Cum Să... Finisare DIY Tehnici de Finisare

Cele mai bune produse pentru protejarea lemnului folosit la amenajări exterioare

Primesc aproape zilnic întrebări de la cititori interesați de cum pot proteja lemnul aflat la exterior. Și pe grupurile de specialitate văd astfel de întrebări zilnic. Doar că acolo, variantele propuse de ceilalți membri ai grupului nu sunt întotdeauna corecte și precis creează confuzie în mintea celui care întreabă. Nu de puține ori am văzut recomandări precum lacul nitrocelulozic sau uleiul ars de motor, soluții nerecomandate din cauza lipsei de rezistență sau a toxicității ridicate, în cazul uleiului ars. De aceea m-am gândit că o prezentare a tuturor variantelor de finisare a lemnului folosit în proiecte exterioare ar fi utilă. Precizez că prezentarea se referă la produse ce pot fi găsite pe piața românească, produse de bricolaj sau cele dedicate profesioniștilor.

protejarea lemnul folosit la amenajările exterioare

Dar înainte de prezentare, vreau să reamintesc că produsele pentru exterior trebuie să protejeze lemnul împotriva apei, intemperiilor, a umidității din atmosferă și a soarelui. Apa duce în final la putrezirea lemnului, iar soarele îi schimbă culoarea superficială în gri albăstrui. Nu confundați această culoare, care nu arată semne de boală, cu cea gri negricioasă, care arată prezența mucegaiului. Foarte important este ca lemnul ales să fie rezistent la putrezire, iar sistemul de construcție să nu lase apa să băltească, dar să lase aerul să circule. Ce trebuie făcut pentru a avea construcții din lemn rezistente la exterior aflați aici.

Uleiurile naturale, varianta de protecție cea mai veche

Protecția lemnului cu uleiuri naturale este cunoscută din cele mai vechi timpuri. În timp ele au fost înlocuite de materiale de sinteză, mai ușor de folosit, mai accesibile, mai ieftine și cu durabilitate mai mare. Reîntoarcerea la materialele naturale din ultima perioadă a adus uleiurile din nou în atenție, frumusețea lemnului finisat astfel fiind redescoperită.

Variantele naturale pentru finisarea lemnului aflat la exterior sunt uleiul de in, uleiul de tung și amestecurile dintre ele.

Uleiul de in este mai accesibil ca preț, dar finisajul este puțin rezistent. Fără adaos de pigmenți nu protejează lemnul împotriva razelor soarelui (lemnul își schimbă culoarea chiar dacă este uleiat). Protejează doar împotriva apei, dar pentru că este spălat în timp de precipitații, protecția nu este de lungă durată. Avantajul este că refinisarea se face ușor, fără îndepărtarea vechiului strat și fără șlefuire, doar prin aplicarea unui alt strat. Dacă vremea este foarte ploioasă, iar lemnul este direct în bătaia ploii refacerea va trebui făcută o dată la 6 luni, maximum la un an.

Uleiul de tung este mult mai rezistent, dar și mult mai scump. Culoarea lui mai închisă îl face rezistent și la soare, iar pelicula fină pe care o formează pe lemn îl face mult mai rezistent la apă. Spre deosebire de uleiul de in, care nu se usucă în contact cu aerul și nu face peliculă, uleiul de tung face o peliculă fină, dar foarte elastică și rezistentă (este rezistentă chiar și la acetonă). Protejează foarte bine lemnul, finisajul rezistând ani buni. Uleiul de tung natural, pur și tratat prin fierbere pentru o uscare mai rapidă este scump, iar variantele mai ieftine sunt de obicei amestecuri cu alte uleiuri sau substanțe.

