Am avut o discuție cu cineva care, după ce a transformat un mobilier de bucătărie, avea o problemă cu crăparea vopselei aplicate pe lemn și nu știa ce s-a întâmplat. Convins fiind că vopseaua era bună, se gândea că este posibil să fi făcut el ceva greșit. Mi-a descris tehnologia punct cu punct și atunci am înțeles cum te poți trezi cu un rezultat slab făcând mai mult decât este necesar din dorința de a fi cât mai aproape de perfecțiune. Pe scurt, transformarea implica 3 etape: curățarea până la lemn, șlefuirea manuală a lemnului și revopsirea. Șlefuirea lemnului fusese făcută cu foarte mare atenție, în trepte, pornind de la granulația 100 și ajungând până la 500. S-a aplicat apoi vopseaua, în straturi subțiri, așteptând timpul necesar pentru uscare și totuși, după uscare, vopseaua a început să crape. Ce s-a întâmplat? Unde este greșeala?
Șlefuirea manuală a lemnului
Șlefuirea lemnului înainte de aplicarea baițului și a lacului (vopselei) este necesară pentru a obține o colorare uniformă, pentru ca pelicula formată să aibă aderență bună și pentru ca lemnul să aibă un tușeu plăcut, să nu zgârie la atingere.
Aderență bună înseamnă absorbție bună a lacului/vopselei în lemn. Lemnul absoarbe în mod natural prin canalele din fibre (vizibile la unele specii ca pori), exact pe acolo pe unde a circulat și apa când era copac. Zona pe unde absoarbe cel mai bine este cea unde fibrele sunt secționate. Acolo apar așa-numitele capete de fibră pe unde lichidul intră cu ușurință.
Șlefuirea are această capacitate de a deschide capetele de fibră. Dar, paradoxal, ea poate să le și închidă, limitând absorbția în lemn. Cum știm că deschidem sau închidem fibra? Prin alegerea corectă a hârtiei sau a bureților abrazivi cu care se face șlefuirea.
Granulația hârtiei pentru șlefuirea lemnului
Nu voi intra în amănunte privind hârtia de șlefuit. Am făcut-o cu altă ocazie și găsiți detalii aici. Vreau doar să atrag atenția că numerele scrise pe această hârtie au o semnificație și sunt foarte importante. Alegând hârtia în funcție de ele veți obține o șlefuire de calitate. Granulația este reprezentată de numere de la 40, 60, 80 până la 400, 500, 600. Cu cât numărul este mai mare cu atât hârtia este mai fină și „zgârie” mai puțin. Cea foarte abrazivă, cu numere mici, este folosită pentru lemn, iar cea fină, pentru șlefuirea între straturile de grund, de lac sau de vopsea.
Capetele de fibră se deschid dacă se folosește hârtie de șlefuit până la 180, maximum 220 și asta în cazul speciilor de lemn mai afânate și scămoase, cu fibra moale, cum este plopul. La speciile dure, precum stejarul, ne putem opri la 150 fără probleme. Hârtiile abrazive mai fine de atât nu mai au puterea să rupă fibra și să o deschidă. Dimpotrivă, vor împinge fibrele deja deschise în lemn, închizând canalele de absorbție. La închiderea canalelor contribuie și praful fin rezultat în urma șlefuirii cu hârtie fină, care doar va „măcina” fibra lemnului, fără a o deschide.
Este ceea ce s-a întâmplat și în cazul descris. Ajungând la granulația de 500 lemnul a fost total „închis”, nu a mai putut absorbi nimic din vopseaua aplicată. Pelicula formată fiind de fapt o pojghiță de vopsea deasupra lemnului, prinsă doar din loc în loc. Fără aderență la suport, acest strat suspendat foarte fin se „sparge” imediat la cea mai mică mișcare sau atingere.
De ce se face șlefuirea progresivă
Din cele spuse mai sus se naște întrebarea: atunci de ce este nevoie de o șlefuire progresivă, din ce în ce mai fină? Nu au fost deschise fibrele cu 40 sau 60? De ce nu ne oprim aici? Pentru că lemnul ar absorbi foarte mult și necontrolat. În cazul baițului ar apărea automat petele, iar în cazul vopselei sau lacului, cantitatea mare absorbită în profunzimea lemnului înseamnă pierderi. De aceea, se recomandă ca primul strat al finisajului (după colorare, dacă este cazul) să fie grund sau lacul/vopseaua să fie mai diluate. Astfel va putea intra în zona superficială a lemnului, să se prindă bine de fibră și pelicula obținută să aibă aderență.
