Primesc aproape zilnic întrebări de la cititori interesați de cum pot proteja lemnul aflat la exterior. Și pe grupurile de specialitate văd astfel de întrebări zilnic. Doar că acolo, variantele propuse de ceilalți membri ai grupului nu sunt întotdeauna corecte și precis creează confuzie în mintea celui care întreabă. Nu de puține ori am văzut recomandări precum lacul nitrocelulozic sau uleiul ars de motor, soluții nerecomandate din cauza lipsei de rezistență sau a toxicității ridicate, în cazul uleiului ars. De aceea m-am gândit că o prezentare a tuturor variantelor de finisare a lemnului folosit în proiecte exterioare ar fi utilă. Precizez că prezentarea se referă la produse ce pot fi găsite pe piața românească, produse de bricolaj sau cele dedicate profesioniștilor.
Dar înainte de prezentare, vreau să reamintesc că produsele pentru exterior trebuie să protejeze lemnul împotriva apei, intemperiilor, a umidității din atmosferă și a soarelui. Apa duce în final la putrezirea lemnului, iar soarele îi schimbă culoarea superficială în gri albăstrui. Nu confundați această culoare, care nu arată semne de boală, cu cea gri negricioasă, care arată prezența mucegaiului. Foarte important este ca lemnul ales să fie rezistent la putrezire, iar sistemul de construcție să nu lase apa să băltească, dar să lase aerul să circule. Ce trebuie făcut pentru a avea construcții din lemn rezistente la exterior aflați aici.
Uleiurile naturale, varianta de protecție cea mai veche
Protecția lemnului cu uleiuri naturale este cunoscută din cele mai vechi timpuri. În timp ele au fost înlocuite de materiale de sinteză, mai ușor de folosit, mai accesibile, mai ieftine și cu durabilitate mai mare. Reîntoarcerea la materialele naturale din ultima perioadă a adus uleiurile din nou în atenție, frumusețea lemnului finisat astfel fiind redescoperită.
Variantele naturale pentru finisarea lemnului aflat la exterior sunt uleiul de in, uleiul de tung și amestecurile dintre ele.
Uleiul de in este mai accesibil ca preț, dar finisajul este puțin rezistent. Fără adaos de pigmenți nu protejează lemnul împotriva razelor soarelui (lemnul își schimbă culoarea chiar dacă este uleiat). Protejează doar împotriva apei, dar pentru că este spălat în timp de precipitații, protecția nu este de lungă durată. Avantajul este că refinisarea se face ușor, fără îndepărtarea vechiului strat și fără șlefuire, doar prin aplicarea unui alt strat. Dacă vremea este foarte ploioasă, iar lemnul este direct în bătaia ploii refacerea va trebui făcută o dată la 6 luni, maximum la un an.
Uleiul de tung este mult mai rezistent, dar și mult mai scump. Culoarea lui mai închisă îl face rezistent și la soare, iar pelicula fină pe care o formează pe lemn îl face mult mai rezistent la apă. Spre deosebire de uleiul de in, care nu se usucă în contact cu aerul și nu face peliculă, uleiul de tung face o peliculă fină, dar foarte elastică și rezistentă (este rezistentă chiar și la acetonă). Protejează foarte bine lemnul, finisajul rezistând ani buni. Uleiul de tung natural, pur și tratat prin fierbere pentru o uscare mai rapidă este scump, iar variantele mai ieftine sunt de obicei amestecuri cu alte uleiuri sau substanțe.
Cele mai cunoscute amestecuri naturale dintre cele două uleiuri sunt Danish oil și uleiurile Kreidezeit (le puteți cumpăra la un preț bun și de pe Iscusit.Market). Danish oil este un produs fabricat de mai multe companii, ceea ce duce la variații de compoziție. Cu cât are mai mult ulei de tung în compoziție cu atât este mai bun, dar și mai scump. Nu toate variantele de Danish oil sunt rezistente la exterior. Combinația dintre cele două uleiuri este foarte bună pentru că uleiul de in pătrunde foarte bine în lemn (are molecula de mici dimensiuni), protejându-l din interior, iar uleiul de tung formează peliculă și astfel apa este ținută la distanță, nu spală uleiul de in din interior. Pentru a avea rezistență la soare trebuie folosite produse în care există un procent mic de pigmenți.
