Desenul natural și anumite tratamente precum structurarea sau îmbătrânirea artificială sunt mult mai vizibile când lemnul este colorat. Efectul se accentuează când apar și patinele, mai ales dacă lemnul are pori mari care formează un desen natural specific (stejar, frasin, mahon, ulm). Există și baițuri care se comportă ca o combinație între soluția de colorare și patină, evidențiind mult mai bine porii și structura lemnului. Am detaliat într-un video aplicarea acestui tip de baiț. Aveți link-ul spre video la finalul articolului. Baițul ne-a fost pus la dispoziție de Lomilux, partener Revista din Lemn în proiectul Guru’ finisării.
Un baiț vâscos, cu corp mai mare, va funcționa ca un sistem format de baiț și patină
Baițurile simple sunt coloranți dizolvați în apă sau diluant. Când sunt aplicate pe lemn, îl colorează fără a adăuga vreun efect special. Baițurile mai vâscoase, numite și glaze-uri, au o compoziție mai elaborată, dându-ne posibilitatea să obținem diferite efecte. Cel mai întâlnit este cel de marcare a porilor și a desenului obținut în urma structurării sau antichizării lemnului. Baițul mai gros va umple porii și noile structuri, punându-le în evidență.
Ștergerea după aplicare contribuie la amplificarea efectului, baițul fiind împins în pori și în desenul 3D apărut după structurare. Suprafața lemnului va arăta ca după patinare, porii fiind foarte bine marcați. Efectul de patinare se vede foarte bine pe rame sau obiecte profilate sau sculptate, baițul rămânând în colțuri și în zonele greu accesibile.
Pentru a avea timpul necesar ștergerii, glaze-ul nu trebuie să se usuce repede. Astfel de produse se usucă în 12 ore și chiar mai mult. Baițul prezentat are avantajul că este pe bază de solvent, având uscarea de doar 4 ore. Timpul de uscare nu poate fi redus foarte mult din cauza baițului care rămâne sub formă de patină în zonele mai greu de șters. Este nevoie de timp pentru ca solventul să iasă din stratul mi gros rămas.
Un alt avantaj al baițului este că, după ce trec cele 4 ore necesare uscării și diluantul s-a evaporat, poate fi acoperit atât cu grunduri și lacuri pe bază de solvent, cât și pe bază de apă.
La baițurile pe solvent, fibra se ridică mai puțin și șlefuirea între straturi este mai ușoară
Fiind un baiț pe solvent, are și avantajul că fibra lemnului nu se ridică foarte mult. Lemnul este iubitor de apă și când apa ajunge la el sub forma unui baiț hidrodiluabil, absoarbe mai mult, iar micile capetele de fibră se ridică. Grundul care se aplică după baiț acoperă fibrele, iar după uscare ele devin aspre și dure. Pentru ca suprafața finală să nu fie rugoasă, fibrele dure trebuie îndepărtate prin șlefuire. Este motivul pentru care se face șlefuirea între straturi.
Și în cazul baițurilor pe solvent fibra se ridică, dar mult mai puțin decât în cazul unuia pe bază de apă. Șlefuirea între straturi de face mai ușor, obținându-se mai repede o suprafață fină, cu tușeu plăcut. Hârtia de șlefuit este agresată mai puțin și rezistă mai mult. De asemenea, efortul depus la șlefuire este mai redus.
Stratul transparent de grund sau lac aplicat peste baițul uscat va schimba puțin aspectul
După uscarea baițului, suprafața lemnului se protejează cu grund și/sau lac. Aspectul se schimbă devenind mai luminos. Senzația este că baițul devine mai transparent și lemnul se vede mai bine decât înainte de grund. Efectul este cel mai vizibil la baițul alb. Pentru a ajunge la intensitatea dorită este bine să faceți un test înainte.
În funcție de grundul folosit, se poate schimba puțin și culoarea. Lacurile și grundurile dau o ușoară tentă galbenă suprafeței băițuite, cel mai vizibil fiind tot la baițul alb. Cele care schimbă cel mai puțin aspectul sunt lacurile și grundurile acrilice pe bază de solvent. Este lacul folosit și în filmul de mai jos.
Dacă aveți întrebări legate de modul de aplicare sau de caracteristicile baițului, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Vă voi răspunde cu siguranță.
Romanian 
Italian 
English 
German 
Spanish 
French 
Adaugă comentariul