Fabricare case din lemn

Scopul meu fundamental este să învăț oamenii să construiască mai bine – Marius Șoflete, Inginerie Creativă

Încă de la primele articole despre case din lemn, case pasive și eficiența energetică a construcțiilor am întâlnit constant două nume: Marius Șoflete și Inginerie Creativă. Modul exact, intens de transmitere a informațiilor, limbajul simplu și direct care îi face și pe cei mai puțin inițiați în domeniul construcțiilor să înțeleagă principii, fenomene și procedee tehnice ne-au atras imediat. Marius Șoflete a venit cu o abordare nouă, total diferită de ce văzusem până atunci. Pe lângă informația consistentă privind modul de construire, materiale pentru construcții și tehnologii moderne, a venit cu o abordare holistică a domeniului, legând proiectarea, cu arhitectura, construcția, instalațiile și clientul final. Această nouă abordare este pusă în practică prin Inginerie Creativă, biroul de proiectare înființat de Marius în 2013, căruia i s-au alăturat, din 2017, Octav Timu și Cătălin Caraza, prieteni din timpul facultății.

marius soflete inginerie creativa case din lemn case pasive case eficiente energetic
Octavian Timu și Cătălin Caraza

Totul se bazează pe pasiunea pentru domeniul construcțiilor și în special al construcțiilor din lemn și pe experiența incredibilă acumulată într-un timp foarte scurt. Marius are o energie debordantă și o putere de muncă incredibilă. Împreună cu colegii de la Inginerie Creativă (o echipă care a crescut și este în căutare de colegi noi) lucrează cu pasiune în birou și pe șantiere, continuând să fie o sursă importantă de informare pentru profesioniștii, pasionații și viitorii beneficiari de case.

Am petrecut două zile la Inginerie Creativă încercând să înțelegem de unde le vine pasiunea, care sunt problemele cu care se întâlnesc, cum vor să schimbe domeniul construcțiilor, de unde atât de multă energie și putere de muncă. Pentru că Marius Șoflete, soflete.ro și Inginerie Creativă înseamnă proiectare, asistență de șantier, cursuri în facultăți de construcții și arhitectură, cursuri despre case pasive și eficiență energetică împreună cu Ordinul Arhitecților din România (OAR) și INCERC – Institutul de Cercetare în Construcții, workshop-uri în fabrici, material informativ pentru site, filmări în fabrici și pe șantiere.

Revista din Lemn (RdL): Ce înseamnă soflete.ro  ca echipă, ca strategie de business. Cum se combină cu Inginerie Creativă?

Marius Șoflete: Soflete.ro este un spin off de Inginerie Creativă. S-a desprins din biroul Inginerie Creativă format în 2013 și poartă numele meu pentru că se bazează pe experiența mea proprie și personală în domeniul construcțiilor. Am avut parte de o experiență bogată în foarte scurt timp, foarte condensată și foarte variată. De la PRISPA, primul proiect de case solare făcut în România și care a participat la concurs internațional de case solare (Solar Decathlon Europe, n.r.), la primul proiect de casă pasivă certificată pe lemn, prima casă din baloți de paie autorizată, prima școală din baloți de paie sau refugiul montan din lemn, de la Călțun, construit cu elicopterul. Inițial am vorbit despre aceste proiecte în cercuri limitate, apoi am început să țin cursuri, prin Ordinul Arhitecților din România (OAR), despre construcții din lemn și despre eficiența energetică, totul bazat pe experiența practică și aplicată. Trecând dintr-un proiect în altul și tot vorbind despre asta, tot repetând speech-urile am zis să le facem video, că este mai ușor de vorbit despre ele.

Inițiativa blogului (soflete.ro, n.r.), care a început efectiv în februarie 2019, a fost a lui Darius, el a fost catalizatorul în toată chestia asta. Noi am avut biroul împreună la Cluj, biroul fizic, nu lucram împreună, el era cu firma lui, că e arhitect, eu eram cu biroul meu de inginerie. Era la fel cum funcționăm și aici (în București). Biroul înseamnă că 2-3 firme luăm împreună un spațiu unde lucrăm împreună. În meseria asta te izolezi, te lipești de calculator și nu mai interacționezi cu nimeni, ajungem să facem concurs seara care pleacă ultimul din birou. Ne prindea și 2-3 noaptea pe mine și Darius la birou, care mă tot bătea la cap că voia să filmeze tot ce îi explicam și povesteam în proiectele la care el lucra.

Soflete.ro a plecat efectiv ca un spin off, din dorința de a comunica experiența mea, dar și pentru a aduce claritate și informație de calitate în procesul construirii. Eu am fost implicat în proiectare, dar am fost implicat și în execuție, am stat foarte mult lângă beneficiar. În primii ani de proiectare, în special în primele proiecte, m-am implicat și emoțional, dincolo de fișa postului, ajutându-i pe oameni să-și ducă casa la bun sfârșit. Am avut parte și de o serie de experiențe în zona asta, am văzut prin ce trec oamenii, începând de la partea de proiectare, la execuție, probleme de exploatare, de costuri ș.a.m.d. Am ținut morțiș să vorbesc și despre experiența asta: uite ce trebuie să faci, prin ce etape trebuie să treci, la ce trebuie să ai grijă. Pentru că atunci când îți faci o casă sau când îți cumperi una ai nevoie de câteva zeci, chiar sute de mii de euro și asta implică un stres puternic emoțional.