Arderea lemnului urmată de uleiere
Uleierea lemnului ars superficial este o metodă des întâlnită în mediul rural. Așa se protejau în trecut gardurile sau scândura din care se făceau acareturile. Din păcate, combinația de ardere cu ulei a dus la ideea folosirii uleiului ars de motor pentru protecția lemnului, un produs toxic, nerecomandat. Metoda recomandată este arderea superficială a lemnului cu o lampă de gaz, urmată de periere și uleiere. Perierea nu urmărește îndepărtarea totală a arsurii ci doar a zonelor foarte fragile. După periere se aplică ulei de in. Lemnul obținut este foarte rezistent la exterior, atât la apă, cât și la soare.
În Japonia metoda este folosită de sute de ani pentru protejarea lemnului exterior al caselor. Se numește Shou Sugi Ban și implică o ardere repetată a lemnului urmată de răcirea bruscă cu apă. Se formează astfel un strat superficial de cărbune care rezistă foarte bine la putrezire. După ce se ajunge la gradul dorit de ardere lemnul este uleiat. Metoda este descrisă pe larg aici.
Uleiuri sintetice
Pe piață există o mulțime de variante de uleiuri care nu sunt naturale. Sunt amestecuri de uleiuri minerale și uleiuri sintetice sau doar uleiuri sintetice. Uleiurile minerale sunt fracții obținute la rafinarea petrolului, iar cele sintetice sunt produse/rășini obținute în urma reacțiilor chimice. Sunt mai ieftine decât uleiurile naturale și uneori au rezistență mai bună în timp. Pe piață se găsesc uleiuri sintetice de foarte bună calitate (Rubio monocoat, Borma Wax) care dau lemnului un aspect plăcut și o rezistență bună în timp.
Gudronul – lemnul în slujba lemnului
Este vorba de gudronul din lemn, nu cel obținut ca reziduu la rafinarea petrolului. Acesta din urmă, folosit ani de zile pentru protecția șinelor de cale ferată din lemn, este toxic și cancerigen. Gudronul din lemn s-a obținut și la noi în trecut, ca produs secundar al distilării lemnului de fag. Îl găsiți mai mult în comerțul online decât în magazinele de bricolaj și provine în special din țările nordice, dar și din SUA sau Asia.
Gudronul de lemn (de pin, în special) protejează lemnul împotriva apei, umidității și a insectelor, inclusiv termite. Este un lichid gros care trebuie încălzit la 60°C pentru a putea fi folosit. Uscarea este foarte lentă și durează câteva săptămâni, în funcție de umiditatea aerului și temperatură. Este 100% natural, cu foarte bună rezistență la umiditate fiind folosit și la protecția ambarcațiunilor din lemn. Informații despre cum se obține gudronul din lemn găsiți aici.
Ceară hidrodiluabilă – a variantă decentă ca rezistență
Ceara hidrodiluabilă, cunoscută ca impregnant cerat sau lazură cerată pe bază de apă este un produs recomandat mai ales pentru obiectele din lemn sezoniere (șezlonguri, umbrele, etc). Rezistența ei este rareori mai mare de 1-2 ani, dar refacerea se face ușor, la fel ca la ulei. Pentru că nu face peliculă nu trebuie îndepărtat vechiul strat, refinisarea făcându-se prin aplicarea unui nou strat.
Este o bună variantă pentru finisarea lemnului de la exterior protejat de intemperii și soare cum este lemnul sageacului, cel din terasele acoperite și protejate lateral, etc. În aceste situații este cea mai bună alegere, mai ales că nu este o variantă scumpă.
Sisteme de finisare pe bază de apă
Sunt sisteme pentru că implică mai multe produse aplicate în straturi succesive, fiecare cu rolul lui bine definit. Se folosesc în special în ateliere și fabrici, de către profesioniști, dar există și variante adaptate pentru bricolaj. Sunt produse chimice, de sinteză, rășina de bază fiind acrilică, poliuretanică sau combinată. De obicei se aplică trei straturi, unul pentru colorare și/sau protecție insectofungică, unul pentru a asigura aderența foarte bună la lemn (grund) și unul pentru a avea proprietăți superficiale (lac/vopsea). Astfel de sisteme au în general rezistențe foarte bune în timp cu condiția ca tehnologia să fie riguros respectată. Modul cum se face un astfel de finisaj este descris pe larg aici.