Cele mai cunoscute amestecuri naturale dintre cele două uleiuri sunt Danish oil și uleiurile Kreidezeit (le puteți cumpăra la un preț bun și de pe Iscusit.Market). Danish oil este un produs fabricat de mai multe companii, ceea ce duce la variații de compoziție. Cu cât are mai mult ulei de tung în compoziție cu atât este mai bun, dar și mai scump. Nu toate variantele de Danish oil sunt rezistente la exterior. Combinația dintre cele două uleiuri este foarte bună pentru că uleiul de in pătrunde foarte bine în lemn (are molecula de mici dimensiuni), protejându-l din interior, iar uleiul de tung formează peliculă și astfel apa este ținută la distanță, nu spală uleiul de in din interior. Pentru a avea rezistență la soare trebuie folosite produse în care există un procent mic de pigmenți.

Arderea lemnului urmată de uleiere

Uleierea lemnului ars superficial este o metodă des întâlnită în mediul rural. Așa se protejau în trecut gardurile sau scândura din care se făceau acareturile. Din păcate, combinația de ardere cu ulei a dus la ideea folosirii uleiului ars de motor pentru protecția lemnului, un produs toxic, nerecomandat. Metoda recomandată este arderea superficială a lemnului cu o lampă de gaz, urmată de periere și uleiere. Perierea nu urmărește îndepărtarea totală a arsurii ci doar a zonelor foarte fragile. După periere se aplică ulei de in. Lemnul obținut este foarte rezistent la exterior, atât la apă, cât și la soare.

În Japonia metoda este folosită de sute de ani pentru protejarea lemnului exterior al caselor. Se numește Shou Sugi Ban și implică o ardere repetată a lemnului urmată de răcirea bruscă cu apă. Se formează astfel un strat superficial de cărbune care rezistă foarte bine la putrezire. După ce se ajunge la gradul dorit de ardere lemnul este uleiat. Metoda este descrisă pe larg aici.

protejarea lemnul folosit la amenajările exterioare
sursă foto: deltamillworks.com
Uleiuri sintetice

Pe piață există o mulțime de variante de uleiuri care nu sunt naturale. Sunt amestecuri de uleiuri minerale și uleiuri sintetice sau doar uleiuri sintetice. Uleiurile minerale sunt fracții obținute la rafinarea petrolului, iar cele sintetice sunt produse/rășini obținute în urma reacțiilor chimice. Sunt mai ieftine decât uleiurile naturale și uneori au rezistență mai bună în timp. Pe piață se găsesc uleiuri sintetice de foarte bună calitate (Rubio monocoat, Borma Wax) care dau lemnului un aspect plăcut și o rezistență bună în timp.

Gudronul – lemnul în slujba lemnului

Este vorba de gudronul din lemn, nu cel obținut ca reziduu la rafinarea petrolului. Acesta din urmă, folosit ani de zile pentru protecția șinelor de cale ferată din lemn, este toxic și cancerigen. Gudronul din lemn s-a obținut și la noi în trecut, ca produs secundar al distilării lemnului de fag. Îl găsiți mai mult în comerțul online decât în magazinele de bricolaj și provine în special din țările nordice, dar și din SUA sau Asia.

Gudronul de lemn (de pin, în special) protejează lemnul împotriva apei, umidității și a insectelor, inclusiv termite. Este un lichid gros care trebuie încălzit la 60°C pentru a putea fi folosit. Uscarea este foarte lentă și durează câteva săptămâni, în funcție de umiditatea aerului și temperatură. Este 100% natural, cu foarte bună rezistență la umiditate fiind folosit și la protecția ambarcațiunilor din lemn. Informații despre cum se obține gudronul din lemn găsiți aici.

Ceară hidrodiluabilă – a variantă decentă ca rezistență

Ceara hidrodiluabilă, cunoscută ca impregnant cerat sau lazură cerată pe bază de apă este un produs recomandat mai ales pentru obiectele din lemn sezoniere (șezlonguri, umbrele, etc). Rezistența ei este rareori mai mare de 1-2 ani, dar refacerea se face ușor, la fel ca la ulei. Pentru că nu face peliculă nu trebuie îndepărtat vechiul strat, refinisarea făcându-se prin aplicarea unui nou strat.

Este o bună variantă pentru finisarea lemnului de la exterior protejat de intemperii și soare cum este lemnul sageacului, cel din terasele acoperite și protejate lateral, etc. În aceste situații este cea mai bună alegere, mai ales că nu este o variantă scumpă.

