Técnicas de transformación de la madera

Estabilización de la madera verde para evitar el agrietamiento

Am primit multe întrebări de-a lungul timpului despre cum poate fi stabilizat lemnul verde astfel încât să nu mai crape, ce trebuie făcut ca uscarea să fie mai rapidă și fără pierderi mari sau cum poate deveni mai rezistent lemnul în așa fel încât să poată fi prelucrat ușor, fără să apară crăpături. De fiecare dată am încercat să dau răspunsuri cât mai documentate. Zilele trecute am avut din nou o discuție pe acest subiect și m-am gândit că ar fi bine să adun totul într-un articol. Așa că vă voi spune ce am aflat despre stabilizarea lemnului verde, despre substanțe ce pot fi folosite pentru ca uscarea să se facă cât mai repede și cu pierderi minime, despre uscare lemn tratat.

Por qué es necesario estabilizar la madera

Printre cei care lucrează cu lemn sunt mulți care nu au uscătoare sau nu cumpără întotdeauna lemn uscat industrial în uscatoare cu programe adaptate pentru grosimea scândurii, esența lemnoasa sau umiditatea finală a lemnului. Achiziționează lemnul din diverse surse sau îl taie din propria grădina si vor să-l prelucreze cât mai repede. Se știe că uscarea naturală, la stiva, poate dura ani de zile. Pentru a-l putea prelucra cât mai repede și pentru a reduce pierderile, lemnul trebuie stabilizat.

O altă categorie este a celor care strunjesc lemnul pentru a obține boluri. Un astfel de obiect poate fi obținut dintr-o bucată întreagă de lemn sau din bucăți lipite. În cel de-al doilea caz lucrurile sunt mai simple. Bucățile de lemn uscat se lipesc împreună, iar piesa rezultată se strunjește pentru obținerea bolului. Lemnul fiind uscat nu apar probleme de crăpare, iar faptul bucățile sunt lipite una de cealaltă elimină tensiunile.

Ce se întâmplă, însă, atunci când bolul se face dintr-o singură bucată? Știm că pentru a fi uscat în bune condiții lemnul trebuie feliat, dar în cazul ăsta nu este posibil. Atunci trebuie strunjit încă înainte de a fi uscat, în anumite condiții, iar vasul rezultat trebuie stabilizat pentru a nu crăpa.

Încă un exemplu de lemn care are nevoie de stabilizare: rondelele provenite din ramuri. Cu siguranță ramurile nu sunt aduse la umiditatea de echilibru, iar rondelele pot crăpa în timpul uscarii. Dar și cele din trunchiuri au aceeași soartă, iar crăparea lor poate fi evitată prin stabilizare.

estabilización de la madera verde
fuente de la foto: wunderwoods.wordpress.com
Cum poate fi evitată apariția crăpăturilor? Care sunt metodele de eliminare mai rapidă a apei?

Chiar dacă lemnul este verde atunci când se prelucrează el nu va rămâne așa. Secado de la madera este un proces natural și de durată care începe imediat după tăierea copacului. Pe măsură ce apa iese, apar tensiuni în interiorul lemnului. Reechilibrarea duce la apariția crăpăturilor și a deformărilor.

Procesul nu se oprește până când nu se ajunge la o humedad de equilibrio care este dependentă de umiditatea exterioară. De aceea lemnul folosit la interior are umiditatea de echilibru 10-12%, iar cel pentru exterior de 14-16%. Și asta în zona noastră climatică. În alte zone din lume umiditatea de echilibru poate fi diferită de cea de aici.

Prelucrând un lemn verde sau neuscat total putem să ne așteptăm ca obiectul obținut să se deformeze sau să crape. De aceea trebuie luate masuri.

estabilización de la madera verde
fuente de la foto: wwgoa.com
1. Sigilarea capetelor de fibră

Sigilarea capetelor de fibră este cea mai simplă metodă de a încetini ieșirea apei din lemn, reducând astfel tensiunile și pierderile. Este o metodă care se aplică și atunci când se face uscarea industrială – capetele scândurilor se sigilează cu diferite substanțe. Pentru sigilare se poate folosi cera, parafină o pintura. Capătul fibrei va fi astfel obturat și nu va mai permite apei să iasă foarte repede ci treptat, fără să apară tensiuni.