Sunt astfel de sisteme unde producătorul vorbește de rezistență de 12-15 ani. Este vorba de rezistența până la apariția primelor semne de degradare, a primelor crăpături în peliculă. Principalul dezavantaj al sistemelor peliculogene este refinisarea pentru că pelicula trebuie îndepărtată total și lemnul se șlefuiește la alb. De aceea se recomandă prelungirea vieții finisajului cu tratamente de întreținere aplicate o dată la 3-4 ani. Sunt materiale care se aplică ușor, cu cârpa sau pensula sau chiar sub formă de spray.
Lazuri 3 în 1
Sunt sisteme simplificate ce se adresează în special pieței de bricolaj. Adică tot sistemul de mai sus este redus la un singur produs care face tot ce fac cele trei. Este de la sine înțeles că rezultatele nu sunt la fel, încercându-se doar o simplificare a procedurii în dauna calității peliculei și a rezistenței în timp. Pe piața de profil se găsesc atât lazuri 3 în 1 pe bază de apă, cât și pe bază de ulei sau alchidice.
Avantajul este o aplicare mai simplă, iar dezavantajele – rezistența scăzută în timp (în general 2-4 ani) și formarea peliculei care înseamnă reaplicare dificilă, cu decapare sau/și șlefuirea suprafeței.
Lac/vopsea alchidică – varianta sintetică a uleiurilor și vopselelor pe bază de ulei
Produsele alchidice sunt varianta de sinteză a celor pe bază de ulei, asemănarea fiind și la aspectul uleios. Apariția lor pe piață, cu mulți ani în urmă, a fost un mare succes pentru că ofereau protecție asemănătoare cu vopselele pe bază de ulei de in la un preț mult mai mic. Plus că puteau fi aplicate pe orice – lemn, metal, pereți, la interior sau exterior. Sunt produse care formează peliculă ce trebuie îndepărtată în cazul refinisării, spre deosebire de vopselele naturale pe bază de ulei.
Rezistența produselor alchidice la exterior este bună, dar mirosul greu al solventului (white spirit, derivat de petrol) le face mai puțin utilizate decât cele pe bază de apă. Și prețul este în general mai mic decât al produselor hidrodiluabile.
Impregnarea lemnului sub presiune
Pe vremuri se obișnuia să se fiarbă lemnul pentru exterior (ferestrele, de exemplu) în ulei de in pentru o mai bună rezistență în timp. Temperatura înaltă făcea uleiul mai subțire, iar fierberea scotea apa din lemn înlocuind-o cu ulei. Era un mod de impregnare a lemnului. Dezavantajul era că uleiul se dilata în zilele calde de vară și ferestrele începeau să plângă, adică să curgă picături de ulei din ele, stricând de multe ori fațada casei.
Acum impregnarea se face sub vid sau presiune și sunt folosite produse care măresc rezistența lemnului la exterior fără riscul de a ieși în afară când presiunea încetează. Astfel de lemn este recomandat pentru deck-uri și fațade, rezistența lui fiind foarte bună. Este un lemn care se finisează, dar degradarea lui în lipsa finisajului este mult mai mică. Despre o astfel de impregnare găsiți mai multe informații aici.
Creșterea rezistenței lemnului se face și prin tratamente care-i modifică compoziția sau densitatea. Despre Accoya, lemnul acetilat sau Kebony, lemnul garantat la exterior 30 de ani fără întreținere am scris deja. Dar în aceste cazuri rezistența vine de la tratamente complicate, nu de la finisaj.
În concluzie
Dacă vreți finisaje naturale folosiți ulei de in sau de tung sau produse ce au aceste uleiuri ca bază. Verificați eticheta pentru a vedea dacă nu au adaosuri chimice. Respectați modul de lucru, numărul de straturi și timpii de așteptare între ele. Refaceți finisajul când lemnul capătă aspect uscat, adică dispare acel aspect luminos dat de ulei.
Finisajele cu rezistențe mari sunt cele date de sisteme profesionale cu straturi succesive. Pentru a obține acea durabilitate trebuie respectată întocmai tehnologia. Materialele hidrodiluabile au rezistențe bune și în ultima vreme au apărut și produse care sunt mai atente la sănătatea mediului și a oamenilor. Pentru a-i prelungi viața, finisajul trebuie întreținut. Când se reface este obligatorie îndepărtarea totală a vechiului strat și pornirea de la lemnul curat.
