Jugastrum, una de las raras especies de madera de la que se utiliza principalmente la albura

Jugastrul nu este un lemn de interes pentru industria de prelucrare a lemnului deoarece nu sunt cantități mari, crește greu și nu ajunge la dimensiuni mari. Poate fi, însă, apreciat de cei ce strunjesc lemnul sau de tâmplarii care caută să lucreze cu esențe deosebite sau mai aparte, eventual asupra cărora condițiile de creștere au dus la defecte interesante precum fibra ondulată.  Jugastru este o specie care crește și pe teritoriul României, în zonele de câmpie și de deal. Este folosit ca arbore sau arbust ornamental în parcurile din orașele Europei, fiind o specie foarte rezistentă la poluare. Despre arealul natural, caracteristicile arborelui și ale lemnului, dar și curiozități și vechi tradiții legate de jugastru, aflați în cele ce urmează.

Jugastrul sau arțarul de câmp

Jugastrum pertenece al género Aceral igual que arce, având numele științific Acer campestre. În literatura engleză îl găsiți ca field maple (arțar de câmp), common maple/elder, hedge maple o roble perro, în cea franceză este érable champêtre, iar în cea italiană, acero de campo o opio.

Jugastrul crește în mod natural în aproape toată Europa, în sud-vestul Asiei și în nordul Africii. Îl găsim din Pirinei până în Crimeea, Caucaz și țărmul sudic al mării Caspice și din Anglia, Danemarca, sudul Scoției și al Suediei până în Sicilia, Grecia, Turcia și nordul Africii. Nu formează păduri pure, fiind specie subdominantă împreună cu ulmul, roble, tipi y castaño. Crește în păduri de foioase, la altitudini de până în 1000 m, foarte rar împreună cu coniferele.

Arțarul de câmp este un arbore de dimensiuni medii ajungând în mod obișnuit la o înălțime de 15 m (în situații excepționale, la 25 m), cu un diametru de 60-70 cm, foarte rar 1 m. Se poate dezvolta atât ca arbore, cât și ca arbust cu mulți lăstari și rezistă foarte bine la tăierea lăstarilor. Trunchiul are scoarța gri deschis, ușor fisurată și netedă, când este tânăr și se îngroașă, se crapă și se exfoliază în mici plăci pe măsură ce îmbătrânește. Coroana se formează destul de jos și este largă și bombată. Frunzele sunt palmat-lobate cu 5 sau 3 lobi, verzi închis pe față și mai deschise pe spate. Florile apar în aprilie mai, uneori simultan cu frunzele, sunt galben-verzui, adunate în grup și produc mult polen. Fructele sunt verzi la început și devin roșiatice toamna. Au două aripi dispuse la 180° fiind răspândite cu ușurință de vânt.

Frunzele jugastrului devin galben aurii sau roșiatice toamna, menținându-se un timp îndelungat pe ramuri înainte să cadă. De aceea este foarte apreciat ca arbore decorativ. Și pentru că este rezistent la poluare este plantat în orașele din Europa, în parcuri sau în grădini, ca limită de hotar.

Structura și proprietățile lemnului

Jugastrul este una dintre puținele specii de foioase de la care se folosește mai mult alburnul. Are culoarea albicioasă spre crem deschis, cu nuanțe roșiatice uneori și chiar galben-aurii. Diferența dintre alburn și duramen este vizibilă, duramenul având o culoare mai închisă, maro-roșcat.

Textura este fină și uniformă, iar fibra în general dreaptă. Uneori, defectele de creștere fac să apară fibra ondulată sau creață, ceea ce îi crește mult frumusețea și valoarea. Porii sunt difuzi, fini, dispuși uniform și radial, mai mari în lemnul timpuriu și mai mici în cel târziu. Are raze medulare înguste spre medii care dau lemnului un luciu natural. Spre deosebire de arțar, însă, acestea sunt mai înguste, ceea ce face ca lemnul de jugastru să fie mai puțin lucios. Este de altfel și una dintre caracteristicile prin care se diferențiază cele două tipuri de lemn.

Lemnul de jugastru este dur și dens, densitatea în stare uscată (12% umiditate) fiind de 690 kg/m³. Este dur, dar nu este durabil, fiind un lemn cu rezistența foarte mică la putrezire. Dacă ne gândim că din lemn se folosește alburnul, se explică ușor perisabilitatea lui, alburnul fiind iubitor de apă. Se prelucrează mecanic și manual destul de ușor, se strunjește și se sculptează bine. Dacă se frezează la viteze mari, fibra se poate arde. Se încleiază și se uleiază/lăcuiește fără probleme, dar pot apărea probleme la colorare. Din cauza absorbției mari (tot alburnul este cauza) pot apărea pete de culoare. De aceea este recomandată aplicarea unui strat de izolator înainte de baiț.

Are tendința de deformare la uscare și uneori culoarea poate vira în roz datorită oxidării.

Utilizări ale lemnului de jugastru

Lemnul nu se folosește la nivel industrial. Nu este o specie exploatată forestier pentru acest scop, elementele obținute din trunchi fiind destul de mici. Este folosit, însă, la nivel de ateliere de tâmplărie pentru mobilier, obiecte de decor, pardoseli. Este un material bun pentru obținerea bolurilor, pixurilor sau altor obiecte strunjite. Este folosit la obținerea harpelor sau este debitat în furnire și folosit pentru a produce viori. De altfel, se spune că unele dintre celebrele viori ale lui Antonio Stradivari erau făcute din lemn de jugastru.

Este foarte bun ca lemn de foc, având putere calorifică mare.

Jugastrul are mai multe utilizări, nu doar ca lemn. Scoarța are efecte astringente, dar poate fi folosită și ca tratament în durerile de ochi, afecțiuni hepatice sau probleme legate de colesterol. Este plantă meliferă, dar cum nu sunt păduri de jugastru, rar se găsește miere doar din florile lui, ca în cazul teiului. Una dintre cele mai importante utilizări este fixarea terenurilor. Rădăcinile jugastrului au capacitatea de a fixa terenurile sensibile împiedicând eroziunea solului.

Curiozități

Sunt tot felul de tradiții și credințe în Europa legate de jugastru. În Italia, de exemplu, arțarul de câmp și ulmul erau folosiți ca suport pentru vie, așa numita vie măritată (vite maritata). Erau cultivați pe rânduri și via se sprijinea de ei. Era astfel ridicată de la nivelul solului și mult mai protejată. Frunzele și lăstarii erau frecvent tăiați și folosiți ca furaje pentru animale.

În Umbria, Italia, se crede că ramurile de jugastru apără casa de trăsnete și foc. În Anglia medievală se credea că ramurile de jugastru apără sufletele copiilor de forțele întunericului, iar druizii credeau că pot să-și purifice și să-și regenereze sufletul dacă se culcau sub un arțar de câmp.

Sper să considerați interesante informațiile de mai sus. Dacă știți și voi alte lucruri interesante despre jugastru sau ați lucrat cu el, împărtășiți cu noi experiența. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsați-le mai jos, în spațiul dedicat. Vă voi răspunde cu siguranță.

foto copertă: base-de-madera/com