Sisteme de finisare pe bază de apă

Sunt sisteme pentru că implică mai multe produse aplicate în straturi succesive, fiecare cu rolul lui bine definit. Se folosesc în special în ateliere și fabrici, de către profesioniști, dar există și variante adaptate pentru bricolaj. Sunt produse chimice, de sinteză, rășina de bază fiind acrilică, poliuretanică sau combinată. De obicei se aplică trei straturi, unul pentru colorare și/sau protecție insectofungică, unul pentru a asigura aderența foarte bună la lemn (grund) și unul pentru a avea proprietăți superficiale (lac/vopsea). Astfel de sisteme au în general rezistențe foarte bune în timp cu condiția ca tehnologia să fie riguros respectată. Modul cum se face un astfel de finisaj este descris pe larg aici.

Sunt astfel de sisteme unde producătorul vorbește de rezistență de 12-15 ani. Este vorba de rezistența până la apariția primelor semne de degradare, a primelor crăpături în peliculă. Principalul dezavantaj al sistemelor peliculogene este refinisarea pentru că pelicula trebuie îndepărtată total și lemnul se șlefuiește la alb. De aceea se recomandă prelungirea vieții finisajului  cu tratamente de întreținere aplicate o dată la 3-4 ani. Sunt materiale care se aplică ușor, cu cârpa sau pensula sau chiar sub formă de spray.

 

Lazuri 3 în 1

Sunt sisteme simplificate ce se adresează în special pieței de bricolaj. Adică tot sistemul de mai sus este redus la un singur produs care face tot ce fac cele trei. Este de la sine înțeles că rezultatele nu sunt la fel, încercându-se doar o simplificare a procedurii în dauna calității peliculei și a rezistenței în timp. Pe piața de profil se găsesc atât lazuri 3 în 1 pe bază de apă, cât și pe bază de ulei sau alchidice.

Avantajul este o aplicare mai simplă, iar dezavantajele – rezistența scăzută în timp (în general 2-4 ani) și formarea peliculei care înseamnă reaplicare dificilă, cu decapare sau/și șlefuirea suprafeței.

Lac/vopsea alchidică – varianta sintetică a uleiurilor și vopselelor pe bază de ulei

Produsele alchidice sunt varianta de sinteză a celor pe bază de ulei, asemănarea fiind și la aspectul uleios. Apariția lor pe piață, cu mulți ani în urmă, a fost un mare succes pentru că ofereau protecție asemănătoare cu vopselele pe bază de ulei de in la un preț mult mai mic. Plus că puteau fi aplicate pe orice – lemn, metal, pereți, la interior sau exterior. Sunt produse care formează peliculă ce trebuie îndepărtată în cazul refinisării, spre deosebire de vopselele naturale pe bază de ulei.

Rezistența produselor alchidice la exterior este bună, dar mirosul greu al solventului (white spirit, derivat de petrol) le face mai puțin utilizate decât cele pe bază de apă. Și prețul este în general mai mic decât al produselor hidrodiluabile.

Impregnarea lemnului sub presiune

Pe vremuri se obișnuia să se fiarbă lemnul pentru exterior (ferestrele, de exemplu) în ulei de in pentru o mai bună rezistență în timp. Temperatura înaltă făcea uleiul mai subțire, iar fierberea scotea apa din lemn înlocuind-o cu ulei. Era un mod de impregnare a lemnului. Dezavantajul era că uleiul se dilata în zilele calde de vară și ferestrele începeau să plângă, adică să curgă picături de ulei din ele, stricând de multe ori fațada casei.

Acum impregnarea se face sub vid sau presiune și sunt folosite produse care măresc rezistența lemnului la exterior fără riscul de a ieși în afară când presiunea încetează. Astfel de lemn este recomandat pentru deck-uri și fațade, rezistența lui fiind foarte bună. Este un lemn care se finisează, dar degradarea lui în lipsa finisajului este mult mai mică. Despre o astfel de impregnare găsiți mai multe informații aici.