Sper să fi acoperit toate sistemele care se găsesc acum pe piața de profil. Promit să completez materialul dacă apar noutăți. De asemenea, sper să considerați util materialul. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Vă voi răspunde cu siguranță.
Română 
Italiano 
English 
Deutsch 
Español 
Français 
Polski 
Português (AO90)
Bună ziua. Am achiziționat un gard pentru grădină din lemn de pin despre care vânzătorul menționează ca este si tratat dar nu menționează cu și pentru ce. Lemnul este în culoarea naturală și doresc să îl vopsesc în alb. Am o vopsea mată pe bază de rășini alchidice (kober opal) și vreau să știu dacă mai trebuie să mai dau și cu alte produse înainte sau după vopsire, exemplu ulei de in sau grund pentru lemn….. Dacă da, care ar fi ordinea? Mulțumesc
Bună ziua!
Dacă este lemn pentru exterior, tratamentul ar putea fi insecto-fungicid, ceea ce este de ajutor. Nu este nevoie de ulei de in, iar grundul este necesar doar dacă producătorul (Kober) recomandă acest lucru (puteți descărca fișa tehnică pe site-ul firmei). Altfel, două straturi de vopsea sunt suficiente.
Este bine totuși să întrebați în ce constă acel tratament pentru a nu avea probleme de incompatibilitate între straturi. Adică să nu se fi aplicat un strat de material (de exemplu un strat fin de grund pe bază de apă, se practică uneori) care să nu fie compatibil cu vopseaua alchidică.
Toate cele bune!
Bună ziua.
Am un gard și două balcoane din lemn de brad, montate în 2019. Atunci au fost prelucrate și acoperite cu un strat de lac pe bază de apă, de către producător (nu cunosc detalii).
Între timp nu am făcut nicio întreținere, iar acum o parte din scânduri au crăpat, în unele zone s-a curățat pelicula de lac iar aspectul nu este deloc plăcut.
Ce soluții recomandați, atât în materie de produs necesar a se folosi, cât și ca metodă de aplicare?
Mulțumesc.
Bună seara!
Eu aș folosi ulei pentru exterior. Marele avantaj este că nu formează peliculă și nu se scorojește. În timp este ”spălat” de ploaie, iar când lemnul capătă un aspect uscat (lemnul uleiat are aspect ud) se aplică un alt strat de ulei fără să se îndepărteze stratul vechi.
Pentru că aveți scânduri crăpate și lac scorojit, tot lemnul trebuie șlefuit și lacul vechi îndepărtat, indiferent ce soluții urmează se aplicați. Dacă nu este îndepărtat, el va cădea în timp împreună cu ce se aplică deasupra și munciți degeaba. După ce ajungeți la lemn curat, aplicați 2 straturi de lazură pentru exterior pe bază de ulei. Produsele Kreidezeit au rezistență bună și dacă sunt corect aplicate țin și 4-5 ani, fără întreținere. Lazură precolorată Kreidezeit, cu descriere și mod de aplicare, găsiți aici.
Se aplică cu pensula sau trafaletul cu rolă rezistentă la solvent. Poate fi aplicată și cu pistolul, dar trebuie mărită diluția, iar pierderile de material sunt mai mari.
Despre lazurile Kredezeit găsiți informații și în link-ul de mai jos.
https://revistadinlemn.ro/2020/07/02/lazuri-kreidezeit-pe-baza-de-ulei-pentru-finisaj-exterior-natural-si-rezistent/
Buna ziua. Urmaresc articolele din revista Dvs, citind inclusiv acest articol la care faceti referire. As dori, insa, in mod particular, sa aflu parerea dvs in ce priveste protejarea unor obloane din stejar, de umezeala si mai ales de razele UV. Am incercat cu un impregnant de la ICA si cel mai bun lac al lor pe baza de apa, insa rezultatul a fost ca dupa mai bine de un an, pe suprafetele orizontale, expuse razelor solare, lacul s-a exfoliat, culoarea lemnului devenind aproape neagra. Din ce deduc, preferintele dvs ar fi uleiurile, insa ce fel de uleiuri recomandati? De asemenea, in aceeasi categorie intra si vopselele pe baza de ulei? Multumesc anticipat.
Bună ziua!
Mulțumesc pentru că ne urmăriți!