Pentru cei care fac boluri este posibil ca următoarea metodă de strunjire treptată să-i ajute. Lemnul verde este strunjit până când pereții ajung la o grosime care reprezintă 10% din diametrul vasului. Apoi este acoperit cu ceara astfel încât să se acopere capetele fibrelor și este pus într-o pungă de hârtie împreună cu câteva resturi de rumeguș verde rezultat la strunjire. Punga se pune la rece, într-o cămară, pentru câteva zile, după care este mutată mai la cald. Recomandat este ca inițial punga să fie pusă pe jos, urmând ca după câteva zile să fie mutată pe primul raft și tot așa până sus, în zona cea mai caldă. Vasul este ținut așa câteva săptămâni până ajunge aproape de umiditatea de echilibru, după care se continuă strunjirea până la dimensiunile dorită. La final, pentru a permite schimbul de umiditate cu mediul, lemnul se finisează cu ceară sau ulei.

2. Tehnici de eliminare mai rapidă a apei din lemn

Există și metode mai drastice de eliminare a apei, dar care se pot aplica unor bucăți mai mici de lemn. Ideea este de a ataca pereții celulei și apa să iasă mai ușor. Cele mai cunoscute sunt:

  • Fierberea bucăților de lemn – prin fierbere apa intră în lemn și împinge în pereții celulei slăbindu-i. Când bucățile de lemn sunt  puse la uscat apa intrată în timpul fierberii o antreneză si pe cea din lemn și astfel uscarea se face mai repede.
  • Înghețarea lemnului – bucățile de lemn se pun în congelator. Apa din lemn îngheață, își mărește volumul și forțează pereții celulei. Atunci când lemnul este scos afară și lăsat să se dezghețe, apa din interiorul celulei iese mai ușor. Există și posibilitatea ca lemnul să fie lăsat mai multă vreme la congelator și apa să iasă așa cum iese dintr-o bucată de carne pusă la congelat. Timpul este însă lung și tot mai trebuie lăsat afară pentru a atinge echilibrul.
  • Tratarea cu soluție de săpun – lemnul este imersat într-o soluție de săpun lichid (săpun obișnuit) și apă, în proporție de 1:1 și este lăsat între 4-5 zile și 2-3 săptămâni, în funcție de esență (lemnul mai dur este lăsat mai mult). Se pare că săpunul înlocuiește o parte din peretele celulei lemnoase și astfel ieșirea apei de la nivel celular se face mai ușor atunci când lemnul este scos din soluție.
3. Substanțe chimice pentru stabilizarea lemnului verde

Cele mai cunoscute substanțe folosite pentru stabilizarea lemnului sunt PEG 100 și Pentacryl. Din păcate numai pe primul îl puteți găsi în țară, pentru Pentacryl va trebui să apelați la site-uri din afară.

Pentru stabilizare lemnul este ținut imersat în PEG 100 (polietilenglicol) 2-3 luni. În acest timp apa din lemn este înlocuită prin osmoză de moleculele de polietilenglicol. La final lemnul devine mai greu pentru ca moleculele de PEG sunt mai grele ca cele de apă. Ele vor rămâne în interior, iar lemnul va fi stabil.

Din păcate în urma acestui tratament rămân săruri care uneori fac probleme la încleiere sau finisare. Încercând să văd unde poate fi găsit am descoperit că este folosit mai mult în cosmetică și că este un produs controversat, considerat de mulți toxic.

Pentacryl este o substanță foarte folosită în SUA, dar pe care nu am găsit-o în Europa. Tratarea lemnului poate fi făcută prin pensulare sau prin imersie, iar stabilitatea dobândită pare impresionantă. În filmul de mai jos este un experiment făcut cu rondele mari de lemn.

S-au obținut rezultate foarte bune cu diferite esențe de lemn – nuc, roble, pin, arțar, frasin, bambus. Substanța nu reacționează cu taninii lemnului, obținându-se lemn stabilizat cu suprafață curată și ușor strălucitoare. Nu rezultă reziduuri care să împiedice lipirea sau colorarea. Mai mult, lemnul poate fi colorat în timpul imersiei, adăugându-se coloranți în cuvă.

