Colorarea lemnului – probleme, cauze, remedii

Colorarea duce de multe ori la un aspect mult îmbunătățit al lemnului, punând în valoarea desenul lui natural. Procedeul poate fi însă plin de provocări necesitând înțelegere, răbdare și de cele mai multe ori, puțină îndemânare pentru a le rezolva. Petele, colorarea neuniformă sau diferită față de mostră strică aspectul piesei de mobilier sau a obiectului din lemn pentru care s-a muncit foarte mult. Despre cum se face colorarea pentru a obține un aspect fără pete găsiți informații complete aici. În acest articol, ne vom concentra pe unele dintre cele mai întâlnite probleme în procesul de colorare a lemnului, oferind soluții practice pentru a le depăși.

Problema #1 Colorarea neuniformă a lemnului

Una dintre problemele frecvente este când lemnul se colorează diferit, unele porțiuni fiind mai deschise la culoare decât altele. Aceasta poate fi cauzată de variabilitatea naturală a lemnului, de absorbția inegală a colorantului sau de aplicarea greșită. Pentru a preveni această problemă, este recomandat să selectați cu atenție lemnul ținând cont de culoare și textură și atunci când este cazul, să utilizați decoloranți sau substanțe de albire pentru a uniformiza culoarea. De asemenea, curățarea adecvată a suprafeței lemnului înainte de aplicarea colorantului este esențială pentru a asigura o absorbție uniformă.

Dacă nu se poate face o selecție adecvată a lemnului, o soluție poate fi decolorarea lui cu substanțe precum perhidrol, hipoclorit de sodiu (înălbitor de rufe) sau sodă. Găsiți aici mai multe metode de albire sau decolorare a lemnului. În general, după albire suprafața trebuie spălată pentru îndepărtarea reziduurilor care ulterior ar putea intra în reacție cu colorantul.

O altă problemă comună este absorbția diferită determinată de variabilitatea porilor și textura lemnului. Pentru a remedia această situație, izolarea suprafeței lemnului cu izolatori speciali sau soluție diluată de aracet poate preveni absorbția inegală. În urma aplicării izolatorilor nu trebuie să se formeze peliculă. Izolatorul intră în lemn, se întărește în interior și reduce absorbția. După uscarea izolatorului, înainte de aplicarea baițului, suprafața lemnului trebuie șlefuită.

Colorarea neuniformă poate fi remediată și după uscare sau după aplicarea grundului folosind o soluție de colorare cunoscută și ca uniformizant. Este un baiț pe bază de acetonă, de o culoare identică cu cea aplicată, care se aplică în strat foarte subțire peste suprafața colorată și uscată sau după primul strat de grund/lac, uscat și șlefuit. Uniformizantul se aplică prin pulverizare. După uscare, se continuă cu stratul următor de grund sau ultimul strat de lac.

Problema #2 Baițul aplicat prin ștergere se usucă prea repede și nu se poate uniformiza culoarea

Această problemă apare uneori la aplicarea baițurilor pe bază de apă și celor cu conținut de rășină, numite glaze. Se întâmplă din cauza cantității mici aplicate sau a solventului care este foarte volatil și nu oferă timpul necesar ștergerii. Rezultatul este o culoare neuniformă prea deschisă sau dimpotrivă, mult prea închisă

În cazul culorii deschise, dacă baițul este pe bază de apă rezolvarea este simplă. Se aplică din nou baițul, de data aceasta în cantitate mai mare și se șterge astfel încât să se obțină uniformitate. Dacă s-a aplicat glaze, înainte de a-l aplica din nou, se diluează puțin cu un diluant retardant (care se evaporă mai greu). Astfel uscarea va fi mai lentă și va lăsa suficient timp pentru ștergere.

În cazul în care culoarea este mai închisă decât cea dorită, va trebui să o îndepărtăm, revenind la culoarea inițială a lemnului. Pentru asta se șterge foarte bine suprafața cu diluant, după care se șlefuiește cu o hârtie abrazivă grosieră (80-100). Dacă a fost aplicat glaze, este posibil să fie nevoie de decapant pentru a-l îndepărta. După șlefuirea grosieră, înainte de a relua aplicarea, suprafața se șlefuiește cu o granulație mai fină, dar potrivită pentru specia de lemn.

Problema #3 Părțile cu capete de fibră (ștorțuri) se închid prea mult la culoare

În urma frezării lemnului masiv, apar locuri cu aglomerare de capete de fibră. La ramele ușilor sau tăbliile profilate, aceste zone se mai numesc și ștorțuri. Aici absorbția de baiț este mai mare și culoarea rezultată este mult mai închisă decât restul suprafeței.

Defectul poate fi evitat dacă se limitează absorbția. Limitarea poate fi făcută șlefuind aceste margini cu o granulație mai fină și pulverizând cantități mai mici, succesive de baiț sau aplicând un izolator, ca în situațiile de mai sus. Trebuie evitată cantitatea în exces și ștergerea.

Dacă defectul a apărut, recomandarea este să izolați zona de jir împrejur cu bandă adezivă de hârtie, să ștergeți cu diluant nitro sau un amestec de alcool tehnic și acetonă și să o șlefuiți, întâi cu hârtie grosieră, apoi cu una mai fină. După ce ajungeți la lemn sau la o culoare mai deschisă, reluați băițuirea aplicând cantități mici.