Într-adevăr, prefer uleiul și-l recomand în special pentru că se aplică și se întreține ușor. Produsele profesionale, cum sunt și cele marca ICA, au criterii mai stricte de aplicare și ating performanțe ridicate în special când sunt aplicate în fabrici, după tehnologii bine puse la punct. Mai jos aveți un exemplu de astfel de finisaj, pentru ferestre, cu produse ICA.
În cazul obloanelor, cu siguranță apa nu s-a scurs bine în zonele orizontale și a accelerat exfolierea lacului. Culoarea aproape neagră care a apărut este din cauza mucegaiului care s-a instalat fiind favorizat de umiditatea crescută. Lemnul își schimbă culoarea sub acțiunea razelor UV, dar culoarea rezultată este gri albăstruie, nu neagră. Curățați zonele negre cu produse antimucegai pentru că există pericolul ca lemnul să putrezească. Puteți folosi înălbitor de rufe pe bază de clor. Hipocloritul de sodiu este un dușman al mucegaiului.
Culoarea neagră pe stejar mai poate apărea și din cauza taninului din stejar, în contact cu apa și metalul. În cazul finisajelor pe bază de apă se recomandă întâi aplicarea unui strat de izolator care blochează taninul în interior.
Uleiurile cu care prefer să lucrez sunt uleiul de tung, Danish oil și lazurile Kreidezeit (link-uri la final). Sunt materiale care protejează bine și îți ”spun” când este nevoie să refaci finisajul. În timp, lemnul pierde acel luciu specific uleiului, care-l face să arate ud și capătă un aspect uscat. Este semnalul că trebuie aplicat încă un strat de ulei. Uleiurile folosite la exterior trebui să aibă un mic procent de pigment pentru a rezista razelor UV. Nu se recomandă aplicarea uleiurilor total transparente.
Vopselele pe bază de ulei intră în aceeași categorie cu uleiurile, fiind chiar mai rezistente în timp din cauza conținutului mai mare de pigmenți. O variantă sintetică a acestor vopsele este vopseaua alchidică. Se comportă la fel, dar în locul uleiului de in are în compoziție uleiuri minerale (obținute prin prelucrarea petrol) și chiar sintetice.
Respectarea indicațiilor de aplicare date de producător, a timpilor de uscare sau a modului de șlefuire sunt la fel de importante ca și produsul în sine. Uneori rezistența scăzută a finisajelor este din cauza greșelilor de aplicare și nu a produselor, pe care în final ajungem să le blamăm.
Sper să vă fi fost de ajutor.
Toate cele bune!
https://www.youtube.com/watch?v=Rk2uolQmOac&t=52s
https://revistadinlemn.ro/2020/06/10/uleiul-de-tung-uleiul-pentru-lemn-care-face-pelicula-si-rezista-foarte-bine-la-umezeala/
https://revistadinlemn.ro/2020/07/02/lazuri-kreidezeit-pe-baza-de-ulei-pentru-finisaj-exterior-natural-si-rezistent/
https://revistadinlemn.ro/2018/01/15/danish-oil-ulei-finisare-lemn/
Buna ziua,
Multumesc frumos pentru raspunsul prompt. Intre timp am aflat si am ajuns la cei care comercializeaza de lacurile Sikkens. Fara a face reclama, inteleg ca este un produs tot pe baza de uleiuri si as dori sa il incerc. Singura dilema pe care o am este aceea ca pe de o parte am tocurile care au fost deja tratate cu ICA, pe care va trebui sa le curat din nou, iar pe de alta, am cercevelele obloanelor refacute de la 0, unde cu siguranta ca vor exista diferente de nuante.
Voi face niste teste.
Mi s-a recomandat spre folosire lacul sikkens cetol hls plus. Stiti de aceste produse si v-ati format o parere?
Multumesc,
Adrian
Rectific, Sikkens sunt pe baza de solvent, de fapt, nu de uleiuri.
Bună ziua!
Sikkens este o marcă bună. Lacul este unul alchidic, pe aceeași bază ca si vopselele alchidice de care vă spuneam. Pentru a-l folosi trebuie să curățați foarte bine lacul pe bază de apă pe care l-ați folosit pentru că nu se înțeleg. Aplicat peste zone în care încă mai există pelicula veche, va crăpa.
Pentru un rezultat bun respectați întocmai tehnologia. Sikkens este tot o marcă profesională, ca și ICA.
Succes!
