Ioana și Ciprian Radu voiau o casă în care să poată folosi sisteme moderne pentru a o controla, dar și să reducă la zero consumul energetic, eventual chiar să-și producă propria energie. IT-iști fiind, nu le-a fost greu să se documenteze pentru a afla cum pot face acest lucru. Așa au ajuns la ideea de a construi o casă pasivă. Dar până ca Litarh să le construiască casa pasivă, Ioana și Ciprian au trebuit să găsească echipa de proiectare care să gândească și să facă toate calculele necesare care să asigure rezistența, eficiența energetică și confortul unei astfel de case. Conceptul de casă pasivă este des întâlnit în țările de vestul Europei, dar la noi este încă foarte puțin cunoscut. Chiar dacă tot mai mulți arhitecți și proiectanți se specializează în astfel de construcții, este nevoie ca beneficiarii să aibă mentalitate de posesor de casă pasivă, să-i înțeleagă principiile. Ne-am gândit că povestea casei familiei Radu poate fi de ajutor celor care se doresc să-și construiască propria casă, așa că de grăbim să o spunem.
Înainte de toate, proiectul de arhitectură
Ciprian și Ioana s-au documentat mult înainte de porni la construcția casei. Așa au aflat despre conceptul de casă pasivă și despre avantajele caselor pe structură de lemn și au dorit o astfel de casă. Mergând pe firul informațiilor au ajuns la Inginerie Creativă. Aici au aflat însă că, înainte de a apela la un birou de inginer de rezistență și de eficiență energetică au nevoie de un arhitect care să facă proiectul casei. Și nu orice fel de arhitect ci unul care să știe ce înseamnă o casă pasivă și care sunt principiile ce trebuie respectate pentru a ajunge la nivelul ei de performanță. Așa au ajuns la Sînziana și Pierre Bortnovski, adică la Team Built.
Sînziana și Pierre au discutat întâi cu Ioana și Ciprian pentru a înțelege cum vor să fie casa, dar și pentru a se convinge că viitorii proprietari înțeleg ce înseamnă o casă pasivă. „Casa pasivă are un proprietar activ, iar ca să ai o casă pasivă trebuie să dovedești că ai un comportament de om de casă pasivă „, spune Pierre. Influențați de casa Buhnici și-au dorit inițial o casă din CLT. Pierre le-a explicat că o casă de dimensiunea celei pe care o doreau nu are nevoie de structura de rezistență supradimensionată oferită de CLT. Structura timber frame, propusă de Pierre și Cătălin Caraza, de la Inginerie Creativă, oferă rezistența necesară unei astfel de construcții și în plus, permite câștigarea de spațiu util deoarece izolația intră în perete fiind parte din structura lui.
Inițial, Ciprian a vrut o casă deosebită, ideal rotundă. Dificultățile legate de amenajarea spațiului și perspectiva de a plăti 20-30% în plus pentru o astfel de casă i-a determinat însă să accepte varianta propusă de arhitecți. Casa are 155 m² utili desfășurați pe 2 nivele, parter și etaj. Are aspect contemporan, cu linii drepte, ferestre mari spre sud și cât mai puține pe nord. Poziționarea ferestrelor pe partea de sud a casei respectă unul din principiile casei pasive, acela de a profita iarna de lumina și căldura oferite de soare. În interior, casa are o zonă centrală – livingul – deschisă în sus până la acoperiș în care a fost proiectat un luminator. Zona respiră în cele 5 direcții, cum apune Pierre, fiind nucleul casei. Livingul comunică cu bucătăria, aflată tot la parter, unde mai este o cameră tehnică și o baie. La etaj sunt 3 dormitoare și 2 băi. Livingul central înalt face posibilă conectarea lui și cu dormitoarele de la etaj, legând astfel planurile casei.