Există documentație și despre imersarea lemnului în espirito desnaturalizado (alcool tehnic). Metoda scurtează timpul de uscare, reduce procentul de crăpături, dar nu elimină posibilitatea deformării lemnului.

Impregnarea lemnului cu rășini

In acest caz lemnul este tratat cu rășini, sub presiune sau în vid. Operațiunea nu mai este la fel de simplă ca până acum, fiind nevoie de aparatură specială. Rășina intră adânc în lemn și practic formează un tot cu el. Lemnul devine foarte stabil, iar variația dimensională din cauza umidității dispare. Metoda este folosită la nivel industrial pentru a obține lemnul impregnat folosit pentru piscine sau pentru placări care necesită foarte multă stabilitate.

În SUA există un astfel de produs – Zumo de cactus – folosit foarte mult pentru impregnarea lemnului. Din câte am reușit să-mi dau seama produsul este un fel de sticlă plexi sub formă lichidă. Aste un produs în 2 componente, în interiorul lemnului având loc o reacție chimică care face procesul ireversibil. Lemnul rezultat este foarte stabil. Se folosește pentru a face mai dur lemnul slab și scămos sau pentru a întări lemnul vechi recuperat.

După cum vedeți există mai multe metode prin care puteți face lemnul să se usuce mai repede fără să apară crăpături sau deformări. Important este să o gasiți pe cea care se potrivește cel mai bine sau care vă convinge cel mai mult. În orice caz, dacă aveți probleme de uscare, nu strică să le testați, măcar pe câteva dintre ele. Succes!

estabilización de la madera verde
fuente de la foto: blog.woodturnerscatalog.com

Mihaela Radu

Mihaela Radu es ingeniera química, pero su pasión es la madera. Lleva más de 20 años trabajando en este campo, siendo el acabado de la madera lo que la ha definido durante este periodo. Ha adquirido experiencia trabajando en un instituto de investigación, en su propia empresa y en una multinacional. Desea seguir compartiendo su experiencia con quienes sienten la misma pasión, y mucho más.

27 comentarios

Añade un comentario

Este sitio utiliza Akismet para reducir el spam. Aprende cómo se procesan los datos de tus comentarios.

  • ¿Han aparecido productos similares a Cactus Juice en Europa/Rumanía? Estoy muy interesado en este tipo de soluciones, la cámara de vacío no es un problema ya que sólo necesito piezas relativamente pequeñas de madera tratada (~20x10x10) y puedo construirla yo mismo. Siendo sólo un hobby preferiría poder encontrar localmente en cantidades más pequeñas para la prueba / disponibilidad y entrega rápida en lugar de depender de los estados.

  • Grandes artículos, he leído todos los que he podido encontrar sobre la madera.
    Es una afición incipiente para mí y los artículos ayudan mucho.
    Tienes un gran talento para transmitir información, pocas veces he visto algo así. Gracias.

  • Salutari,
    Me han dicho que si le doy aceite o pintura a la tabla de la valla sin secar, taponará los poros, la humedad se quedará dentro de la tabla y se pudrirá desde dentro.
    ¿Es esto cierto? ¿Es posible?
    Gracias

    • ¡Hola!
      No consigues bloquear la madera perfectamente para que toda el agua del corte se quede dentro de la madera.
      Si engrasa la madera, no impide el intercambio de humedad con el ambiente. La madera seguirá secándose, pero el agua saldrá de forma más controlada. El problema de aceitar madera húmeda es que se absorbe poco aceite y hay mucha agua en el interior. La protección es baja, el agua se lleva rápidamente el aceite que queda en el exterior y si no se repasa antes de 6 meses, la madera quedará desprotegida y empezará a degradarse.
      Si aplica pintura (u otros productos de filmación), la película formada impedirá que el agua se escurra como en el secado normal, habrá tensión en la madera y movimiento que provocará grietas y alabeos, y el agrietamiento de la película de pintura. El agua se filtrará por debajo, se descascarillará y habrá que volver a dar el acabado una vez eliminada por completo la capa descascarillada.
      Si no puedes secar bien la madera, dale un acabado con aceite y repíntala al cabo de 4-6 meses.
      Le deseo lo mejor.

