Încheiam articolul de săptămâna trecută, cel despre comparația între lemnul de foioase și cel de rășinoase, spunând că speciile de rășinoase sunt greu de diferențiat, dar nu imposibil și că am să revin cu o comparație între lemnul de brad și cel de molid. Acest moment a venit, iar comparația se va referi la speciile pe care le găsim și în țară, adică abies alba (brad) și picea abies (molid). De altfel, molidul este cea mai răspândită specie de lemn de la noi, reprezentând 22% din suprafața forestieră a țării, bradul reprezentând numai 5%.
În stare de copac este mai ușor de făcut diferența între ele . Există elemente clare care le diferențiază, printre care:
- frunzele (acele), dispuse de-o parte și de alta a ramurei la brad și în jurul ei la molid. De asemenea, frunza de brad este albicioasă pe spate și are o dungă care o împarte în 2, pe când frunza de molid este verzui închis și nu are acea dungă. Strânse în palmă, frunzele de molid înțeapă pe când cele de brad, nu.
- scoarța, care este gri alburie la brad și gri roșiatică la molid.
- coroana, rotunjită la vârf și cu ramurile orizontale la brad și ascuțită la vârf și ramurile lăsate în jos, la molid.
- conurile, în sus la brad și în jos la molid.
sursa foto: plantthis.co.au
Problema se complică atunci când este vorba de lemn, furnir sau cherestea. Dacă sunt 2 bucăți de lemn și trebuie să vedem care este brad și care molid, poate fi mai simplu (nu mult mai simplu), pentru că există elemente de diferențiere pe care o să le vedem mai jos. Foarte greu, uneori imposibil fără a ne ajuta de microscop sau măcar o lupă foarte bună, este să identificăm dacă este brad sau molid bucata de cherestea pe care o avem în mână.
Primul element care diferențiaza speciile este culoarea. Comparând 2 bucăți de cherestea tăiate tangențial, vedem că bradul are o culoare alb-gri, cu tonuri de gri și gri-roșcat,
sursa foto: fld.czu.cz
iar molidul este albicios spre gălbui, culoare care se închide în timp.
sursa foto: fld.czu.cz
În secțiune, ambele au inele anuale distincte, dar trecerea de la lemnul târziu la cel timpuriu se face gradual la molid
sursa foto: fld.czu.cz
și semigradual la brad.
sursa foto: fld.czu.cz
Ce le deosebește însă fundamental și este cel mai important element de identificare este prezența canalelor rezinifere, greu vizibile cu ochiul liber. În imaginea microscopică însă observăm prezența lor la molid
sursa foto: wood-database.com
și absența la brad.
sursa foto: wood-database.com
În secțiune transversală, canalele se văd ca mici puncte luminoase în lemnul târziu de molid, iar în secțiunea longitudinală, ca linii scurte. Uneori, în canalele rezinifere se formează acele pungi de rășină, atât de deranjante în producție încât se alege varianta scoaterii lor. La brad, rășina există numai sub coajă, dar poate apărea accidental atunci când acesta suferă o traumă mecanică, fiin un mod de a vindeca rana. La tăiere, molidul degajă un miros plăcut de rășină, care nu se simte la tăierea unui brad.
Fibra amândurora este dreaptă și uniformă, mai fină la molid și medie la brad. Ambele se prelucrează ușor, atât manual cât și mecanic și se finisează fără mari probleme. O problemă o pot reprezenta nodurile, destul de multe la molid și unele căzătoare. Din punct de vedere estetic însă, nodurile pot aduce un plus de valoare, prezența lor fiind apreciată de multi.
sursa foto: by-quadra.ro
La brad pot exista unele probleme de pătări la colorare din cauza fibrei mai afânată. La colorarea cu baițuri obișnuite, ambele specii se colorează negativ (lemnul târziu, mai închis la culoare, absoarbe mai puțin și devine mai deschis și invers, astfel încăt, imaginea după colorare este ca negativul unei fotografii).
sursa foto: revistadinlemn.ro
Ca utilizare, ambele specii sunt folosite pentru obținerea hârtiei, a panourilor derivate din lemn (placaj, PAL, MDF) sau ca pom de Crăciun. Sunt folosite în construcții, atât la structura de rezistență,
sursa foto: wisegeek.com
cât și efectiv la constructia totală a unei case din bușteni
sursa foto: springriverloghomes.net
sau din grinzi
sursa foto: archiexpo.com
si elemente prelucrate.
sursa foto: dezeen.com
Lemnul de brad si molid se poate folosi la obținerea ușilor, a ferestrelor, dar și la construcția gardurilor sau a foișoarelor. Bradul se comportă foarte bine la exterior, fiind foarte puțin influențat de umiditate.
Molidul, spre deosebire de brad, este folosit la fabricarea instrumentelor muzicale, ca lemn de rezonanță. Cu molid se obțin cutii de rezonanță pentru viori, viole, chitări.
sursa foto: traugottquitars.com
sursa foto: traugottguitars.com
Cu toate că, la nivel mondial, cel mai mult este folosit pinul pentru obținerea mobilei, se folosesc cu succes atât bradul cât și molidul. Cel puțin la noi, molidul fiind în cantitate mare, se face destul de multă mobilă din el.
sursa foto: teiserhof.com
Spuneam că bradul este mai afanat si din acest motiv, oricât de bine ar fi șlefuit, nu se obțin suprafețe de foarte bună calitate pentru a obține o mobilă cu finisaj deosebit. Totuși, atunci când este vorba de mobilă de designer, orice este posibil.
sursa foto: finewoodartists.com
În concluzie, lemnul de brad și cel de molid se aseamănă destul de mult. Cele mai importante elemente pentru identificare sunt culoarea și prezența sau absența canalelor rezinifere. Sper că, atunci când veți fi puși în situația de a le recunoaște, informațiile de mai sus să vă fie de folos.
