Cum Să... Idei de meșterit Tehnici de Finisare

Cabana din bușteni are la exterior lemnul înnegrit. Cum poate fi curățat?

”Cabana din bușteni rotunzi are la exterior lemnul înnegrit pe alocuri. Poate fi curățat?” Este întrebarea pusă de cineva interesat să cumpere cabana din bușteni. În mesaj era menționat că nu fusese locuită niciodată și am presupus că lemnul nu a fost deloc protejat la exterior. Ca urmare, negreala era de la umezeală, mucegai și schimbarea naturală a culorii lemnului sub acțiunea razelor UV. Cea mai potrivită metodă pentru a ajunge la lemn curat este, în acest caz, sablarea, cu recomandarea de a apela la o firmă specializată în astfel de servicii. Există pe piață pistoale și aparate pentru sablare, unele la prețuri foarte accesibile, ceea ce îi determină pe mulți să creadă că pot face singuri, cu ușurință, acest lucru. Sablarea este, însă, un proces complex, iar dacă lemnul este cel ce trebuie sablat, lucrurile se complică și mai mult. 

curățare lemn prin sablare

Sablarea lemnului 

De ce este mai complicată sablarea lemnului? Pentru că, spre deosebire de alte materiale care sunt omogene, lemnul este un material neomogen, iar acest lucru îl face foarte vulnerabil. Sablarea lemnului trebuie făcută cu foarte mare grijă ținând cont de specie, structură, vechimea obiectului sau condițiile în care a stat. Riscul este ca în timpul procesului lemnul să fie afectat ireversibil și astfel obiectul să fie compromis. Am văzut asta aici, când uși vechi au fost distruse fiind sablate de cineva care nu mai lucrase cu lemn. De aceea sablarea nu este folosită la restaurarea obiectelor de patrimoniu din lemn și nu este recomandată când obiectul este fragilizat de vreme.

Sablarea este folosită în procesul de curățare, lustruire și structurare a diferitelor materiale, de la cele folosite în stomatologie, la beton, inox sau plastic. Este folosită și pentru structurarea lemnului și chiar pentru a crea obiecte de artă. În proces intervin materialul abraziv, jetul de aer sau apă care conduce materialul și aparatul care face totul posibil. Pentru ca lemnul să nu aibă de suferit trebuie să se țină cont de calitatea și agresivitatea materialului abraziv, presiunea folosită, distanța de la pistol la obiect și de interacțiunea dintre toate acestea. De asemenea, fiind un proces care poate genera deșeuri și care poate afecta calitatea aerului încărcându-l cu particule foarte fine, alegerea unor materiale naturale și a unor metode cât mai ecologice este, de asemenea, importantă.

Materiale abrazive și utilaje de sablare

Primul material folosit în procesul de sablare a fost nisipul. Între timp lucrurile au evoluat, materialele folosite s-au diversificat, fiind folosite tot mai țintit. Acum găsim ca material abraziv perle de sticlă, ceramică sau plastic, corindon normal sau inoxidabil, grit din zgură metalurgică sau de sticlă, carbură de siliciu, bicarbonat de sodiu, sare, granule vegetale. Principala diferență dintre ele este duritatea stabilită în funcție de scara Mohs care măsoară capacitatea materialelor de a zgâria și a fi zgâriate.

Pentru lemn nu trebuie folosite materiale care să fie mai mari de 10 pe scara Mohs, iar aici se încadrează bicarbonatul de sodiu, perlele de sticlă, ceramice sau de plastic, piatra ponce granulată, granulele vegetale (nucă, porumb). Bicarbonatul este preferatul pentru că nu distruge lemnul, este netoxic, 100% ecologic, solubil în apă (soluția rezultată putând fi deversată în canalizare) și poate fi folosit cu un aparat de sablare cu aer comprimat.

Un material tot mai folosit în ultima vreme este gheața carbonică sau gheața uscată. Se folosește singură sau în combinație cu alte materiale abrazive. Aste nevoie de utilaje speciale pentru astfel de sablare, utilaje care generează particulele de gheață. Dacă este nevoie de o sablare mai puțin agresivă, utilajele pot fi dotate cu sisteme care sparg granulele de gheață făcându-le mai mici și mai puțin agresive.