Problema #4 Baițul evidențiază defectele de la prelucrările mecanice sau manipulare

În urma prelucrărilor mecanice și a manipulărilor pot apărea mici lovituri, zgârieturi sau urme generate de un utilaj sau o sculă defecte care nu sunt vizibile înainte de băițuire. Se întâmplă pentru că șlefuirea lemnului înainte de colorare nu a fost făcută cu suficientă atenție sau defectele au fost generate chiar în timpul acestei faze folosind granulații sau scule nepotrivite. Toate aceste vor apărea când se aplică baițul și vor fi accentuate de ștergere.

Când apar astfel de probleme este foarte greu de reparat doar defectul. Este aproape imposibil de șlefuit și rebăițuit doar zona respectivă fără să apară diferențe față de restul suprafeței. În majoritatea cazurilor trebuie refăcută toată suprafața. De aceea este de preferat să descoperim defectul înainte de colorare. Putem face acest lucru ștergând înainte cu apă sau diluant întreaga suprafață.

Când se folosește apa avem avantajul lipsei mirosului, dar fibra se va ridica mai mult și va trebui șlefuit din nou. Înainte de aplicarea baițurilor suprafața trebuie să se usuce, mai ales dacă este vorba de un baiț pe bază de solvent. Dacă se folosește solvent, va fi neplăcut ca miros, dar avem avantajul îndepărtării eventualelor pete de grăsime apărute în timpul manipulării. Un alt avantaj este ridicarea redusă a fibrei, baițul putându-se aplica fără să mai fie nevoie de o altă șlefuire.

Problema #5 La șlefuirea grundului a fost îndepărtată și culoarea de pe muchii

În timpul șlefuirii grundului (șlefuirea între straturi), culoarea de pe unele muchii poate fi îndepărtată și lemnul devine vizibil. Poate fi de vină hârtia de șlefuit cu suport prea rigid, care nu se mulează după formele obiectului, neatenția sau excesul de zel. Folosirea bureților abrazivi reduce riscul de apariție a defectului, dar nu îl elimină total.

Remedierea se face ștergând muchia cu baiț sau cu grund colorat (cu același baiț). Dacă se aplică baiț, se șterge imediat excesul astfel încât să nu se păteze zonele alăturate. Dacă se alege grundul colorat, se lasă să se usuce și apoi se șlefuiește ușor zona pentru a nivela suprafața. Apoi, în ambele cazuri, se aplică pe toată suprafața cel puțin încă un strat de protecție (lac sau grund și lac).

Muchiile pot fi reparate și folosind markere speciale care se găsesc la furnizorii de lacuri și vopsele sau în magazinele de bricolaj. Dezavantajul aici este că există un număr limitat de culori.

Problema #6 Culoarea pe obiectul final este diferită de culoarea mostrei

Chiar dacă se folosește același baiț ca și în cazul mostrei convenite, culoarea finală poate fi mai deschisă, mai închisă sau cu o tentă ușor diferită. Cauzele pot fi șlefuirea lemnului cu hârtie prea fină sau prea grosieră, aplicarea unei cantități prea mici sau prea mari de baiț, utilizarea unui solvent diferit sau folosirea lui fără să fie amestecat bine înainte în ambalajul original, folosirea unor lacuri diferite de cele cu care a fost acoperită mostra.

Când culoarea este mai deschisă sau mai închisă, lucrurile sunt clare. Dacă este deschisă, trebuie închisă, iar dacă este prea închisă, trebuie decapat, șlefuit și colorat din nou. Culoarea nu se verifică doar la final ci și în etapele intermediare pentru ca remedierea să fie mai simplă. Recomandarea mea este să aveți o mostră pe care să vedeți cum arată culoarea după fiecare etapă. Culoarea poate fi închisă cu ajutorul unui strat de uniformizant aplicat peste grund sau la final, un strat fin de lac colorat. De preferat ca defectul să fie rezolvat până la stratul final de lac pentru că un lac incolor are altă transparență decât unul colorat. Diferite metode de decapare a unei suprafețe, găsiți aici.

Problema se complică atunci când nuanța diferă puțin, chiar dacă s-a folosit același baiț. Se poate întâmpla dacă baițul  nu se amestecă foarte bine înainte de utilizare, se diluează cu un alt diluant decât cel obișnuit sau se schimbă lacul final. În componența soluțiilor de colorare intră pigmenți care au greutăți diferite și se depun diferit. Dacă nu se amestecă bine, unii pot rămâne pe fundul ambalajului și culoarea va fi schimbată. De asemenea, unii coloranți nu sunt solubili în orice solvent. Dacă se schimbă diluantul, unii pot deveni insolubili, se depun și modifică culoarea. Culoarea finală poate fi schimbată și de lac. Unele lacuri au o ușoară tentă maronie (lacul nitrocelulozic, de exemplu) care modifică culoarea baițului, mai ales dacă este deschisă.

Este greu de reparat o nuanță schimbată și uneori trebuie decapat și refăcut. Totuși, dacă nuanța este foarte puțin diferită și descoperiți acest lucru după aplicarea grundului, încercați să reparați folosind un baiț de uniformizare cu o ușoară nuanță complementară. De exemplu, dacă suprafața este ușor roșcată, adăugați puțin verde în uniformizant și invers, roșu dacă culoare bate în verde.  Adăugați puțin negru pentru a închide culoarea și a reduce din luminozitate.

Țineți cont și de lumină când verificați culoarea. Tipul de lumină are un rol foarte important în modul cum se văd culorile. Lumina rece, de neon, face culorile să pară mai reci, cu o ușoară tentă albastră, pe când cea caldă dă culorii o tentă gălbuie. Iar dacă culoarea este caldă și verificați o suprafață care bate în albastru, apar nuanțe de verde sau turcoaz.

Sper să considerați utile informațiile de mai sus. Ca de obicei, completările sunt binevenite. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Sigur voi răspunde.