Șlefuire

Cum trebuie făcută șlefuirea în alb a lemnului pentru a obține un produs de calitate

Ori de câte ori am avut ocazia – vizitele făcute în fabrici, articolele scrise, recomandările din tehnologiile de folosire ale materialelor de finisare – am spus și am repetat că șlefuirea în alb bine făcută (adică a lemnului înaintea aplicării finisajului) rezolvă foarte multe din problemele din finisare. Din păcate, anumite defecte nu sunt vizibile în alb și de aceea există tendința ca operația să fie tratată cu superficialitate. Defectele vor deveni însă vizibile la prima aplicare a unui material de finisare. În acest moment însă remedierea este mult mai dificilă și mai costisitoare.

De ce trebuie făcută șlefuirea în alb

Șlefuirea în alb este o etapă foarte importantă în procesul de finisare. Principalele ei obiective cunt:

  • calibrarea suprafețelor,
  • îndepărtarea zgârieturilor, smulgerilor, urmelor de creion, resturile de adeziv și a altor defecte ale suprafeței,
  • îndepărtarea rugozității datorate umezelii,
  • asigurarea adeziunii între suprafață și straturile următoare de finisaj,
  • reducerea consumului de material de finisare,
  • obținerea unei mobile de calitate.

Uneori se folosesc tehnici speciale de șlefuire pentru a scoate în evidență structura lemnului și frumusețea lui naturală. Structurarea lemnului de stejar pentru pardoseli este un exemplu.

O șlefuire incorect făcută este deseori cauza defectelor de finisare observate pe produsul finit. Atenția acordată pregătirii în alb a suportului lemnos, este invers proporțională cu numărul defectelor apărute în timpul finisării.

structurare lemn

Materialele folosite pentru șlefuirea lemnului

Șlefuirea se face în principal cu benzi abrazive. Se poate face manual sau mecanic, în funcție de dotări și de specificul pieselor din lemn. O bandă de șlefuire constă într-o bază (hârtie, material textil sau o combinație a celor două) pe care sunt fixate cu adeziv granule abrazive.

Benzile obișnuite, pentru suprafețe, au fie baza combinată hârtie și material textil, fie numai material textil. Cele folosite pentru șlefuirea profilelor au ca bază un material textil elastic.

Materialul abraziv lipit pe bandă poate fi natural sau artificial. Abrazivele artificiale sunt mai dure și au o utilizare mai vastă. Alegerea materialului abraziv depinde de scopul pentru care este folosită banda abrazivă. Cele mai comune materiale abrazive folosite sunt oxidul de aluminiu (corundum), zirconiul și carbonatul de siliciu.

Materialele abrazive sunt mărunțite, sortate în funcție de dimensiuni și lipite pe suport. În funcție de numărul granulelor dintr-un inch pătrat banda primește un număr care reprezintă finețea ei (40, 80, 150, 300, 400, etc). Numărul va fi cu atât mai mare cu cât particulele vor fi mai multe, deci mai mici ca dimensiuni. Un număr mic de particule va însemna șlefuire grosieră, un număr mare o șlefuire fină.

masina de slefuit 2

Folosirea corectă a benzilor abrazive

În cazul șlefuirii mecanice, benzile abrazive sunt montate pe mașini, pe niște role și întinse pentru a crea o anumită tensiune în bandă. Pentru o șlefuire de calitate tensiunea nu trebuie să fie foarte mare. Cu cât tensiunea în bandă este mai mare, cu atât calitatea abraziunii este mai scazută. Pentru a evita întinderea benzii și a crește timpul ei de viață, tensiunea trebuie redusă după terminarea procesului de șlefuire.

Înainte de a fi pusă pe rolele mașinii de șlefuit, trebuie controlată direcția benzii. Direcția corectă este indicată de producător cu o săgeată desenată pe partea din spate a benzii. Viteza benzii abrazive trebuie să fie în concordanță cu proprietățile suprafeței de șlefuit și recomandările producătorului benzii.

Nu se recomandă obținerea unor șlefuiri fine prin schimbări foarte dese ale granulației benzilor în timpul ciclurilor de șlefuire. Cum nu se poate face șlefuirea unui lemn foarte rugos direct cu o hârtie de 220 sau 240, se recomandă astfel de treceri: 60-100-150-220 sau 40-80-120-180-240.

Depunerile masive de praf pe bandă (colmatarea ei) duc la o șlefuire greșită. Praful se așează între particulele abrazive și anulează efectul lor. Lemnul nu mai este șlefuit ci mai mult netezit. În acele locuri pot apărea așa-numitele oglinzi, care nu mai absorb materialul de finisare, ducând la scăderea aderenței și apariția petelor. Se recomandă ca aplicarea materialelor de finisare să se facă imediat după șlefuire deoarece aderența la suport va fi mult mai bună.

În afara benzilor abrazive, pentru șlefuire mai pot fi folosite discuri, bureți, perii abrazive sau alte materiale asemănătoare.

discuri-1-side

Despre șlefuirea în alb se pot spune foarte multe. Abordarea de acum a fost industrială, cu multe recomandări privind mașinile de șlefuit. Cum se aleg materialele abrazive sau de ce este importantă șlefuirea între straturi puteți afla din alte articole.

Sper să considerați utile informațiile. Ca de obicei, completările sunt binevenite. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Sigur voi răspunde

Mihaela Radu

Mihaela Radu este inginer chimist dar are o mare pasiune pentru lemn. De mai bine de 20 de ani lucreaza in domeniu, finisarea lemnului fiind ceea ce a definit-o in aceasta perioada. A acumulat experienta lucrand intr-un institut de cercetari, in propria firma, precum si intr-o multinationala. Isi doreste sa impartaseasca continuu din experienta proprie cu cei care au aceeasi pasiune....si nu numai.

6 comentarii

Adaugă un comentariu

Dă-i un răspuns lui Defecte de finisare – Pete, colorare, decolorare, migrarea culorii – Revista din lemn Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Categorii

Abonează-te la newsletter

ro_RORomanian