Stimată doamnă inginer,
În perioada imediat următoare vom reface gardul de lemn al proprietății de la țară, cu unul complet nou. Gardul va fi tot din lemn ( cu o lungime de aproximativ 70 m). Suntem constrânși de situație să îl finalizăm cât mai repede și cu ocazia documentării făcute privind modalitățile de tratare a lemnului pentru a-i spori rezistența la factorii de mediu, am realizat că nu am luat în calcul o serie de aspecte foarte importante. Fac o paranteză pentru a vă mulțumi și felicita pentru articolele extrem de utile și interesante, fără de care mi-ar fi fost aproape imposibil să aflu atât de multe informații într-un timp atât de scurt!
Revenind la situația noastră, am comandat deja cheresteaua pentru uluci (lemn de brad), dar nu am luat în calcul faptul că lemnul nu este uscat și nici rindeluit. Pentru elementele de sprijin și rezistență (stâlpi și leați), am folosit salcâmi din curte, dar toate operațiile de tăiere au fost făcute vara aceasta.
În aceste condiții (lemn umed), ce am putea face pentru a sporii totuși rezistența gardului? Aș dori să știu dacă uluca ar trebui rindeluită și dacă ar ajuta arderea superficială a acesteia, urmată de tratare cu ulei de in (fiert sau sicativat), atât cât va fi absorbit, urmând pașii descriși în articol. Putem spera ca după un an de stat în aer liber (dar și expus intemperiilor, din păcate), lemnul să se usuce, urmând a fi tratat cu lazură colorată pentru lemn ( de ex. cu Kreidezeit), vara/ toamna următoare?
Referitor la stâlpi, capetele care vor intra în pământ vor fi arse, dar aș dori să știu dacă arderea lor se poate face și cu arzător pe gaz (cu butelie) sau dacă e nevoie de o ardere ceva mai profundă (dacă este mai eficientă ținerea lor în foc). De asemenea, aș dori să știu dacă ar ajuta/ avea sens arderea lor pe toată lungimea, tot pentru sporirea rezistenței la umezeală.
Vă mulțumesc anticipat pentru sprijin și timpul acordat și orice sfaturi sau sugestii suplimentare sunt binevenite!
Bună ziua!
Mulțumesc pentru aprecieri!
Într-adevăr, era mai bine dacă lemnul era tăiat iarna, dar fiind folosit afară, urmările nu vor fi la fel de importante ca dacă l-ați fi folosit la interior.
Ați ales bine lemnul. Salcâmul este foarte dur și rezistent la exterior. Și bradul, rășinoasele în general, de comportă bine.
Problemele care pot apărea sunt crăpăturile în stâlpii de salcâm, crăpăturile la capetele scândurilor și deformările lor. Pentru a limita scăparea este bine să protejați capetele de fibră (zona secționată perpendicular de la capetele stâlpilor și scândurilor) cu o soluție de parafină, aracet dizolvat în apă (1:3-1:4 cu apa) sau grund diluat. Asta va face ca apa să iasă mai încet din lemn, nu mai apar tensiuni și lemnul nu mai crapă. Cum scândurile vor fi montate, deformarea va fi neglijabilă, fiind limitată de prindere. Cu timpul pate apărea joc la scândură din cauza contragerii generate de pierderea de apă.
Rindeluirea are avantajul că reduce absorbția, ceea ce este bine pentru lemnul folosit la exterior. Cu cât este mai rugos cu atât absorbția este mai mare, iar umflarea și contragerea vor fi mai sesizabile. Deci da, dacă aveți posibilitatea rindeluiți uluca.
Arderea este o soluție foarte bună care crește rezistența lemnului la exterior. Shou Sugi Ban este o metodă japoneză de protecție a lemnului la exterior foarte apreciată. O găsiți descrisă pe larg in link-ul de la final. Cu cât arderea este mai profundă cu atât mai bine. După ardere și periere se aplică uleiul de in. Puteți reveni după un an, chiar și 2, când lemnul este mai uscat, cu alte 2 straturi de ulei de in sau se poate aplica lazură incoloră Kreidezeit. Nu este nevoie de lazură colorată pentru că lemnul deja are pigmentul negru (negru de fum) de la ardere. Lazura Kreidezeit este superioară uleiului de in pentru că este un amestec dintre ulei de in și ulei de tung. La fel este și Danish oil. Uleiul de tung este foarte rezistent la exterior.
Arderea se poate face cu arzător pe toată lungimea lemnului.
