Nucul, aristocratul esențelor de lemn

Lemnul de nuc este considerat un fel de aristocrat al lemnului. A fost și este folosit pentu obținerea mobilei de lux dar și a decora unele obiecte, cum ar fi bordul mașinilor de lux, a yahturilor, patul armelor, etc. Nu este o specie rară, dar desenul frumos, culoarea specifică, luciul, l-au facut foarte apreciat peste tot în lume.

Nucul își are originea în zona temperată din Balcani, până în Hymalaia și China. Crește atât în păduri, spontan, cât și cultivat. În timpul romanilor s-a răspândit și în vestul și nordul Europei, iar în secolul al XVII-lea a ajuns în America. În România crește natural mai ales în Oltenia și Banat iar cultivat, în toată țara. Este un copac înalt și viguros, cu coroana bogată și scoarța netedă, argintiu-cenușie.

Frumusețea lemnului de nuc este dată de combinația între culoarea specifică, desenul interesant și porii mari. Este un lemn fin, cu textură frumoasă. În secțiune, are o zonă deschisă la culoarea, alb-cenușie, zona de alburn și o zonă închisă, brun închis cu dungi negre, zona de duramen.

Are porii mari, vizibili și uniform răspândiți în inelul anual și umpluți cu substanțe negricioase. În secțiune radială, ca și la paltin, razele medulare formează oglinzi numeroase.

Din cauza existenței diverselor specii de nuc, culoarea variază foarte mult. De exemplu, nucul european are culoarea mai deschisa, brun-cenușie,

pe când cel din America este brun închis.

Lemnul de nuc se folosește atât ca masiv cât și ca furnir. Ca masiv, se poate folosi atât lemnul din zona de alburn cât și cel din zona de duramen, dar este preferat cel închis la culoare. Problemele care pot apărea în cazul masivului sunt crăpăturile. Acestea apar la uscare dacă nu sunt respectate ciclurile recomandate. Totul devine și mai complicat atunci când nucul este uscat în mod natural, în gospodărie. Pentru a evita apariția crăpăturilor trebuie respectatate anumite reguli pe care le găsiți aici.

Furnirul are desene frumoase și prezintă uneori zona de fibră ondulată sau noduri. Exista însă furnire deosebite obținute din rădăcină de nuc.

Sunt foarte apreciate si sunt folosite la realizarea intarziilor și la obținerea obiectelor de lux, a instrumentelor muzicale.

Nucul a fost folosit foarte mult în trecut la obținerea mobilei. Pentru că se găsea în Europa a înlocuit lemnul de mahon care era adus de pe alte continente, devenind astfel dificil de procurat și scump. Lemnul de nuc era soluția la îndemână, fără însă a pierde din valoarea și frumusețea mobilei. Astfel, în secolul al XVIII-lea, mare parte din mobila deosebită era făcută din nuc.

Pentru că se putea curba fără probleme sub acțiunea aburului , a început să fie folosit încă de atunci pentru obținerea scaunelor din lemn curbat.

Și în prezent mobila de nuc este apreciată, fiind considerata mobilă de lux. Este solidă fără a fi greoaie și poate fi finisată fără a fi colorată, băițuită, păstrând culoarea naturală a lemnului. Este folosit în egală măsură la obținerea mobilei clasice

și a celei moderne.

Din nuc se obțin o mulțime de obiecte considerate speciale sau de lux: pipe, cutii de bijuterii, dopuri pentru sticle speciale, cutii speciale pentru trabucuri – humidor, etc.

Cu toate că nu este o specie rară, lemnul de nuc este foarte apreciat pentru culoarea lui deosebita, pentru desenul interesant și pentru că reușește să transmită eleganța sa mobilierului și obiectelor. Și mai apreciate sunt lemnul și furnirele obținute din rădăcină de nuc datorită desenului unic, cu fibra ondulată, noduri și oglinzi. Obiectele obținute cu astfel de lemn vor atrage atenția cu siguranță.