Creșterea rezistenței lemnului se face și prin tratamente care-i modifică compoziția sau densitatea. Despre Accoya, lemnul acetilat sau Kebony, lemnul garantat la exterior 30 de ani fără întreținere am scris deja. Dar în aceste cazuri rezistența vine de la tratamente complicate, nu de la finisaj.

protejarea lemnul folosit la amenajările exterioare

În concluzie

Dacă vreți finisaje naturale folosiți ulei de in sau de tung sau produse ce au aceste uleiuri ca bază. Verificați eticheta pentru a vedea dacă nu au adaosuri chimice. Respectați modul de lucru, numărul de straturi și timpii de așteptare între ele. Refaceți finisajul când lemnul capătă aspect uscat, adică dispare acel aspect luminos dat de ulei.

Finisajele cu rezistențe mari sunt cele date de sisteme profesionale cu straturi succesive. Pentru a obține acea durabilitate trebuie respectată întocmai tehnologia. Materialele hidrodiluabile au rezistențe bune și în ultima vreme au apărut și produse care sunt mai atente la sănătatea mediului și a oamenilor. Pentru a-i prelungi viața, finisajul trebuie întreținut. Când se reface este obligatorie îndepărtarea totală a vechiului strat și pornirea de la lemnul curat.

Sper să fi acoperit toate sistemele care se găsesc acum pe piața de profil. Promit să completez materialul dacă apar noutăți. De asemenea, sper să considerați util materialul. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Vă voi răspunde cu siguranță.

11 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Bună ziua. Am achiziționat un gard pentru grădină din lemn de pin despre care vânzătorul menționează ca este si tratat dar nu menționează cu și pentru ce. Lemnul este în culoarea naturală și doresc să îl vopsesc în alb. Am o vopsea mată pe bază de rășini alchidice (kober opal) și vreau să știu dacă mai trebuie să mai dau și cu alte produse înainte sau după vopsire, exemplu ulei de in sau grund pentru lemn….. Dacă da, care ar fi ordinea? Mulțumesc

    • Bună ziua!
      Dacă este lemn pentru exterior, tratamentul ar putea fi insecto-fungicid, ceea ce este de ajutor. Nu este nevoie de ulei de in, iar grundul este necesar doar dacă producătorul (Kober) recomandă acest lucru (puteți descărca fișa tehnică pe site-ul firmei). Altfel, două straturi de vopsea sunt suficiente.
      Este bine totuși să întrebați în ce constă acel tratament pentru a nu avea probleme de incompatibilitate între straturi. Adică să nu se fi aplicat un strat de material (de exemplu un strat fin de grund pe bază de apă, se practică uneori) care să nu fie compatibil cu vopseaua alchidică.
      Toate cele bune!

  • Bună ziua.
    Am un gard și două balcoane din lemn de brad, montate în 2019. Atunci au fost prelucrate și acoperite cu un strat de lac pe bază de apă, de către producător (nu cunosc detalii).

    Între timp nu am făcut nicio întreținere, iar acum o parte din scânduri au crăpat, în unele zone s-a curățat pelicula de lac iar aspectul nu este deloc plăcut.

    Ce soluții recomandați, atât în materie de produs necesar a se folosi, cât și ca metodă de aplicare?
    Mulțumesc.

    • Bună seara!
      Eu aș folosi ulei pentru exterior. Marele avantaj este că nu formează peliculă și nu se scorojește. În timp este ”spălat” de ploaie, iar când lemnul capătă un aspect uscat (lemnul uleiat are aspect ud) se aplică un alt strat de ulei fără să se îndepărteze stratul vechi.
      Pentru că aveți scânduri crăpate și lac scorojit, tot lemnul trebuie șlefuit și lacul vechi îndepărtat, indiferent ce soluții urmează se aplicați. Dacă nu este îndepărtat, el va cădea în timp împreună cu ce se aplică deasupra și munciți degeaba. După ce ajungeți la lemn curat, aplicați 2 straturi de lazură pentru exterior pe bază de ulei. Produsele Kreidezeit au rezistență bună și dacă sunt corect aplicate țin și 4-5 ani, fără întreținere. Lazură precolorată Kreidezeit, cu descriere și mod de aplicare, găsiți aici.
      Se aplică cu pensula sau trafaletul cu rolă rezistentă la solvent. Poate fi aplicată și cu pistolul, dar trebuie mărită diluția, iar pierderile de material sunt mai mari.
      Despre lazurile Kredezeit găsiți informații și în link-ul de mai jos.
      https://revistadinlemn.ro/2020/07/02/lazuri-kreidezeit-pe-baza-de-ulei-pentru-finisaj-exterior-natural-si-rezistent/