Las mai jos câteva link-uri care vă pot fi de folos.
Succes!
https://revistadinlemn.ro/2017/06/27/arderea-lemnului-de-la-protectie-la-colorare/
https://revistadinlemn.ro/2020/06/10/uleiul-de-tung-uleiul-pentru-lemn-care-face-pelicula-si-rezista-foarte-bine-la-umezeala/
https://revistadinlemn.ro/2022/08/11/de-ce-nu-se-folosesc-lacuri-si-uleiuri-transparente-pentru-protejarea-lemnului-aflat-la-exterior/
https://revistadinlemn.ro/2019/06/12/cele-mai-rezistente-specii-de-lemn-la-exterior/
https://revistadinlemn.ro/2018/08/03/12-reguli-simple-pentru-a-avea-constructii-din-lemn-rezistente-la-exterior/
https://revistadinlemn.ro/2020/04/30/de-ce-gardul-facut-de-bunicul-meu-a-durat-50-de-ani/
Buna ziua! Am dat parchetul de stejar cu ulei rubiomonocoat, dar nu găsesc nicăieri dacă as putea aplica din nou, mi se pare ca lemnul a absorbit tot și nu are deloc luciu. Sa mai dau cu ulei încă o data? Multumesc pt o eventuala lămurire.
Bună ziua!
Nu am lucrat cu Rubio Monocoat. Din ce am citit și văzut pe net, se aplică un singur strat, în exces, se lasă să absoarbă lemnul cantitatea necesară, după care se șterge excesul Pentru a avea luciu, se lustruiește.
Un alt strat nu se mai prinde de stratul vechi. Dacă citiți materialele privind repararea zgârieturilor, vedeți că uleiul aderă doar la lemnul unde a fost îndepărtat stratul vechi (zgârietură, șlefuire). Pe stratul de ulei existent, uleiul nou aplicat poate fi șters fără să influențeze în vreun fel aspectul.
Părerea este că nu ar trebui dat încă un strat ci doar lustruit cel aplicat deja. Un strat nou ar prinde doar dacă lemnul ar mai putea absorbi.
Vă recomand să cereți și sfatul reprezentanților Rubio Monocoat.
Toate cele bune!
Buna ziua,
Incep prin a spune ca am citit multe din materialele dumneavoastra, si va multumesc ca oferiti cele mai detaliate si complete informatii.
Despre mine pot spune ca am descoperit ca imi place sa prelucrez lemnul acum un an cand am construit o casuta de lemn suspendata, pentru fetita mea. Pe parcursul lucrarii mi-am cumparat si diverse scule electrice necesare.
Acum am o noua provocare, am o casa in constructie si pana la sfarsitul anului trebuie terminata la rosu, inclusiv invelitoarea. Este pe doua niveluri, si toata latura din spate are doua terase suprapuse de cate 25mp fiecare. Cum ne place lemnul, dorim sa facem balustrazile din lemn. In partea de sus vor fi din lemn inclusiv cei patru stalpi de sustinere ai acoperisului din doua ape. Terasa de la parter are stalpii de beton armat, planseul dintre cele doua terase este si el tot din beton.
Cei patru stalpi de la etaj vor fi din lemn lamelar de brad deja uscat, de 15x15cm. Restul lemnului, adica grinzile si capriorii care vor ramane aparente (deasupra terasei de la etaj), vor fi din lemn de brad verde cumparat acum o saptamana. Desigur, toate vor fi trase la abric de catre constructor, inainte de montare.
Astereala aparenta din dreptul terasei o voi finisa eu, va fi din scandura de brad de 15cm latime pe care o voi trage la grosime si o voi faltui. Aceasta scandura a fost cumparata acum o luna si a fost lasata la uscat, cu sipca intre fiecare rand.
Balustradele nu le voi monta acum. Voi cumpara tot cherestea de brad pe care o voi lasa la uscat macar un an, dupa care o voi prelucra si slefui eu.
Casa este pe un deal, latura cu terasele este pe Est, exact din directia din care bat niste vanturi foarte puternice. Finisajul final al lemnului va fi transparent, probabil ceva care sa imita un stejar deschis.
Problema de care ma lovesc acum este ca trebuie sa protejez lemnul pentru aproximativ 2 ani cand voi continua cu finisajele casei. As prefera sa nu il las asa se faca gri si apoi sa trebuiasca sa il slefuiesc din nou.