  • Artículo interesante y útil. Antiguamente, el método de sumergir las tejas en agua corriente también se utilizaba para secarlas más rápidamente después de sacarlas del agua.

  • Gracias por el artículo. También tengo una pregunta: si hiervo los redondos con la corteza puesta (por ejemplo, manzana, o fresno) ¿qué posibilidades tengo de mantener la corteza en el redondo, si los redondos no tienen más de 2 cm de grosor?

    • Lo más probable es que, si la ebullición es a fuego lento y no se ha pelado ya la corteza del tallo.
      Gracias a ti también por leerlo. 🙂
      Le deseo lo mejor.

  • Es un artículo muy interesante.
    Quiero hacer una pared decorativa con troncos de abedul whitebark.
    La madera que tengo no está seca y estoy buscando soluciones para ayudar a que la madera se seque después de colocarla. Del artículo entiendo que sellar los extremos es importante. También he estado buscando sustancias con las que tratar la madera mediante cepillado/pulverización para eliminar insectos/larvas y darle una protección antimoho.
    ¿Qué me aconseja utilizar?
    Gracias.

    • ¡Hola!
      Los productos Bochemit me parecen muy buenos para tratar la madera contra los insectos, eficaces y duraderos. Otra opción es Holzwurmfrei, una solución natural a base de silicato de Leinos (distribuida en Rumanía por Naturalpaint).
      Para sellar los extremos de las fibras puedes utilizar parafina o una solución diluida de aracita (1:1 con agua) o barniz al agua (2:1 con agua).
      Le deseo lo mejor.

  • Hola,
    He comprado madera para sustituir unas tejas y vigas podridas en una casita colgante, (en un árbol). La madera nueva no está seca y tiene algunas larvas de carcoma. ¿Es necesario tratarla con Bochemit erradicador, o una vez eliminadas las larvas, es suficiente Bochemit para la protección? ¿Se puede poner ya en la madera o tengo que esperar un tiempo a que se seque?
    Y, en otro orden de cosas, después del tratamiento Bochemit me gustaría aplicar un aceite de linaza, y en las caras superiores de las vigas (que entran en contacto con la tabla) aplicar betún (con una brocha). ¿Podría ser esta una solución?

    • ¡Hola!
      Debe utilizar la erradicación de Bochemit, para asegurarse de eliminar las larvas y los huevos.
      Cuanto más seca esté la madera, más solución absorberá y mejor será su protección.
      Utilice un aceite de linaza ligeramente coloreado para resistir también los rayos del sol. Aplique al menos 2 capas de aceite. Aplíquelo en exceso, deje que la madera lo absorba durante 30-45 minutos y, a continuación, elimine el exceso con un paño. En una capa gruesa el aceite no se seca, queda gomoso y fija todo el polvo y la suciedad del ambiente. Después de pasar el paño, deje secar al menos 24 horas antes de aplicar la segunda capa.
      Aplicar betún puede ser una solución contra la humedad. Antiguamente, se utilizaba para proteger la parte inferior de las casas, para que las gotas de agua que rebotaban cuando llovía se escurrieran y no dañaran la pared. No hay nada que dañar. El único problema es la toxicidad. Ahora la brea, el alquitrán, los residuos de petróleo en general se consideran productos más tóxicos.
      ¡Buena suerte!
      https://revistadinlemn.ro/2022/08/11/de-ce-nu-se-folosesc-lacuri-si-uleiuri-transparente-pentru-protejarea-lemnului-aflat-la-exterior/

      • ¡Muchas gracias!
        Como aficionado, tengo algunas preguntas más:
        Para las planchas sanas tengo la protección Bochemit que aplico con brocha. ¿Es mejor que la dilución sea 1:6 o 1:9? ¿Y para la erradicación de Bochemit?
        ¿Puedo seguir utilizando el tratamiento protector en el resto de la terraza donde se aplicó el aceite (dos veces, la última hace 2 años), o sólo en las otras partes?
        En cuanto a los ciervos donde se ha desarrollado la podredumbre, y que ahora no podemos cambiar, al estar debajo de la casa, ¿sigue siendo efectivo el tratamiento? ¿Podría transmitirse la podredumbre de los cabrios afectados a las tablas con las que entra en contacto? Estamos intentando cortar la parte afectada, y sustituir con cabrios nuevos la parte de la terraza, y la parte de debajo de la casa de campo, posiblemente doblarlos hasta donde podamos.
        Y por último, en la parte que voy a betunear, ¿aplico más aceite o no hace falta?