  • Buna ziua. Urmaresc articolele din revista Dvs, citind inclusiv acest articol la care faceti referire. As dori, insa, in mod particular, sa aflu parerea dvs in ce priveste protejarea unor obloane din stejar, de umezeala si mai ales de razele UV. Am incercat cu un impregnant de la ICA si cel mai bun lac al lor pe baza de apa, insa rezultatul a fost ca dupa mai bine de un an, pe suprafetele orizontale, expuse razelor solare, lacul s-a exfoliat, culoarea lemnului devenind aproape neagra. Din ce deduc, preferintele dvs ar fi uleiurile, insa ce fel de uleiuri recomandati? De asemenea, in aceeasi categorie intra si vopselele pe baza de ulei? Multumesc anticipat.

    • Bună ziua!
      Mulțumesc pentru că ne urmăriți!
      Într-adevăr, prefer uleiul și-l recomand în special pentru că se aplică și se întreține ușor. Produsele profesionale, cum sunt și cele marca ICA, au criterii mai stricte de aplicare și ating performanțe ridicate în special când sunt aplicate în fabrici, după tehnologii bine puse la punct. Mai jos aveți un exemplu de astfel de finisaj, pentru ferestre, cu produse ICA.
      În cazul obloanelor, cu siguranță apa nu s-a scurs bine în zonele orizontale și a accelerat exfolierea lacului. Culoarea aproape neagră care a apărut este din cauza mucegaiului care s-a instalat fiind favorizat de umiditatea crescută. Lemnul își schimbă culoarea sub acțiunea razelor UV, dar culoarea rezultată este gri albăstruie, nu neagră. Curățați zonele negre cu produse antimucegai pentru că există pericolul ca lemnul să putrezească. Puteți folosi înălbitor de rufe pe bază de clor. Hipocloritul de sodiu este un dușman al mucegaiului.
      Culoarea neagră pe stejar mai poate apărea și din cauza taninului din stejar, în contact cu apa și metalul. În cazul finisajelor pe bază de apă se recomandă întâi aplicarea unui strat de izolator care blochează taninul în interior.
      Uleiurile cu care prefer să lucrez sunt uleiul de tung, Danish oil și lazurile Kreidezeit (link-uri la final). Sunt materiale care protejează bine și îți ”spun” când este nevoie să refaci finisajul. În timp, lemnul pierde acel luciu specific uleiului, care-l face să arate ud și capătă un aspect uscat. Este semnalul că trebuie aplicat încă un strat de ulei. Uleiurile folosite la exterior trebui să aibă un mic procent de pigment pentru a rezista razelor UV. Nu se recomandă aplicarea uleiurilor total transparente.
      Vopselele pe bază de ulei intră în aceeași categorie cu uleiurile, fiind chiar mai rezistente în timp din cauza conținutului mai mare de pigmenți. O variantă sintetică a acestor vopsele este vopseaua alchidică. Se comportă la fel, dar în locul uleiului de in are în compoziție uleiuri minerale (obținute prin prelucrarea petrol) și chiar sintetice.
      Respectarea indicațiilor de aplicare date de producător, a timpilor de uscare sau a modului de șlefuire sunt la fel de importante ca și produsul în sine. Uneori rezistența scăzută a finisajelor este din cauza greșelilor de aplicare și nu a produselor, pe care în final ajungem să le blamăm.
      Sper să vă fi fost de ajutor.
      Toate cele bune!
      https://www.youtube.com/watch?v=Rk2uolQmOac&t=52s
      https://revistadinlemn.ro/2020/06/10/uleiul-de-tung-uleiul-pentru-lemn-care-face-pelicula-si-rezista-foarte-bine-la-umezeala/
      https://revistadinlemn.ro/2020/07/02/lazuri-kreidezeit-pe-baza-de-ulei-pentru-finisaj-exterior-natural-si-rezistent/
      https://revistadinlemn.ro/2018/01/15/danish-oil-ulei-finisare-lemn/