Din ce am citit pana cum din materialele dumneavoastra, ar fi bine sa folosecsc ori Danuish Oil, ori lazura Kreidezeit. Eventual sa dau anul acesta o prima mana cu o lazura transparenta care sa permita si uscarea lemnului fara risc de exfoliere. As fi vrut sa folosesc lacuri de se gasesc pe toate drumurile (ar fi o varianta mai ieftina pentru mine), alchidice sau pe baza de apa. Dar ma gandesc ca daca lemnul nu e inca uscat, tot ce aplic acum se va crapa anul viitor cand lemnul se va usca.
V-as ruga, cand aveti timp sa imi oferiti si mie una sau mai multe variante/produse pentru cazul meu.
Multumesc mult!
Bună ziua!
Mulțumesc pentru aprecieri!
Pentru a proteja lemnul pentru o perioadă scurtă cea mai bună variantă este uleiul. Iar pentru ca lemnul să nu devină gri și să trebuiască să-l șlefuiți, uleiul trebuie să conțină o cantitate mică de pigment. Aspectul va fi semitransparent.
Eu aș folosi lazură Kreidezeit. Cum nu știți când o să refaceți finisajul, este riscant să folosiți ulei de in pigmentat pe care ploile îl pot ”spăla” în 6 luni. Lazura este mai rezistentă pentru că e amestec de uleiuri de in și tung. Este bine însă ca lemnul să fie cât de cât uscat pentru că altfel absoarbe puțin și va fi mai ușor de îndepărtat. Puteți lăsa doar un strat. Veți vedea când ploile îl îndepărtează pentru că lemnul își pierde luciul uleios și capătă un aspect uscat. Dacă nu aplicați încă un strat pentru a-l proteja, treptat culoarea lemnului va începe să se schimbe virând în gri albăstrui.
Recomandarea mea este să folosiți lemn cât mai uscat (max.18-20% umiditate). Lemnul verde lucrează destul de mult, mai ales cel de brad și pot apărea deformări, crăpături și scăderi pe lățime (contractări).
Succes!
Multumesc mult pentru sfaturi!
As vrea sa procedez in felul urmator, daca este corect:
-aplic bait ca sa pun in evidenta desenul lemnului, si sper sa gasesc o nuanta similara cu lemnul de fag.
-aplic ulei de in fiert sau sicativat pentru protectie la umezeala pana voi reusi sa aplic stratul final.
-peste un an voi aplica fie lazura incolora de la Kreidezeit, fie Decking oil HD (Danish Oil) de la Borma wachs
Daca puteti sa imi spuneti:
1. ar fi suficient baitul pentru protectia la UV?
2. Uleiul de in sicativat, nu sunt sigur daca face pelicula rigida, sau daca permite aplicarea ulterioara a lazurii Kreidezeit, sau a Decking oil HD?
3. Ar fi mai indicat sa combin uleiul de in cu ceva pigment, si sa nu mai aplic baitul?
Cu stima,
Adrian
Bună seara!
1. Pentru a fi suficient baițul trebuie să fie special pentru exterior, să aibă rezistență la UV.
2. Puteți aplica lazură Kreidezeit sau Danish oil peste ulei de in sicativat/fiert.
3. Uleiul combinat cu pigment este mai rezistent decât baițul. Nu uitați însă că uleiul de in este îndepărtat destul de repede de intemperii, mai ales dacă este zonă ploioasă. Încercați să refaceți finisajul după un an sau atunci când vedeți că lemnul capătă aspect uscat, iar uleiul pigmentat pare că nu mai există.
Succes!
Bună ziua,am o întrebare și eu ,cineva m-a sfătuit să dau asterialul cu ulei ars la casă.
Întrebarea mea este cu ce îmi poate afecta sau dacă este bun
Vă mulțumesc
Bună seara!
Nu este o recomandare bună. Uleiul ars de motor este toxic, periculos pentru sănătate. Am mai auzit de astfel de recomandări făcute doar pentru că oamenii nu știu ce probleme pot avea. Îl văd doar ca pe un ulei pe care este păcat sa-l arunci. Este însă plin de compuși rezultați în urma arderii, cu foarte mare potențial cancerigen.
Pentru astereală puteți folosi ulei de in fiert sau secativat pe care îl găsiți în orice magazin de bricolaj la un preț decent.
Succes!