Cele mai folosite utilaje pentru sablat sunt cele cu aer comprimat. Presiune necesară este între 2 și 7 barri. Există și utilaje de sablare care folosesc abur uscat sau apă. Ele au avantajul că reduc foarte mult concentrația de praf din aer, deșeurile rezultate fiind și ele reduse. Trebuie avut însă grijă la folosirea lor pe lemn pentru că apa poate crea probleme lemnului. Distanța de la pistol la obiect influențează și ea calitatea sablării. Variind distanța și presiunea poate fi găsită cea mai bună combinație pentru ca rezultatul sablării să fie cel dorit.

curățare lemn prin sablare

Curățarea lemnului înnegrit de vreme

Dacă lemnul nu este protejat cu materiale special făcute pentru a rezista la exterior, va fi afectat de umiditate și de radiația UV. Umiditatea creează condițiile pentru apariția ciupercilor și a mucegaiului și de aici culoarea neagră de pe lemn. Radiația UV este cea care atacă coloranții din lemn și-i descompune, lemnul căpătând acea culoare gri albăstruie specifică. Dacă schimbarea culorii în gri este doar de suprafață, iar lemnul reapare curat la îndepărtarea ei, cu mucegaiul lucrurile nu sunt la fel de simple. Dacă apa nu se scurge, ciupercile, mucegaiul și insectele se dezvoltă și încep să intre în lemn. Este cauza afectării în profunzime și a putrezirii. Unele specii sunt mai rezistente la acest proces, altele mai puțin rezistente. Dacă nu este o specie exotică deosebită, este bine să protejăm lemnul aflat la exterior, să ne asigurăm că apa se scurge și nu stagnează pe el și aerul circulă astfel încât lemnul ud să se poată usca.

Negreala provenită de la mucegai poate fi îndepărtată și cu soluții speciale ce pot fi aplicate cu pensula sau prin pulverizare. Partea afectată de razele ultraviolete nu poate fi tratată și trebuie îndepărtată. Lemnul este afectat doar superficial, și imediat sub această pojghiță el este sănătos și curat. Îndepărtarea poate fi făcută prin șlefuire manuală sau mecanică sau sablare. Când suprafețele sunt mari și dificile, cum este cazul caselor din bușteni, a altor tipuri de case din lemn sau zone placate, sablarea este cea mai indicată soluție.

Îndepărtarea straturilor vechi de vopsea 

Dacă apelăm la sablare pentru îndepărtarea straturilor vechi de vopsea de pe uși, ferestre, tocuri sau mobilă este foarte important să știm ce lemn este sub vopsea. Lemnul dur precum stejarul, nucul sau frasinul se curăță mult mai ușor decât cel de rășinoase sau de tei, care pot fi atacate și structurate cu ușurință. O sablare bine făcută lasă lemnul curat și neted, fără să se simtă fibra în relief când se trece cu mâna peste el. Înainte de începe procesul obiectele se verifică dacă nu au fost afectate de vreme (sunt ușoare și se rup cu ușurință). În acest caz sablarea nu este o soluție.

Sablarea este foarte eficace în cazul lemnului sculptat, a ornamentelor, unde există locuri greu accesibile. Pe astfel de obiecte metodele obișnuite cum sunt șlefuirea, decaparea chimică, aerul cald urmat de raclare (metode despre care găsiți mai multe informații aici), nu dau rezultate satisfăcătoare. Și în acest caz trebuie avută în vedere fragilitatea lemnului. Cea mai bună strategie este ca vopseaua să fie îndepărtată treptat, prin mai multe treceri cu pistolul de sablare. Pot fi îndepărtate așa straturile de lac, vopsea sau rășină. Vopseaua se îndepărtează mai greu decât lacul din cauza rezistenței depuse de pigmenți.

Sper să vă fie de folos informațiile. Dacă aveți completări, neclarități sau întrebări, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Vă voi răspunde cu siguranță.

2 comentarii

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

    • Bună seara!
      Ulei de tung, lazurile pe bază de ulei de la Kreidezeit, uleiuri sintetice pentru exterior.
      Nu recomand uleiul de in pentru că nu rezistă bine la intemperii. Ar trebui refăct finisajul după max.1 an, uneori chiar după 6 luni.

Categorii

Abonează-te la newsletter