Cedrul este un rășinos al cărui lemn cu miros specific ține departe insectele, chiar și moliile și carii. De aceea este folosit pentru confecționarea dulapurilor sau a cutiilor și lăzilor de ambalaj. Mirosul deosebit al lemnului de cedru a inspirat și producătorii de parfumuri. Dacă veți căuta informații în franceză despre lemnul de cedru – bois de cèdre – primele informații vor fi despre parfumul Karl Lagerfeld cu același nume. Rezistența lemnului de cedru la umiditate este foarte bună, proprietăți devenind chiar mai bune când lemnul este scufundat în apă. În antichitate, folosirea cedrului pentru confecționarea corăbiilor a făcut din fenicieni mari comercianți și navigatori. Uleiul esențial extras dintr-o specie de cedru este folosit în aromoterapie și în medicina naturistă datorită proprietăților antiseptice și antiinflamatoare. Toate aceste proprietăți sunt o invitație pentru a afla mai multe despre acest lemn deosebit.
Lemnul din care a fost construit templul lui Solomon
Cedrul (Cedrus) este un conifer care face parte din familia Pinaceae. Este nativ în regiunea muntoasă a zonei mediteraneene până dincolo de munții Himalaia. Cele mai cunoscute specii sunt cedrul libanez (Cedrus libani), având ca areal zona muntoasă din bazinul mediteraneean, cedrul Atlas (Cedrus atlantica) – zona muntoasă din Maroc și Algeria – cedrul de Cipru (Cedrus brevifolia), originar din Cipru și cedrul de Himalaia (Cedrus deodara), originar din Himalaia accidentală. În engleză este cedar, în italiană cedro, în franceză cèdre.
Din punct de vedere botanic, mulți consideră cedrul libanez adevăratul cedru. Este cel mai cunoscut și cel mai răspândit dintre cedrii. A fost aclimatizat în multe zone din Europa de vest, dar și în Noua Zeelandă, America de nord sau Australia, în Europa fiind chiar cultivat pentru lemnul prețios. Cedrul libanez este arborele național din Liban fiind prezent și pe drapel. A fost cunoscut și folosit în lumea antică cu mii de ani în urmă și este menționat și în Biblie ca fiind lemnul folosit la construcția templului lui Solomon. Unii specialiști chiar consideră că cedrul Atlas și cel de Cipru sunt subspecii ale cedrului libanez.
Din cauza mirosului lemnului, este o inflație de specii denumite cedru, chiar dacă nu sunt pentru că nu aparțin genului Cedrus. Chiparosul (Cupressus Sempervirens) este considerat cel mai adesea ca fiind cedru, la fel și pinul siberian, la care confuzia vine din cauza denumirii în limba rusă. Cedrul spaniol, originar din Africa occidentală și America de sud, care nici măcar nu este un conifer fiind o specie de mahon, nu este cedru, nici Red Cedar, din America de nord, care este o specie de tuia.
Cedrul poate ajunge la 60 m înălțime și peste 2 m diametru
Cedrul libanez, pentru că la el ne vom referi în continuare fiind cel mai folosit, este un arbore impunător care ajunge frecvent la 40 m înălțime și peste 2 m diametru. Sunt exemplare care ajung și la 60 m înălțime. Trunchiul este masiv și puternic, iar ramurile sunt largi și orizontale. Scoarța este maro-negricioasă cu crăpături. Are o formă distinctă cu straturi orizontale bine definite.
Frunzele sunt sub forma unor ace lungi, adunate în buchete și așezate elicoidal în jurul lăstarilor laterali. Sunt gri-verzi cu vârful transparent și nu cad toamna, cedrul fiind un rășinos veșnic verde. Are organe reproducătoare atât feminine, cât și masculine pe același arbore. Conurile masculine sunt mici și verzi-cenusii la început, apoi se lungesc și devin maro. Ele eliberează polen care fecundează conurile feminine, care sunt mici și verzi la început și apoi după polenizare, devin maronii și seamănă foarte mult cu niște mici butoiașe. Când se coc se deschid și eliberează semințele care sunt triunghiulare și conțin o rășină urât mirositoare care țin veverițele la distanță.
Lemnul de cedru – proprietăți și caracteristici
În secțiune transversală prin trunchi este evidențiată diferența dintre alburn, galben deschis spre alb și duramen, maro roșiatic. Inele anuale sunt distincte, trecerea de la lemnul timpuriu făcându-se gradual la lemnul cu creștere mai rapidă și abruptă, la cel cu creștere lentă. Nodurile pot fi mai multe sau mai puține, mai mici sau mai mari, în funcție de zona de creștere.
Fibra este în general dreaptă, exceptând zona de noduri unde devine neregulată. Textura este medie spre grosieră cu luciu natural scăzut spre mediu. Nu prezintă canale rezinifere, cu excepția celor apărute în urma rănirilor. Diametrul traheidelor este mic.
Densitatea medie a lemnului de cedru anhidru este 520 kg/m³. Este considerat un lemn foarte durabil fiind rezistent la umiditate și la atacul insectelor. Se lucrează bine, atât manual, cât și mecanic, se strunjește ușor, se încleiează și se finisează fără probleme. Are un parfum persistent, ușor dulceag. Se usucă ușor și prezintă tendința scăzută de crăpare și deformare comparativ cu alte specii. Are proprietăți termice și izolatoare bune, are capacitatea de a estompa vibrațiile și o rată scăzută de propagare a flăcării.
