Christian Rummel, de ternero viajero a maestro carpintero

Prima întâlnire cu Christian Rummel a fost în 2019, la Taller Naturalpaint de la Cisnădioara. Posibilitatea de a afla despre izolațiile din fibră de lemn direct de la specialiști Gutex l-a determinat să vină împreună cu ucenicul său. Curiozitatea și implicarea lui atrăgeau atenția și te făceau să vrei să-i afli povestea. Nu a fost timp atunci să vorbim mai mult, dar … în 2022, l-am întâlnit din nou, la Săptămâna NZEB de la Cluj, ca expozant. Am avut timp să discutăm mai mult și am aflat că este maestru dulgher, că a participat la numeroase restaurări de monumente. Densitatea evenimentului nu ne-a lăsat timp pentru povești de viață, dar ne-am promis că ne vom întâlni cât de curând. O lucrare în București a fost ocazia perfectă pentru reîntâlnirea dorită de atâta vreme. Ne-a întâmpinat în ținuta lui specifică de lucru, cu pantaloni evazați, bluză albă și vestă. Am stat în tihnă la povești despre începutul lucrului cu lemnul, călătorii inițiatice, venirea în România și dorința continuă de a transmite ceea ce a învățat.

La 7 ani, când alții primeau cine știe ce jucărie din plastic, eu am primit o daltă

Christian este german din Bavaria și locuiește acum în România. Este maestru dulgher, specializat în scări, șarpante și restaurare. Lemnul a făcut parte din viața sa încă de mic. Unul dintre cadourile din copilărie a fost o daltă pe care o are și acum. S-a dezvoltat ca profesionist în domeniul lemnului, conform culturii germane, învățând în egală măsură teoretic și practic.

Încă de la 14 ani, își petrecea sâmbetele și vacanțele la o firmă de dulgherie din apropierea casei, ca ucenic pe lângă specialiștii firmei. A participat astfel la construirea șarpantelor și chiar a caselor din lemn. La 16 ani a început studiul la școala profesională și timp de 3 ani s-a specializat în scări de lemn. După absolvire, a plecat în călătoria tradițională a calfelor care a durat alți 3 ani.

”Nu poți face această călătorie oricum, trebuie să respecți anumite reguli. Nu trebuie să ai datorii la bancă, cazier, nu poți să fii căsătorit sau să ai copii. Nu poți să lași pe nimeni în urmă, nu trebuie să ai obligații. Timp de 3 ani călătorești pentru a învăța și a te perfecționa în meserie și în tot acest timp nu ai voie să ai mașină sau telefon mobil. Nu ai voie să te întorci acasă toată perioada și nici să locuiești la o distanță mai mică de 50 km în jurul casei.”

Călătoria tradițională l-a purtat în țări din Europa, dar și din America de Sud cu lucrări de tâmplărie și dulgherie. A lucrat în Elveția, Franța, țările Scandinave, Italia, Bolivia, Argentina, Peru. A avut ocazia să vadă diferențele dintre modul de a construi, să studieze particularități, să învețe secrete. În România a ajuns prima dată în 2007 și a revenit în 2008.

După această călătorie, a făcut un curs de restaurare. Unul dintre profesori i-a vorbit despre un proiect social care se desfășura la Mediaș întrebându-l dacă dorește să se implice. A fost de acord și la 25 de ani ajunge din nou în România, dar de data aceasta rămânând legat de țara noastră.

Proiecte de restaurare și workshop-uri combinate cu propria firmă de scări și dulgherie

Proiectul pentru care a venit la Mediaș era adresat copiilor care voiau să învețe o meserie. Paralel cu acest proiect și-a deschis propriul atelier și a început să facă diferite lucrări. A fost implicat în proiecte de restaurare importante, a contribuit la salvarea unor monumente istorice protejate UNESCO precum Iglesia de Biertan. Are clienți și persoane private care renovează sau recondiționează case vechi.

După cum vorbește despre proiectele de restaurare, se vede că este pasionat de acest subiect și știe foarte multe despre tâmplărie și dulgherie. Reușește să îmbine foarte bine metodele moderne de proiectare și de determinare a vechimii lucrărilor tocmai pentru că știe și apreciază modul de lucru din trecut.

”Dacă nu ai cioplit niciodată grinzile cu toporul nu știi ce înseamnă asta și atunci nu apreciezi. Dar dacă știi cum au lucrat ei odată atunci apreciezi, nu distrugi și nu tai să arunci o bucată de grindă decât dacă este imposibil de recuperat. Atunci înlocuiești și găsești soluții reversibile și rezistente care să se potrivească perfect. Iar partea adăugată trebuie să se vadă, nu ascunzi acest lucru. Este și mândria ta că ai făcut acea lucrare să se potrivească perfect, că ai contribuit la salvarea ei.” 

Consideră că educația este extrem de necesară și e important să știi bine o meserie. În tot acest timp, Christian a încercat cu fiecare ocazie să transmită din cunoștințele sale legate de lemn și meserie, ținând cursuri și formându-i pe cei interesați. A învățat voluntarii de pe diverse șantiere de restaurare despre lemn și salvarea lui, a ținut cursuri pentru angajații unor firme de construcții. Ar fi vrut să coaguleze inițiative, să facă mai mult pentru învățământul profesional, dar pentru a reuși este necesară o implicare din mai multe direcții. Și asta chiar dacă a fost invitat de reprezentanți ai Ministerului Educației să facă parte din diverse comisii de atestare.

Din nou la școală în Germania, și ca elev, și ca profesor

În 2021 și-a zis că e momentul să se întoarcă din nou la școală. A învățat despre rezistența construcțiilor, despre softuri de proiectare și a devenit maestru în dulgherie cu drept de semnătură.

”În Germania, un maestru în dulgherie este echivalentul unui arhitect sau al unui inginer constructor. Are drept de semnătură pe documentele din dosarul pentru diverse autorizații cum este cea de construcție, de exemplu. Poate face și calculele de rezistență.”

Din 2022 predă la o școală de maeștrii în dulgherie cu sediul în Konstanz (lacul Bodensee) și ateliere în Bavaria. Face drumuri între România și Germania pentru a preda studenților despre rezistența șarpantelor, a construcțiilor din lemn, a-i învăța soft-urile moderne de proiectare, dar și cum să deseneze cu mâna. Spune că aceasta este baza, dacă nu știi să desenezi cu mâna, va fi greu să înveți softurile. De aceea și examenul final se bazează tot pe desenul manual.

E nevoie de învățământ dual. Meseria trebuie învățată și teoretic și practic 

Regretul lui Christian este că în România nu există învățământ dual, lipsește legătura dintre teorie și practică. Școlile profesionale nu mai există, nu există o breaslă reală a dulgherilor și lipsesc instituțiile care să reprezinte meseriile. De aici, lipsa de meșteri, de specialiști și de standarde. Standarde care ar trebui impuse de instituțiile care reprezintă meseriile pentru că ele știu cel mai bine cum trebuie făcută o lucrare. Acum aceste standarde sunt impuse de minister prin normele de aplicare a legilor.

Am vorbit mult cu Christian, discuția noastră atingând și dezvoltând diverse subiecte. Interviul complet va apărea cât de curând pe canalul de youtube Revista Wooden.