E nevoie de un constructor care să știe ce înseamnă o casă pasivă
Proiectul de arhitectură fiind stabilit, următoarele etape erau calculele de rezistență și eficientă energetică și găsirea constructorului care să știe să facă o casă pasivă. Pentru dimensionarea structurii de rezistență și a izolației care să asigure eficiența energetică necesară unei case pasive s-au întors la Inginerie Creativă. Când a venit rândul construcției au contactat câteva firme specializate în realizarea construcțiilor pe structură de lemn, iar în final au ales să lucreze cu Litarh. La alegerea constructorului a contribuit și faptul că o fostă colegă de facultate de-a Ioanei colaborase deja cu Vlad Liteanu pentru construirea casei și a fost mulțumită atât de rezultat, cât și de colaborare. Despre această casă am scris și noi la vremea respectivă, iar articolul îl găsiți aici.
În februarie 2019 se stabileau ultimele detalii ale colaborării cu constructorul, iar în mai se turna fundația la Gulia, lângă Mogoșoaia, acolo unde soții Radu aveau terenul. Construcția propriu-zisă a început la finalul lunii iunie și a durat 5 săptămâni, astfel încât, la începutul lui august casa era în picioare și acoperită.
Construcția în fabrică a durat două luni, timp în care au fost făcuți pereții, plafonul și șarpanta. Pereții au 200 mm grosime, cu montanți de 60 mm. La exterior este panou de fibră de lemn DWD de 16 mm, de la Egger, urmând spre interior vata bazaltică Rockwool acustic de 200 mm, folia barieră de vapori și OSB de 15 mm. Planșeul este alcătuit din grinzi lamelare, OSB de 22 mm și vată bazaltică. Acoperișul terasă are structura portantă din grinzi I-Joist de 400 mm de la STEICO, peste care este instalat un panou de fibră de lemn DWD de 16 mm, folie de vapori, spațiu ventilat și OSB de 22 mm. Astfel a rezultat un acoperiș plat ventilat. Spre interior s-a montat vată bazaltică de 400 mm și folie barieră de vapori. Atât pereții, cât și acoperișul plat sunt cu difuzie deschisă la vapori.
Pe lângă izolarea consistentă din pereți, pe exteriorul casei a fost montat un alt strat de vată bazaltică. Astfel a rezultat o casă foarte bine izolată termic și fonic, iar folia continuă montată de-a lungul pereților, planșeului și tavanului împiedică orice schimb de aer cu exteriorul și automat pierderea de energie termică. Testul de etanșeitate făcut la finalizarea construcției a dovedit acest lucru, dar pentru a confirma etanșarea perfectă va trebui repetat acum, după ce toate lucrările de instalare a traseelor electrice, de apă și termice au fost făcute.
Încă nu s-au mutat în noua casă, dar o vor face cât de curând
După finalizarea lucrările de construcție propriu-zisă au urmat instalațiile, sistemul de ventilație cu recuperarea căldurii, s-au finisat pereții la interior și exterior. Pentru finisarea interioară a pereților, Pierre a propus folosirea tencuielii și a vopselei de lut. Lutul este recunoscut pentru calitatea de a păstra umiditatea interioară. De asemenea, folosirea acestor produse naturale va asigura o atmosferă foarte plăcută în timpul zilelor caniculare de vară. S-au folosit materiale de la Naturalpaint, aplicate de echipa proprie a firmei.
Din păcate, a venit pandemia și lucrările nu au mai continuat în ritmul inițial. Acum sunt însă foarte aproape de a face ultimele teste și amenajări. Pe lângă problemele din pandemie, au avut și altele legate de racordarea la rețeaua electrică, dar în curând va fi rezolvată și aceasta Nu mai este mult și se vor putea muta. Până la acel moment, am întrebat-o pe Ioana ce părere are despre casă. Mi-a spus că este mulțumită și îi place cum a ieșit. I s-a părut extraordinar faptul că, deși casa este total neîncălzită și nelocuită de mai bine de un an, temperatura în interior nu a scăzut sub 10-15°C nici măcar în perioadele în care nopțile au fost și temperaturi de -20°C. Și casa este pe un teren aflat la periferia localității, nu între case care mai țin de adăpost.
La finalul discuției am convenit cu Ioana să mergem să-i filmăm în noua casă după ce se vor muta. Ne dorim să aflăm cum este să trăiești într-o casă pasivă și care este nivelul costurilor legate de energie. Așadar, va urma!
Romanian 
Italian 
English 
German 
Spanish
Adaugă comentariul