Vreau să folosesc ulei și ceară pentru treptele scării interioare. Vor rezista la trafic?

Așa suna o întrebare primită zilele trecute. Dacă sunt alese produsele potrivite, treptele nu se vor zgâria și vor arăta chiar foarte bine. Ceara și uleiul sunt socotite produse fără rezistență la zgâriere, abraziune și impact mecanic, de aceea mulți aleg alte produse pentru protejarea scărilor sau pardoselilor din lemn. Există însă mai multe tipuri de ulei și ceară, atât naturale, cât și sintetice, rezistența lor variind destul de mult. Produsele formulate special pentru protejarea scărilor și pardoselilor sunt semnalate ca atare (ceară pentru parchet, ulei dur pentru pardoseli, etc), așa că nu este greu să-l găsiți pe cel potrivit. Ce au în plus uleiul și ceara rezistente la trafic și abraziune și prin ce diferă de materiale similare folosite la finisarea mobilierului? La această întrebare intenționez să răspund în cele ce urmează.

Materiale naturale pentru finisarea pardoselilor

Adepții folosirii materialelor naturale pentru finisarea lemnului pot sta liniștiți, există astfel de produse și pentru pardoseli. Ele nu au adăugate materiale sintetice pentru a deveni mai dure pentru că există atât un ulei, cât și o ceară suficient de dure cât să facă față unui trafic intens. Este vorba despre uleiul de tung și ceara de carnauba.

Uleiul de tung este cunoscut și utilizat pentru protecția lemnului de mii de ani, menționări ale folosirii lui fiind și în scrierile lui Confucius (500 îH). Este dur comparativ cu uleiul de in – folosit frecvent pentru protecția lemnului – pentru că polimerizează în contact cu oxigenul din aer, întărindu-se. Fiind lichid, pătrunde adânc în lemn, iar acolo reacționează cu oxigenul existent, suprafața lemnului devenind astfel mult mai dură. Uleiul de tung se extrage din nucile arborelui de tung, originar din China și se poate întâlni și cu denumirea de ulei de nucă sau ulei de lemn. Multă vreme China a fost singura țară producătoare de ulei de tung. Vremurile moderne au permis aclimatizarea arborelui de tung în țări precum Argentina, Brazilia sau SUA,  care au devenit astfel producătoare de ulei. Informații suplimentare despre uleiul de tung găsiți aici.

Ceara de carnauba este cea mai dură ceară naturală. Este secretată de frunzele palmierului brazilian Copernica Corifera pentru a le proteja împotriva apei de ploaie și a soarelui puternic. Ceara are punctul de înmuiere ridicat (aprox.85°C), rămânând solidă și la temperaturi ridicate ale aerului. Astfel protejează frunzele palmierului împotriva putrezirii, în anotimpul cald și ploios, dar și în perioadele uscate, când temperaturile ridicate pot duce la deshidratarea lor.

Pentru a face ulei și ceară pentru pardoseli, producătorii amestecă aceste materiale dure cu alte uleiuri și ceruri naturale, găsind formula care să dea cele mai bune rezultate. Kreidezeit, producătorul german recunoscut pentru calitatea produselor sale, folosește pentru obținerea uleiului rezistent pentru pardoseli un amestec de ulei de tung și ulei de in, având ca solvent uleiul de terebentină extras din rășina de conifere. Ceara pentru pardoseală Kreidezeit este un amestec de ceară de albine și ceară de carnauba, dar și ulei de tung, de in și de terebentină. Se folosesc pentru protecția treptelor de lemn, al parchetului sau dușumelelor, conferindu-le o rezistență foarte bună la abraziune. Și totul fără niciun produs sintetic adăugat. Cele mai bune rezultate se obțin dacă pardoselile sunt tratate întâi cu ulei, 2-3 straturi pentru ca lemnul să absoarbă suficient, după care se aplică un strat de ceară. Aceasta va proteja și mai bine suprafețele și le va da un luciu satinat foarte plăcut, ușurând în același timp întreținerea lor.

Variante sintetice

Există și variante sintetice de ceară și ulei, mai ieftine și cu unele proprietăți îmbunătățite comparativ cu produsele naturale. Creșterea rezistenței sau reducerea timpului de uscare se obțin adăugând aditivi sintetici sau folosind rășini sintetice. Cel mai cunoscut ulei de parchet este uleiul poliuretanic, un amestec de ulei de in și rășini poliuretanice (uretan modificat). Duritatea este obținută prin polimerizarea rășinii poliuretanice în prezența aerului și poate ajunge la nivelul lacurilor poliuretanice. Calitatea acestor uleiuri depinde de conținutul de corp solid (de rășină), fiind cu atât mai bune cu cât conținutul în corp este mai mare. Spre deosebire de uleiurile naturale, cel sintetic folosește diluanți organici obișnuiți, emisia de compuși organici volatili (COV) putând fi un inconvenient. Uneori, pentru a obține produse mai accesibile, uleiul de in este înlocuit cu ulei mineral obținut din distilarea petrolului sau cu uleiuri sintetice obținute în urma proceselor chimice.

Echivalentul sintetic al cerii de carnauba este parafina modificată prin reticulare. Parafina este un compus obținut din petrol (amestec de hidrocarburi alifatice), descoperit în 1830. La acea vreme a înlocuit seul folosit drept combustibil de ardere în lămpi. Descoperirea parafinei a fost primită cu entuziasm pentru că ardea mai curat și fără întreruperi. Prelucrarea ei avansată a dus atât la o purificare înaltă cât și la obținerea de produse derivate cu calități îmbunătățite. Cea înalt purificată se folosește în industria cosmetică și chiar în cea alimentară pentru a proteja fructele și legumele depozitate sau transportate. Avantajul folosirii în alimentație este că parafina nu poate fi digerată de organismul uman, fiind eliminată total. Pentru protejarea lemnului este folosită în amestec cu alte ceruri și uleiuri naturale sau sintetice, fiecare producător având rețeta lui. Ca solvenți se folosesc cei derivați din petrol tip white spirit, gaz sau petrosin.

Alegerea lemnului și a tipului de finisare

O rezistență bună în timp a treptelor de scară și pardoselilor depinde și de lemnul ales nu doar de finisaj. Oricât de dur ar fi finisajul, dacă lemnul de sub el este moale, nu poate suplini lipsa lui de rezistență. Pentru astfel de utilizăti de folosește lemn dur, rezistent. Vorbitorii de engleză împart lemnul în hard wood (lemn dur) și soft wood (lemn moale), echivalentul foioaselor și rășinoaselor noastre. Nu putem merge pe acest criteriu la alegerea lemnului pentru pardoseală pentru că astfel ar fi foarte bună o pardoseală de tei sau plop și nu ne-ar folosi una de pin. Alegerea se face în funție de densitatea lemnului (cu cât mai dens, cu atât mai bine), rezistența la încovoiere, la rupere sau la zgâriere. Lemn bun pentru pardoseli este cel de stejar, fag, salcâm, frasin, paltin, pin, molid.

Pe lîngă rezistență, uleiul și ceara pentru pardoseli dau un aspect natural și plăcut lemnului. Astfel de materiale au o elasticitate mai bună decât a lacurilor special formulate, iar lemnul se poate mișca și poate face schimb de umiditate cu mediul fără să apară fisuri sau spărturi în peliculă. Dacă aveți trepte și pardoseli din lemn masiv și locuiți în zone cu variații mari de umiditate între anotimpuri, alegerea finisajului pe bază de ulei și/sau ceară vă poate scăpa de multe probleme.