Cu toate că Marius și cei din echipă sunt ingineri constructori, abordarea temelor pe soflete.ro nu este doar din acest punct de vedere. Se vine cu o privire de ansamblu. Arhitectul, furnizorul de materiale, constructorul și beneficiarul fiind incluși în același tablou.

În toata seria asta de cursuri pe care le-am făcut și prin interacțiunea cu peste 1000 de proiectanți în cadrul cursurilor, am văzut și prin echipele de proiectare probleme, frustrări, neînțelegeri, neclarități. Am zis OK, astea trebuie comunicate într-un limbaj simplu, într-un limbaj în care oamenii să înțeleagă ce facem noi. Nu noi ca birou de proiectare, ci noi ca breaslă, breasla proiectanților. Am fost implicat și în alte proiecte și am văzut că în cercurile de specialitate se comunică în cerc închis. Arhitecții fac anuale și bienale, inginerii fac conferințe super tehnice pe care doar inginerii le pot înțelege. Te duci la târguri de materiale de construcții, constructorii comunică doar între ei. Și în tot tabloul ăsta mai este cineva, adică beneficiarul. Marea majoritate a beneficiarilor cu care am interacționat în ultimii 4 ani sunt autodidacți. Sunt oameni care caută, care citesc, care se documentează și discuțiile cu ei erau aproape ca de la profesionist la profesionist, nu trebuia să mai conving pe nimeni, doar confirmam. Am remarcat și nevoia asta de documentare, de informare înainte de a începe. Oamenii care-si fac casă sunt cumva în jurul vârstei mele, sunt de multe ori antreprenori, nu mai cumpără fără să se documenteze. În plus, trăim într-o epocă hiperinformațională în care orice îți dorești poți afla la un click distanță. Dar cum îți dai seama dacă informația găsită e bună?!

Toate astea au catalizat proiectul care trebuia să fie o platformă de comunicare în construcții și numele cel mai ușor de găsit s-a legat de mine. Pentru că site-ul reprezintă în mare parte viziunea mea, pentru că am și avut ocazia de a fi implicat în proiecte provocatoare și inovatoare într-un timp extrem de scurt. Am început prin a povesti o parte din proiecte și o parte din problemele întâlnite. Am vorbit întotdeauna despre probleme și soluții: cum hidroizolezi corect, cum etanșezi corect. În plus, am început să spun și o parte din cursul pe care-l țineam. Și din fiecare situație, problemă, caz am făcut câte o poveste. Pentru că nu mai puteam ajunge peste tot acolo unde eram solicitat am început să fac o serie de cursuri online. Cursuri organizate prin OAR. Am adus în țară și curs de proiectanți de case pasive. Am făcut rost de sponsorizare, l-am tradus în română pe banii noștri și l-am dat OAR care se ocupă acum de curs. Soflete.ro este o platformă de comunicare și informare în construcții și un proiect care mie îmi place tot mai mult.

marius soflete inginerie creativa case din lemn case pasive case eficiente energetic
Refugiul Călțun
designist.ro
RdL: Să vorbim despre Inginerie creativă. Cum se combină Inginerie Creativă cu șoflete.ro? Ce este de fapt Inginerie Creativă?

Este un birou de proiectare, orientat către structuri și foarte mult către structuri din lemn. Cred că la momentul actual suntem cel mai mare birou de proiectare, dedicat preponderent structurilor din lemn. Suntem un birou de proiectare de inginerie în construcții. În 2013, după experiența din PRISPA, am mai încercat să lucrez la alte birouri, dar am simțit că nu îmi găsesc locul, așa că am plecat pe cont propriu ca PFA. Am avut câteva experiențe de lucru, am realizat despre ce este vorba, după care m-am asociat cu Cătălin și cu Octav, colegi de facultate, de cameră și de “suferință” la Prispa.

După PRISPA, am plecat toți în toate părțile, vreo 6 luni n-am mai știut unii de alții. Stătusem prea mult împreună, fusese un proiect greu și era nevoie de o pauză. După ce au terminat facultatea – ei sunt mai mici ca mine cu un an – Octav și Cătălin s-au angajat vreun an și jumătate, să capete experiență. Apoi au început să îmi vină mie proiecte din ce în ce mai multe și le mai dădeam lor câte unul pe weekend, până când nu am mai putut face față. Și atunci am zis “baieți, avem 2 variante, ori ne asociem, ori ne asociem”. Așa s-a născut, în 2017, Inginerie Creativă la forma de acum, juridic și faptic.