Șlefuind lemnul progresiv, primele granulații rup fibra, iar următoarele le închid puțin astfel încât absorbția să fie mai controlată. Tot așa se limitează și se reduc dimensiunile fibrelor rupte care se vor încărca cu lac și se vor ridica, dând un aspect rugos după lăcuire. Dacă ne-am opri la granulația 40, aceste capete de fibră ar fi foarte mari. Încărcarea lor cu lac ar duce la adevărați țepi de lemn care ar fi foarte greu de netezit prin șlefuirea între straturi. Ar fi nevoie să se insiste, poate chiar să se folosească hârtie mai grosieră, sub cea recomandată (de la 240 în sus), care aproape va îndepărta acel prim strat de lac. Evident, asta înseamnă pierderi și „muncă în zadar”.
În concluzie …
Nu încercați să obțineți o finețe cât mai mare a lemnului pentru că veți reduce aderența lacurilor sau vopselelor folosite. Nici nu lăsați lemnul șlefuit doar cu granulații foarte mici (40, 60) pentru că veți obține un lemn pătat și închis la culoare sau veți consuma inutil grund/lac/vopsea și hârtie de șlefuit încercând să obțineți suprafețe cât mai fine și plăcute la atingere.
Sper să fi reușit să explic pe înțelesul tuturor ceea ce s-a întâmplat în această situație. Dacă au rămas neclarități, puteți lăsa întrebările sau comentariile mai jos. Iar dacă știți pe cineva căruia i-ar prinde bine aceste informații, distribuiți-i și lui articolul.
Română 
Italiano 
English 
Deutsch 
Español 
Français 
Polski 
Português (AO90)
Buna ziua, din ce am citit, am reținut mai mult ce NU trebuie făcut. Concret, care sunt pașii exacți? De ex: șlefuire cu granulație 40-60, vopsire strat 1, șlefuire xxx, etc. Vreau sa re- vopsesc niste uși din lemn. Vă mulțumesc.
Buna ziua!
Din intrebarea dumneavoastra nu inteleg daca vreti sa aplicati vopseaua peste cea existenta sau vreti sa curatati vechiul strat pana la lemn, dupa care sa aplicati un alt finisaj. Incerc sa abordez, pe scurt, ambele situatii:
1. Peste vopseaua existenta. Trebuie sa degresati suprafata cu apa si detergent (o spalati), dupa care stergeti bine si lasati sa se zvanta. Slefuiti usor cu hartie abraziva cu granulatia 280 sau 320, desprafuiti si aplicati vopseaua noua. Slefuirea se face pentru ca noul strat de vopsea sa adere la cel vechi. Este bine sa testati inainte daca vopselele sunt compatibile. Verificati pe o zona mai ascunsa. Daca se intinde bine, fara sa formeze cratere sau insule de vopsea, sunt compatibile. Pentru a nu avea probleme, folositi vopsea pe baza de apa. Este compatibila cu majoritatea tipurilor de lacuri si vopsele.
2. Pe lemn. Indepartati stratul vechi prin slefuire cu o masina de slefuit, decapare sau prin incalzire. Aveti mai jos un link despre indepartarea straturilor vechi de vopsea. Cand lemnul este curat stergeti usor cu o carpa cu diluant si lasati sa se usuce. Apoi slefuiti cu hartie abraziva cu granulatia 150 (daca lemnul este dur – stejar, frasin) sau 180-220 pentru lemn mai moale (tei, plop, brad, molid). Desprafuiti si incepeti aplicarea grundului. Dupa uscare slefuiti cu hartie abraziva granulatia 280 sau 320 si aplicati vopseaua.Slefuirea intre straturi va ajuta sa obtineti o suprafata fina, fara asperitati.
Am atasat si un link cu sfaturi pentru finisarea usilor.
Toate cele bune!
https://revistadinlemn.ro/2017/09/15/cum-se-curata-stratul-vechi-de-vopsea/
https://revistadinlemn.ro/2017/08/16/sfaturi-pentru-finisarea-usilor/
Bună ziua. As avea nevoie de un sfat de la dumneavoastră. Avem o căsuța la tara cu uși vechi din lemn și ne am hotărât sa le recondiționam. Am scos vechile straturi de vopsea cu o suflata cu aer cald, iar apoi am șlefuit cu un șmirghel de granulație 60, apoi am chituit cu un chit de cuțit și am șlefuit din nou. Spuneți mi va rog ce mai fac în continuare. Nu as vrea sa stric atâta munca. Ușile cred le voi vopsi în alb superlucios. Va mulțumesc!
Buna ziua!
