timp ce în zonele înalte de deal, la munte sau în zonele de nord, mai înălțată. La casele din lemn, prispa (cerdacul) era uneori acoperită cu lemn.

Modul de construcție în zonele de deal și de munte, acolo unde lemnul nu era o problemă

Materialele folosite în trecut la construcția caselor erau lemn, lut, paie, stuf, coceni. Cu cât zona era mai împădurită cu atât se folosea mai mult lemn la construcție.

În zona de nord și nord-vest – Bucovina, Maramureș, Valea Trotușului – dar și în celelalte zone de munte s-a construit mult cu lemn. Inițial era folosit lemnul rotund, așa cum era tăiat din pădure, după care au apărut casele din bârne cioplite, dreptunghiulare în secțiune. Bârnele erau cioplite rotunjit la capete și puse unele peste altele pentru a realiza colțul casei. În Bucovina îmbinările se numeau „cheotori”.

Casa era construită pe fundație de piatră de râu peste care se puneau grinzi groase din lemn. Ceea ce se obținea era numită talpa casei și pe ea se începea construcția. Acoperișul era tot cu lemn. Erau cioplite bucăți mici și așezate unele peste altele – șindrilă sau draniță, cum se numeau cele mai lungi.

Existau elemente specifice fiecărei zone – porțile în Maramureș sau casele cu mansardă de pe Valea Trotușului sunt numai două dintre exemple.

Costrucția caselor în zonele mai sărace în lemn

Unde era mai greu de găsit, lemnul era folosit numai pentru a face structura de rezistență. Pe conturul din grinzi ce forma talpa casei se ridicau la colțuri și în dreptul ușilor și ferestrelor, stâlpi verticali. Capătul de sus al stâlpilor era prins de un alt cadru de lemn, cel al tavanului. Structura era întărită cu grinzi oblice. De-o parte și de alta se băteau șipci orizontale pentru a forma un perete gol care ulterior era umplut cu un amestec de lut cu paie.

După ce se încărcau cu lut, pe exteriorul pereților se băteau șipci înclinate la 45º. Șipcile scurte erau bătute un rând într-un sens, iar următorul în sens opus. Până sus erau mai multe astfel de rânduri care rigidizau casa. Între șipci se umplea cu lut subțire și apoi se văruia. Pe acoperișul făcut tot din structură din lemn se puneau vălătuci de paie sau stuf.

În zonele de câmpie fără păduri, grinzile oblice erau înlocuite cu crengi mai groase iar șipcile scurte nu se mai băteau. Lutul era cel care predomina fiind amestecat cu paie, coceni și alte plante anuale pentru a-l face mai dur si mai rezistent.

Tipuri de case ce se construiesc acum în România

Case din structuri prefabricate. La aceste case pereții sunt făcuți în fabrică, din materiale puse strat peste strat (inclusiv izolație), ca un sandwish, în funcție de opțiunea clientului. Tot la cerere în fabrică pot fi făcute chiar și finisajele exterioare. Pereții sunt apoi transportați până la locul unde va fi construită casa. Acolo se face îmbinarea și montarea lor pe fundația făcută de proprietar.

Un producător de astfel de case este Litarh din Valea Moldovei, Suceava. În portofoliu are case construite în Franța, Belgia, Austria, Germania, Italia, Norvegia, dar și în România. Romanii au început să aprecieze aceste case pentru că se construiesc repede și la costuri mai mici comparativ cu cele din caramidă. Trebuie să știți însă ca aveți nevoie de un proiect foarte clar al casei pe care vreți să o construiți. Ei nu fac case pe care apoi le vând ci fac case după proiectul clientului. Vă pot ajuta și cu proiectarea, dar trebuie să știți foarte bine ce anume vă doriți.

Case pasive. Sunt cea mai modernă variantă a caselor din lemn. Sunt construite cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generație pentru 0 exploatare cât mai economică. Este opțiunea tinerilor din pătura de mijloc care își doresc case sustenabile în ton cu vremurile. Dimmer din Comănești este un nume deja cunoscut când este vorba de astfel de case. Firma a făcut parte din echipa care a construit Casa Buhnici, casa care funcționează fără aport extern de energie.

Case din lemn rotund. În nordul țării sunt constructori de case din lemn rotund făcute pe sistem canadian. Asamblarea buștenilor se face prin chertare, fără accesorii metalice. Buștenii sunt prelucrați la capete pentru a se îmbina perfect. În zona de îmbinare se pune izolație naturală pentru ca în final casa să fie perfect izolată. Buștenii sunt curățați de coajă printr-o prelucrare hidraulică, nu prin cioplire, astfel încât lemnul rămâne perfect neted. Astfel de case se fac la Log Home din Vatra Dornei sau Poiana Construct House din Poiana Stampei.

Construcții pe structură din grinzi lamelare. Grinzile lamelare (glulam) sunt foarte rezistente și elastice. Ele se obțin prin lipirea mai multor straturi de lemn, așezate în lungul fibrei. Structurile din grinzi lamelare au capacitate portantă foarte mare, permițând construirea unor spații deschise largi fără probleme de rezistență. Un producător de astfel de structuri este Tehnica Schweiz. Detalii despre o constructie din grinzi lamelare facuta de ei la Mamaia găsiți aici.

Căsuțe pe roți. Sunt căsuțe din lemn de rășinoase construite pe șasiu pentru a fi remorcate de o mașină care poate trage până la max. 3,5 t. Casele au 2,54 m lățime, 4 m înălțime și între 4 și 7 m lungime, în funcție de model și de cerințele clientului. Casa este practic un spațiu deschis având numai baia separată. Sunt bine izolate, putand fi locuite atât vara cât și iarna. Constructori de astfel de case avem la Oradea – Tiny Wunder House – sau Miercurea Ciuc – Eco Tiny House.