Română 
Italiano 
English 
Deutsch 
Español 
Français 
Polski 
Português (AO90)
Multumesc mult pentru articol! Vreau sa cumpar cateva piese de mobilier lucrate in lemn de molid pentru camera de locuit si mi-am dorit foarte mult sa aflu si sa invat despre acest lemn.
Cat de bine se pastreaza suprafata ceruita? Se inchide repede la culoare?
Multumesc!
Lemnul de rasinoase se inchide la culoare in timp, se ingalbeneste. Finisarea prin ceruire nu-l protejeaza impotriva acestei ingalbeniri. In functie de locul unde este mobila (mai aproape de fereastra, sau intr-un loc mai protejat), ea ingalbeneste mai repede sau mai incet, dar totul se intampla destul de repede (adica vorbim de luni).
Bravo, jos palaria, un articol foarte frumos care merita citit si nu este deloc plictisitor, cu descrieri si poze descriptive bine aranjate si usor perciptibile pentru oricine.
Eu ca persoana activez in domeniul marketing-ului, deci cu putine cunostinte in inginerie respectiv si mai putine despre structura lemnului, accesarea acestui articol facand-o doar datorita identificarii cu ajutorul internetului al diferentei intre brad si molid necesar unei mici constructii proprii in viitor (casuta lemn in copac pentru copii), lucru care a fost realizat datorita dumneavoastra, multuminduva pe aceasta cale al comment-ului.
Totodata va felicit si pentru faptul ca articolul are ca premisa pasiunea pentru lemn si nu vreo intentie comerciala, fiind foarte sigur ca informatiile din articol au la baza o multitudine de studii in cauza pornite de la „setea de cunostere” si astfel sunt impartasite si cu alte persoane cu „sete de cunoastere”
Multumim…
Fain articol !Clar,concis, bine prezentat chiar si pentru cascati ca mine, care umblu de atata vreme prin munti si nu am dat importanta celor doua esente, cu toate ca in casa avem lambriuri facute de sotul meu, care a dorit sa mestereasca cu mana lui toate elementele de imbinare fara cuie, iar eu culeg anual muguri /varfuri de brad (molid) pentru siropul de tuse.
As fi dorit sa vad si aceste mici diferentieri,adica mugurii lor, intrasem pe site sa gasesc deosebirea intre mugurii celor doua specii, deoarece se spune ca mugurii de brad sunt cei cu eficacitate in tuse,raceli ,nu cei de molid. Asa sa fie ? Acum chiar ca sunt in deruta. Ce fel de muguri am cules atata amar de vreme ???
Prin urmare trebuie sa caut cele doua specii,dupa culoarea trunchiului si tipul de ace, sa le palpez si sa le miros, desigur si la acest amanunt ar trebui sa existe diferente cand se face siropul de tuse.
Dar la coparseu,stiam ca e indicat sa fie din brad, ca sa reziste in timp, la umiditate ! ce amanunt reconfortabil, nu-i asa !?
cu deosebit respect,
stefana
Ma bucur ca v-am putut fi de folos. De-acum inainte cu siguranta siropul de tuse va fi asa cum trebuie. 🙂
Cat despre coparseu, cred ca nu-i problema daca mai gresim. Pana atunci sa alegem bine.
Va multumesc pentru aprecieri.
Toate cele bune!
Mihaela
Buna ziua,as vrea sa stiu de unde am putea procura o placa (un set) de molid si paltin pentru a proba costruire o vioara.
Multumesc Daniela
Buna ziua!
Cantitati mici de lemn – diferite specii – puteti gasi la Holver.
Toate cele bune!
Nu uitati sa va abonati la Revista din Lemn tiparita! Cu numai 58 de lei/an puteti afla noutati din domeniu, puteti descoperi idei de mesterit sau secrete ale meseriei. Va reamintim ca in revista tiparita continutul este diferit de cel din site. Detalii in link-ul de mai jos.
Va multumim!
https://revistadinlemn.ro/product/abonament-revista-din-lemn/
Detin un birou din lemn masiv de la Juniororban, insa sunt nemultumita intrucat orice unghie sau zgarietura se face vizibila, este esenta prea moale a lemnului folosit?
ce lac/vopsea sa folosesc pt a-l proteja?
multumesc anticipat!
Buna ziua.
Specia de lemn folosita este prea moale (tei, plop, molid) sau finisajul nu are rezistenta la zgariere (ceara, ulei, lac fara rezistenta).
Puteti vopsi cu un lac cu intarire chimica (de tipul A+B). Cele mai rezistente sunt lacurile poliuretanice pe solvent, dar exista si lacuri hidrodiluabile destul de rezistente. Este bine de stiut ce fel de finisaj a avut pentru ca, daca este ceara, niciun fel de finisaj (exceptand ceara) nu are aderenta.
Pentru a fi sigura ca noul finisaj prinde va trebui sa indepartati vechiul strat prin slefuire sau cu decapant, dupa care se aplicati lacul rezistent.
Toate cele bune!
[…] propriu-zisă este un sandwich compus din trei straturi, două exterioare realizate din lemn de molid și unul interior dintr-un placaj OSB de […]