Intr-adevar, ar fi pacat de munca. 🙂
Parerea mea este ca ar trebui sa slefuiti toata suprafata cu o hartie abraziva mai fina (150 sau 180, chiar mai fina) pentru a avea o suprafata placuta la atingere. Aplicati apoi 2-3 straturi de vopsea, cu uscare intre straturi.Timpul de uscare este in functie de vopseaua folosita. Daca aveti posibilitatea, slefuiti primul strat, dupa uscare, cu hartie abraziva de min 400 daca folositi vopsea luciasa. Veti obtine o suprafata foarte neteda si placuta la atingere.
Eu cred ca vopseaua foarte lucioasa este pretentioasa si greu de intretinut. Se vad pe ea toate urmele de la mana si toate imperfectiunile suprafetei. Eu as folosi o vopsea semilucioasa sau satinata. Are un luciu placut si se intretine mult mai usor.
Toate cele bune!
Bună ziua. Va mulțumesc pentru răspuns. Mi ați spus sa aplic 2, 3 straturi de vopsea cu uscare între straturi. Dacă aplic un strat de grund alb, șlefuiesc și apoi aplic vopseaua alba satinata este în regula? Sau este vreun secret în a aplica mai multe straturi de vopsea? Va mulțumesc mult.
Este foarte bine cu grund si vopsea. Eu ma gandeam ca sunteti incepatoare si incercam sa gasesc o varianta mai simpla. 🙂 Asa cum spuneti dumneavoastra – un strat de grund, slefuire si apoi vopsea – este tehnologia corecta.
Succes!
Buna ziua,am vrea sa placăm treptele de acasă ( care acum sunt placate cu gresie),cu trepte din lemn stratificat de fag.Va rog sa îmi spuneți care sunt etapele de lucru și cu ce sa le dam. Am vrea culoarea stejarului. Mulțumesc anticipat pentru răspuns.
Bună seara!
Treptele de stejar pot fi finisate separat și montate după sau montate și apoi finisate. Pentru a deranja cât mai puțin este bine ca treptele să fie finisate în altă parte.
Treptele trebuie mai întâi foarte bine slefuite pentru că lemnul de fag este dificil și se pătează ușor. Ultima șlefuire ar trebui făcută cu granulație 180 sau 220. Se desprăfuiește și se aplică baițul stejar. Vă recomand baiț pe bază de solvent pentru că riscul de pătare este mai mic. Găsiți baițuri în magazinele de bricolaj. După uscarea baițului se aplică 2-3 straturi de lac de parchet. Se poate folosi lac pe bază de apă sau de solvent, aplicat cu pensula sau cu trafaletele cu burete dur. Dacă lacul este pe solvent, trafaletul trebuie să aibă buretele rezistent la solvent. După uscarea primului strat de lac se face slefuirea cu granulație 320 sau burete abraziv fin pentru a îndepărta fibra ridicată a lemnului și a obtine un tuseu neted, plăcut.
După finisare treptele se lipesc pe scara de beton. Este bine să îndepărtați stratul de gresie pentru a nu înălța foarte mult treapta. Lipirea trebuie făcută cu adeziv rezistent la umiditate (D3 sau D4).
Aceeași tehnologie se folosește și dacă finisarea se face ulterior lipirii treptelor.
Succes!
Buna ziua. Am o masa de pin care nu a fost lacuita si nici tratata in vreun fel. A stat in bucatarie, langa aragaz, si este patata cu grasimea improscata.
As dori sa stiu daca o pot „reconditiona” in sensul de daca as putea face ceva sa dispara petele si eventual sa o lacuiesc apoi.
Trebuie slefuita? decapata? nu ma pricep deloc, iar raspunsul dvs mi-ar fi de mare ajutor. Multumesc mult
Bună ziua!
Dacă suprafața este foarte acoperită de ulei întărit care aproape că formează o peliculă, va fi nevoie de o curățare combinată, șlefuire + decapare. Aplicați mai întâi un decapant pentru că uleiul întărit este greu de îndepărtat altfel. Las mai jos un link cu tipuri de decapant și modul de utilizare. Poate fi folosită și soda caustică, dar metoda este mai periculoasă. După ce uleiul s-a înmuiat, se îndepărtează cu o racletă sau o perie de sârmă, după care suprafața ce șterge bine cu diluant universal. La final, lemnul se șlefuiește bine, în lungul fibrei, cu hârtie de șlefuit cu granulația 150 sau 180 sau cu un burete abraziv mediu. Lemnul va deveni curat și plăcut la atingere și va putea fi lăcuit sau vopsit.
Succes!
https://revistadinlemn.ro/2022/09/08/cum-sa-cureti-cu-decapant-straturile-vechi-de-vopsea/
https://revistadinlemn.ro/2016/04/11/cum-trebuie-facuta-slefuirea-in-alb-a-lemnului-pentru-a-obtine-un-produs-de-calitate/