        • Veámoslos uno por uno:
          - La dilución, tanto para la erradicación como para la protección, depende de cuánto pueda absorber la madera. Si la madera es densa o más húmeda y absorbe menos, la dilución es menor para que la solución esté concentrada. Si la madera es más blanda y absorbe más, la dilución puede ser mayor para conseguir la concentración necesaria de la cantidad. Normalmente, al tratarse de madera blanda, se debe diluir 1:9, pero si la madera es muy húmeda es necesario concentrar la solución.
          - Ha pasado suficiente tiempo desde que se aplicó el aceite, por lo que se puede aplicar el tratamiento, la madera lo absorberá.
          - El tratamiento impide que los insectos penetren en la madera sana, pero no la endurece. Si está muy dañada hay que cambiarla porque afecta a la estructura de resistencia. Si sólo está un poco suelta, puede utilizar agua de cristal para fortalecer la madera. La solución también puede utilizarse como tratamiento preventivo contra la caries. Este método lo utilizan los arquitectos que restauran edificios antiguos para la madera envejecida por la intemperie.
          - Si no se destruyen los insectos, seguramente pasarán a la madera sana.
          - No es necesario utilizar aceite si se aplica betún. Pero el betún debe cubrir bien.

          • He pedido silicato sódico Kynita en una concentración de unos 45 %. ¿Sigue siendo diluido, o se puede dar como tal? Me gustaría utilizarlo para las vigas afectadas por la putrefacción y para volver a colocar un par de tejas en su sitio (se están cortando).

          • Sí, debe diluirse. El producto debe gelificarse a esta concentración y no penetrar profundamente en la madera. Las recomendaciones de dilución varían en función del objetivo final. En su caso, la dilución debe oscilar entre 1:8 y 1:10. La solución penetrará profundamente en la madera y ésta se endurecerá.

          • Hola,he llevado madera de cerezo para laminar y sospecho que la madera no estaba lo suficientemente seca.Le he dado una mano de impregnante al agua pero si está un rato al sol la madera se empieza a agrietar bastante.Se ve muy mal las vetas de cola pero también se agrieta por otros sitios no solo en la cola.
            ¿Cómo puedo evitar que la madera se agriete y se desconche? Estoy pensando en utilizar un sellador para evitarlo antes de aplicar la capa final de barniz.He encontrado un sellador que normalmente se aplica en los extremos de la madera pero el vendedor dice que funciona en la fibra.Es muy importante resolver esta situación ya que se trata de unas columnas talladas y no tengo forma de sustituir la madera.También he pensado en el aceite de linaza pero no cogerá el barniz después.
            Gracias de antemano.

          • ¡Hola!
            Perdón por el retraso en la respuesta, el mensaje acabó en spam.
            Lamentablemente, parece que la madera no se ha secado correctamente y tendrá problemas hasta que alcance la humedad de equilibrio, especialmente si el panel está al sol. El sellador retardará la salida del agua, pero no impedirá por completo que la madera se mueva y se agriete. Creo que también hay problemas con el encolado. Normalmente, si el encolado se hace bien, se agrieta la madera, no la cola. Es posible que la causa sea también el aumento de humedad en la madera. El agua impidió que el pegamento penetrara más en la madera y el pegamento perdió fuerza. Si es así, puede ser un problema a largo plazo, aunque la madera alcance la humedad de equilibrio. Los golpes mecánicos, aunque sean pequeños, pueden hacer que la madera se pele.
            La única solución es dejar el panel a cubierto, al abrigo del sol, para equilibrar su humedad. Dependiendo de la humedad interior de la madera y la del ambiente, puede durar hasta un mes. Una vez estabilizado, puede terminarlo sin aplicar sellador.

Categorías

Suscribirse al boletín de noticias

Boletín de noticias del viernes por la mañana
Información y asesoramiento de expertos

es_ESEspañol