Cum este influențată calitatea peliculei de lac de proprietățile lemnului masiv

Mobila din lemn masiv este foarte apreciată, iar unii nu vor să aibă altfel de mobilier decât din lemn masiv. Pentru a-l înfrumuseța și a-l proteja pot fi folosiți coloranți, ceruri și uleiuri, dar în afară de acestea, se folosesc și lacuri sintetice, mai rezistente, dar mai pretențioase. Dacă nu sunt respectate anumite condiții, finisajul poate ceda în timp, cauza fiind, de multe ori, independentă de calitatea lacului. Să vedem ce probleme pot avea peliculele de lac aplicate pe lemn masiv, care sunt cauzele și cum pot fi evitate sau remediate.

Uscarea greșită sau incompletă a lemnului duce la defecte ale peliculei de lac

Uneori pe suprafața finisată a mobilei apar crăpături fine, în lungul fibrei lemnului. Prima reacție este întotdeauna „lacul este de vină”. Uneori – destul de rar – poate avea și lacul o contribuție, dar în majoritatea cazurilor cauza este lemnul masiv care nu a fost bine uscat.

Pentru a fi uscat corespunzător lemnul masiv trebuie să stea în uscător, respectând timpul și ciclul de uscare specific, până ajunge la echilibru la o umiditate de 8-12% în cazul lemnul folosit la interior. Asta în cazul uscării forțate. În cazul uscării naturale, cheresteaua trebuie să stea cel puțin 9 luni la uscat, în stivă, timp în care apa iese din lemn până când ajunge la umiditatea de echilibru.

O forțare a uscării (prin creșterea temperaturii în uscătoare sau ținerea lemnului direct în soare) poate produce crăpături, dar și o umiditate diferențiată în lemn, mai mare în interior și mai mică spre exterior. În timp, lemnul va încerca să-și echilibreze umiditatea, iar pe parcursul acestui proces se va mișca. Dacă aceste mișcări au loc și după finisare, lacul le va „simți” și  dacă nu este suficient de elastic pot apărea crăpături fine, în lungul fibrei, pe toată suprafața lăcuită.

Este motivul pentru care lacurile pentru exterior sunt foarte elastice, chiar dacă acest lucru este în detrimentul durității. La exterior, unde lemnul ar trebui să aibă umiditatea în intervalul 14-18%, posibilitatea ca lemnul să fie influențat de variația de umiditate din atmosferă este mult mai mare. Urmarea este o mișcare a lemnului care, în lipsa unui lac elastic, ar duce la crăpături în peliculă.

Șlefuirea greșită este cauza multor defecte de finisare

Defectele de finisare care își au originea în corectitudinea cu care este pregătit lemnul înainte de aplicarea lacului sunt lipsa aderenței, absorbția diferențiată și aspectul pătat. Toate acestea au drept cauza șlefuirea greșită a lemnului înainte de aplicarea finisajului. Șlefuirea trebuie făcută în trepte, folosind hârtie de șlefuit din ce în ce mai fină. De asemenea, hârtia de șlefuit trebuie schimbată când se încarcă cu praf de lemn sau când abrazivul lipit pe hârtie începe să dispară. Dacă lemnul nu este bine șlefuit fibra ridicată nu este ruptă ci presată, formându-se așa-numitele oglinzi. În aceste zone lemnul nu absoarbe corespunzător apărând petele sau lipsa de aderență.

Defecte pot apărea și din cauza absorbției diferențiate a colorantului în zonele de îmbinare (îmbinări drepte sau în dinți), unde există capete de fibră care absorb mai mult colorant (chiar și de 100 de ori mai mult). Astfel îmbinarea ajunge să iasă în evidență, lucru care nu este acceptat de toată lumea. Se poate evita absorbția diferențiată prin folosirea unui izolator înainte de aplicarea colorantului. O soluție poate fi si aplicarea unui strat de grund foarte diluat, după care se aplică colorantul.

Soluțiile constructive prost alese pot avea efect și asupra peliculei de lac

Uneori soluția constructivă pentru ușile din lemn este încastrarea unei tăblii într-o ramă. Tăblia nu trebuie lipită tocmai pentru a-i permite lemnului să varieze dimensional în cazul în care umiditatea exterioară scade sau crește. Dacă tăblia ar fi lipită de ramă, sistemul s-ar rigidiza foarte mult și mișcările ar fi mult mai sesizabile, ceea ce poate duce la apariția crăpăturilor în pelicula de lac. Trebuie avut însă în vedere că, în cazul umidității foarte scăzute (cum se poate întâmpla iarna) rama se poate contrage, iar porțiunea ascunsă până atunci poate deveni vizibilă. Dacă nu este finisată la fel ca întreaga ușă, acea porțiune va ieși în evidență. Pentru a evita acest lucru marginile tăbliei ar trebui colorate înainte de a fi pusă în ramă. Acesta este un sfat pe care îl adăugăm la celelalte despre colorarea, lăcuirea și vopsirea ușilor din lemn.

Tehnologia de aplicare trebuie să fie în acord cu lemnul folosit pentru a evita apariția defectelor de peliculă

În cazul lemnului cu pori mari cum este cel de stejar, mahon sau nuc, pot apărea mici găuri în peliculă la scurt timp după ce mobila a fost finisată. Fenomenul se mai numește și cădere în pori. Practic porii devin din nou vizibili. Dacă scopul este o acoperire foarte bună cu închiderea completă a porilor, redescoperirea lor nu este acceptabilă. „Căderea” poate fi evitată dacă se folosește un izolator sau lacuri cu întăritor, cum sunt lacurile poliuretanice. Fenomenul de cădere în pori se întâlnește mai ales la finisarea cu materiale nitrocelulozice. O altă variantă ar fi ca prima mână de grund să fie aplicată foarte subțire astfel încât grundul să „ude” porii.

Mobila din lemn masiv nu se face la fel de ușor ca cea din panouri derivate și nu este suficient să știi să prelucrezi mecanic lemnul. Trebuie să ai și cunoștințe despre speciile de lemn și comportamentul lor în timp, despre principalele lor caracteristici și punctele „slabe”, despre uscarea, influența umidității și a temperaturii și alte astfel de informații. Sunt de folos pentru producerea unui mobilier de calitate, care să rămână așa mult timp.

Dacă aveți întrebări sau nelămuriri puteți să le lăsați în comentariile mai jos, iar dacă subiectul poate fi de ajutor și altora îl puteți distribui.