Utilizările lemnului de cedru
Pentru că este foarte rezistent la apă și insecte și mai ușor decât specii de foioase la fel de rezistente (stejar, salcâm) este preferat pentru proiecte de exterior. Este folosit la placarea caselor sau pentru fabricarea șindrilei. Încă din perioada antică era folosit la construirea templelor sau a palatelor pentru că era foarte rezistent în timp.
Mirosul specific, foarte plăcut pentru oameni, dar o armă împotriva carilor și a moliilor, îl face foarte potrivit pentru fabricarea dulapurilor și sertarelor unde se ține îmbrăcămintea și lenjeria. În trecut, meșterii căutau special lemn de cedru pentru a fabrica dulapurile de haine, fiind siguri că așa moliile nu vor ajunge în interior. Când nu era posibil să facă întreg dulapul din cedru, foloseau lemn sau furnir pentru a-l căptușii pe interior. Tot datorită mirosului plăcut se folosește și pentru confecționarea dulapurilor pentru pantofi, a șanurilor (elimină mirosul neplăcut de transpirație al pantofilor), cutiilor și lăzilor. Este principala specie de lemn folosită la fabricarea cutiilor și humidoarelor pentru trabucuri.
Cedrul este un lemn cu aspect plăcut de aceea este folosit la fabricarea mobilierului, pentru pardoseli, scări sau plafoane. Se folosește la fabricarea ambarcațiunilor, a deck-urilor, dar și a instrumentelor muzicale. Se folosește și ca furnir.
Gătirea peștelui pe placă de cedru
O utilizare interesantă a lemnului de cedru este pentru a găti peștele, în special somonul și fructele de mare, dar și legumele. Acestea vor căpăta o aromă specifică de fum, foarte apreciată de cunoscători. Pentru gătire se folosește o placă de lemn ca un tocător care se umezește 2-3 ore înainte de a fi pus pe grătar.
Este nevoie de un grătar cu capac. Se aprind cărbunii și când se transformă în jar, se pune direct pe ei placa de cedru pe care a fost așezat peștele sau ce vrem să gătim. Se lasă până ce lemnul începe să fumege, după care placa se mută în zona cu căldură indirectă și se acoperă cu capacul. Între placa cu somon și jar trebuie să fie cel puțin 10 cm distanță. Peștele se gătește destul de repede așa că nu este nevoie să așteptăm ore ca la carnea gătită cu fum. La final peștele va avea un gust specific, ușor dulceag și afumat. Placa poate fi refolosită de mai multe ori dacă după fiecare utilizare este bine curățată cu peria de sârmă și apă caldă. Poate fi folosit și grătar pe gaz sau electric, important este să aibă capac.
Folosit din cele mai vechi timpuri în medicina naturistă
Din lemnul de cedru se extrage, prin distilare la rece, un ulei esențial cu miros asemănător terebentinei din pin și cu conținut bogat în ingrediente valoroase precum vitaminele din grupele A, B, D, E și F, potasiu, fier, magneziu. Uleiul este cunoscut din cele mai vechi timpuri când era folosit pentru a face poțiuni pentru răni sau licori împotriva tusei. Egiptenii antici îl foloseau pentru îmbălsămarea morților.
Acum uleiul de cedru se folosește la fabricarea unor medicamente naturiste. Este folosit ca remediu împotriva răcelii, a tusei, ca antiseptic și antiinflamator. Este o bună alegere pentru întărirea sistemului imunitar și pentru a trata infecții externe și interne (urinare). Este folosit și în cosmetică pentru redarea fermității pielii, combaterea celulitei și împotriva căderii părului. Uleiul de cedru este o componentă importantă în aromaterapie fiind utilizat pentru a crește concentrarea și receptivitatea și a calma anxietatea și nervozitatea.
Sper să considerați interesante și utile informațiile de mai sus. Ca de obicei, completările sunt binevenite. Iar dacă aveți întrebări sau neclarități, lăsași-le mai jos, în spațiul dedicat. Sigur voi răspunde.
Vrei să afli informații despre lemnul unei specii anume? Caută aici, este foarte posibil să le găsești!
Dacă cineva dorește sa își construiască o casa din lemn de cedru este posibil, și unde se poate găsi?
Este adevărat ca și la noi I România exista cedru?și uleiul de cedru unde îl putem găsi si fi siguri ca este real gen cadrul libanez și nu ne este vândut ceva asemănător, va mulțumesc anticipat multă sănătate!
Bună ziua!
Cedrul nu este un arbore specific țării noastre. Se cultivă în scop ornamental, mai ales în partea de vest și nord-vest a țării. De aceea este scump și constructorii români nu-l folosesc pentru casele din lemn.
Cherestea de cedru poate fi găsită la distribuitorii de lemn. Holver este un astfel de distribuitor care aduce și multe specii exotice, nespecifice țării noastre. Tot la ei se găsește și șindrilă de cedru.
În ceea ce privește uleiul, trebuie să vă asigurați de seriozitatea site-ului sau firmei care vinde acest produs. Din păcate, nu vă putem ajuta cu această informație.
Toate cele bune!