Nodul dulgheresc – pledoarie pentru cunoașterea tehnicilor tradiționale în construcția cu lemn

de Fane Pănăzan & Mihai Ursu

În cadrul standului Revista din Lemn de la evenimentul nZEB goes Passive, de la Cluj, am dus pasiunea pentru prelucrarea lemnului la nivelul următor prezentând, nu doar concepte teoretice, ci și aplicarea lor practică. Unul dintre punctele de atracție de la stand a fost recrearea unui nod dulgheresc complex inspirat din Manualul Tehnicianului în Construcții, scris de Hans Issel în 1905.

Cartea ne-a arătat calea, iar abilitățile personale au definitivat îmbinarea

Pentru a aduce acest model la viață, am studiat detaliile complexe menționate în cartea lui Issel pe care am tradus-o cu ajutorul Google Translator. O astfel de traducere adesea lasă mult de dorit, dar ne-am asumat provocarea de a interpreta și implementa cât mai precis fiecare element al modelului. A fost o călătorie captivantă în lumea prelucrării lemnului, însoțită de provocări și descoperiri constante.

Primul pas al construcției a fost alegerea atentă a materialelor pentru ca modelul nostru să reflecte cât mai bine autenticitatea și coerența tehnicilor din 1905. Selecția atentă a lemnului a fost esențială pentru asigurarea durabilității și a aspectului autentic al nodului dulgheresc. Odată alese materialele, am trecut la pregătirea lemnului. Fiecare element a fost atent curățat, șlefuit și dimensionat cu precizie. Ne-am asigurat că suprafețele sunt netede și uniforme, lucru absolut necesar, atât pentru estetica generală, cât și pentru funcționalitatea nodului.

Un aspect esențial al producției a fost crearea unei legături strânse și ferme între elementele de lemn. Tehnicile recomandate de Issel pentru legăturile la punctele de capăt ale triunghiurilor au fost urmate exact. Atenția acordată îmbinărilor trebuie să fie deosebită pentru că astfel este asigurată stabilitatea și rezistența nodului. Principiile Manualului Tehnicianului în Construcții au fost urmărite la fiecare pas, de la integrarea blocurilor de lemn între barele principale și căpriori, la adăugarea cherestelei scurte de șa. Fiecare detaliu – de la finisajele fine, la structura generală – a fost astfel conceput pentru a reflecta fidel designul original.

Am ales nodul dulgheresc nu doar pentru a arăta tehnici tradiționale ci și pasiunea noastră pentru lemn

Am ales să construim nodul dulgheresc nu doar pentru a evidenția abilitățile noastre tehnice, ci și pentru a arăta frumusețea și autenticitatea fiecărui element al lucrării. Fane și cu mine am lucrat împreună pentru a realiza o îmbinare care să reflecte în egală măsură tehnicile din trecut și pasiunea noastră pentru lemn și construcții tradiționale.

Pe măsură ce modelul prindea viață, am încercat să vedem ce aplicații practice ar putea avea aceste tehnici tradiționale în contextul construcțiilor moderne. Am discutat cu participanții la târg – colegi tâmplari, dulgheri sau doar pasionați ai lemnului – despre modul în care astfel de noduri dulgherești pot aduce o notă de autenticitate și durabilitate în proiectele de construcții contemporane. Cu toții au subliniat faptul că tradiția și inovația pot merge mână în mână. Realizarea nodului dulgheresc a fost o mărturie a prezenței permanente a lemnului în construcții, dar și a măiestriei celor care îl lucrau în trecut.

Tradițiile, inovația și progresul pot coexista

Într-o epocă caracterizată de inovație tehnologică rapidă și materiale avansate, păstrarea cunoștințelor legate de tehnici tradiționale devine din ce în ce mai importantă. Cu toate că în construcția modernă au fost adoptate cu entuziasm noile tehnologii și materiale inovatoare, vechile învățături rămân o comoară neprețuită în arsenalul oricărui profesionist din domeniul construcțiilor. Tehnicile tradiționale, cum sunt și cele aplicate în modelul nostru de nod dulgheresc, se bazează pe principii solide și durabile. Pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a construcțiilor avem acum în ajutor materiale sintetice și tehnologii avansate. În trecut ea era însă asigurată de rezistența naturală a lemnului, tehnicile tradiționale și priceperea meșterilor.

Cunoașterea tehnicilor tradiționale este esențială și în promovarea practicilor ecologice și a construcțiilor sustenabile. Folosirea materialelor tradiționale și a tehnicilor consacrate poate contribui la reducerea amprentei de carbon și la o mai mare eficiență energetică, aspecte din ce în ce mai importante în climatul actual. Într-o lume în care designul modern pare uneori că ne apropie de uniformitate, cunoașterea tehnicilor tradiționale aduce o notă de autenticitate și diversitate în proiectele de construcție. Elemente precum nodurile dulgherești, pereții de cărămidă expusă și finisajele manuale pot adăuga caracter și farmec unei clădiri. Integrarea cunoștințelor tradiționale cu tehnologia modernă poate produce rezultate remarcabile.

În cazul nostru, pentru a realiza nodul dulgheresc am folosit metodele tradiționale astfel încât să se potrivească cu standardele și cerințele actuale. Acest echilibru între vechi și nou demonstrează versatilitatea și relevanța perpetuă a tehnicilor tradiționale.

Închegând toate aceste aspecte putem spune că nodul dulgheresc nu este doar o reprezentare a trecutului, ci și o declarație în favoarea cunoașterii tehnicilor tradiționale care sunt o resursă valoroasă în lumea construcțiilor moderne. Din această călătorie în trecutul lemnului în construcții am învățat să construim ca în trecut și am înțeles că respectarea tradițiilor poate coexista armonios cu progresul și inovația.

Mihai Ursu are 32 de ani și deja se mândrește cu mobilier din lemn masiv lucrat pentru clienți din Germania. Pasiunea pentru lemn vine din copilărie când petrecea mult timp stricând cuie și lemne în micul atelier unde tatăl și bunicul lucrau din lemn obiecte la comandă. Deși avea doar 10 ani când atelierul a fost închis, se contaminase deja. Mai târziu, când i s-a născut fetița, și-a luat concediu pentru creșterea copilului, perioadă când a hotărât să devină antreprenor. Din cele 3 pasiuni – IT, fotografie și meșterit – a ales-o pe cea din urmă. A lucrat diverse obiecte pentru fiica lui.
Așa s-a născut Creative Bear. Acum Mihai lucrează în propriul atelier și în același timp este student la Facultatea de Design de Mobilier și Industria Lemnului de la Brașov.

Fane Pănăzan este tâmplar care a crescut cu rumegușul în nări. A învățat meserie de la tatăl său, de la care a moștenit și atelierul și de la meșterii sași din zonă (când vorbește cu termeni de specialitate, simți că ai nevoie de dicționar). Știe multe secrete ale meseriei și foarte multe despre lemn, scule de mână și utilaje. Ajută pe toți care-i cer ajutorul și este una dintre vocile cu foarte multă autoritate în rândul tâmplarilor. Este și foarte simpatic și plăcut.

Deși sunt amândoi din Sibiu, prima lor interacțiune a fost virtuală, pe grupul Tâmplarii de pe Facebook. Așa a început colaborarea dintre ei care a dus la apariția Turnului de Stejar. Sub acest brand prezintă tutoriale și țin uneori cursuri de tâmplărie pentru cei dornici să învețe să lucreze lemnul.