      • Buna ziua,
        Multumesc frumos pentru raspunsul prompt. Intre timp am aflat si am ajuns la cei care comercializeaza de lacurile Sikkens. Fara a face reclama, inteleg ca este un produs tot pe baza de uleiuri si as dori sa il incerc. Singura dilema pe care o am este aceea ca pe de o parte am tocurile care au fost deja tratate cu ICA, pe care va trebui sa le curat din nou, iar pe de alta, am cercevelele obloanelor refacute de la 0, unde cu siguranta ca vor exista diferente de nuante.
        Voi face niste teste.
        Mi s-a recomandat spre folosire lacul sikkens cetol hls plus. Stiti de aceste produse si v-ati format o parere?
        Multumesc,
        Adrian

        • Bună ziua!
          Sikkens este o marcă bună. Lacul este unul alchidic, pe aceeași bază ca si vopselele alchidice de care vă spuneam. Pentru a-l folosi trebuie să curățați foarte bine lacul pe bază de apă pe care l-ați folosit pentru că nu se înțeleg. Aplicat peste zone în care încă mai există pelicula veche, va crăpa.
          Pentru un rezultat bun respectați întocmai tehnologia. Sikkens este tot o marcă profesională, ca și ICA.
          Succes!

  • Stimată doamnă inginer,
    În perioada imediat următoare vom reface gardul de lemn al proprietății de la țară, cu unul complet nou. Gardul va fi tot din lemn ( cu o lungime de aproximativ 70 m). Suntem constrânși de situație să îl finalizăm cât mai repede și cu ocazia documentării făcute privind modalitățile de tratare a lemnului pentru a-i spori rezistența la factorii de mediu, am realizat că nu am luat în calcul o serie de aspecte foarte importante. Fac o paranteză pentru a vă mulțumi și felicita pentru articolele extrem de utile și interesante, fără de care mi-ar fi fost aproape imposibil să aflu atât de multe informații într-un timp atât de scurt!
    Revenind la situația noastră, am comandat deja cheresteaua pentru uluci (lemn de brad), dar nu am luat în calcul faptul că lemnul nu este uscat și nici rindeluit. Pentru elementele de sprijin și rezistență (stâlpi și leați), am folosit salcâmi din curte, dar toate operațiile de tăiere au fost făcute vara aceasta.
    În aceste condiții (lemn umed), ce am putea face pentru a sporii totuși rezistența gardului? Aș dori să știu dacă uluca ar trebui rindeluită și dacă ar ajuta arderea superficială a acesteia, urmată de tratare cu ulei de in (fiert sau sicativat), atât cât va fi absorbit, urmând pașii descriși în articol. Putem spera ca după un an de stat în aer liber (dar și expus intemperiilor, din păcate), lemnul să se usuce, urmând a fi tratat cu lazură colorată pentru lemn ( de ex. cu Kreidezeit), vara/ toamna următoare?
    Referitor la stâlpi, capetele care vor intra în pământ vor fi arse, dar aș dori să știu dacă arderea lor se poate face și cu arzător pe gaz (cu butelie) sau dacă e nevoie de o ardere ceva mai profundă (dacă este mai eficientă ținerea lor în foc). De asemenea, aș dori să știu dacă ar ajuta/ avea sens arderea lor pe toată lungimea, tot pentru sporirea rezistenței la umezeală.
    Vă mulțumesc anticipat pentru sprijin și timpul acordat și orice sfaturi sau sugestii suplimentare sunt binevenite!

Categorii

Abonează-te la newsletter