Experiența Solar Decathlon-ului este la baza Ingineriei Creative ca filosofie. Noi am făcut facultatea de construcții. Pe diplomă scrie inginer constructor sau inginer structurist, ar fi trebuit să ne ocupam doar de structuri. Dar în cadrul acestui concurs (Solar Decathlon) lucrul pe partea de structură era doar 10% din proiect, 90% era altceva – pentru că am făcut de la machete la prezentări, fundraising, comunicare, cercetare, etc. Intrând în acest proiect am putut vedea un proiect de construcții holistic, adică am mers din zona de structuri în zona tehnică de proiectare. Uite, de exemplu, am făcut prima casă pasivă certificată din România, EvoHouse de la Cluj. Dacă zici de casă pasivă, zici de fizica construcțiilor, adică de interacțiunea casei cu apa, vaporii, umiditatea, aerul, focul, vântul și toate celelalte forțe și energii. Ca structurist, gestionăm doar o parte dintre forțe. Pe celelalte, chestiile tehnice, cine le gestionează efectiv? Așa am început să vedem și interacțiunile dintre materiale și alte situații care practic nu erau în fișa postului. 

Inginerie Creativă este biroul care se ocupă de soluții inovative în construcții. Rolul nostru nu este să zicem că nu se poate ci să ne batem capul să găsim soluții pentru proiecte și avem deja un portofoliu de proiecte pe structură din lemn care sunt inovatoare, unicat pentru România. Am dezvoltat foarte mult piața asta, tehnologia CLT și tehnologia timber frame.

RdL: Practic, este prima ta experiență de business.

Da, este prima experiența de business. Poți să fi foarte bun inginer, dar asta nu înseamnă ca ești antreprenor bun. Este ceva ce nu se învață la școli. La început nu prea știi să te vinzi și nici să te organizezi din punct de vedere financiar. Marea greșeală pe care o face un antreprenor, mai ales la început de drum, este să creadă că banii care-i vin sunt ai lui. Greșeală fatală, am trecut prin asta, încă plătesc acea greșeală. Dar după greșeala de a avea o întreprindere individuală, am apelat la consultanți financiari și specialiști și am reușit să calibrez și strategia de business.

RdL: Cum a evoluat activitatea Inginerie Creativă?

Am început în 2013 cu lucrări venite pe filiera Prispa, chiar primii 5 clienți erau oameni implicați direct în acest proiect, de la care rând pe rând, prin recomandări directe, au tot venit proiecte, dar cu destul de multe provocări – casă din baloți de paie, case din lemn, sală de sport din lemn, școală din baloți de paie, case pasive pe structură din lemn. Din 2016 nu am mai făcut față singur și am început să colaborez cu Cătălin și Octav, care lucrau în altă parte la momentul respectiv. Din 2017 a venit un tăvălug de proiecte și de atunci tot creștem. După EvoHouse a venit a doua casă pasivă, apoi casa Buhnici care ne-a adus vizibilitate, a oferit o expunere foarte mare. Nu era ceva ce căutam, așa s-a întâmplat. Casa Buhnici a fost pentru mine proiectul prin care am putut să integrez în România toate cele 10 principii învățate la Decathlon.

Apoi au început să vină tot mai multe proiecte. Ne-am orientat către construcții din lemn, după ce am făcut prima construcție din CLT din țară. Înaintea noastră mai făcuseră o construcție din CLT doar cei de la Silvania – biroul firmei, în 2013. Acela a fost însă proiectat de nemți. Noi am făcut însă prima construcție cu proiect făcut în totalitate de noi – un proiect mai complex în Timișoara.

Acum, practic, Inginerie Creativă înseamnă 6 ingineri, 2 arhitecți și un office manager, care este arhitect și care preia toată partea organizatorică, plus o rețea de colaboratori pe inginerie prin toată țara.

RdL: Ești implicat în Inginerie Creativă și soflete.ro. Mai este și altceva?

Sunt în continuare trainer atașat la OAR alături de care predau 3 cursuri: curs de structuri din lemn, curs de conformare energetică si curs de case pasive. Predau din când în când la Institutul de Cercetare in Construcții, un curs de meșteri de case pasive, pentru calificarea meșterilor și lucrez acum la o platformă de cursuri online precum și la câteva proiecte de dezvoltare imobiliară.

RdL: Construirea de case de lemn în România a luat avânt mai mult în ultimii ani, cu toate că multe case din Europa sunt făcute de constructori români. Cred că ai un mare merit în promovarea construcției cu lemn în România. Cum a început totul?

Am fost la un moment dat într-un tur pe la mai toate fabricile de case din țară – Dimmer, Ergio, Doxar, Tehnicas, Rustic, Timber Craft. Toți se plângeau că nu pot să vândă în țară, deși ar fi vrut. Nu pentru că nu exista piață, ci pentru că oamenii nu știau despre ele, nu exista comunicarea necesară. Toți aveau tehnologie în lemn, lucrau la standarde nemțești și spuneau că dacă nu le fac așa, nu respectă toate cerințele pieței europene, riscă ca facturile să nu le fie plătite. Doxar spunea că își face singur testul de etanșeitate

să fie sigur că i se vor plăti facturile. În țară există tehnologie de nivel european și totuși toate casele mergeau la export. De ce să nu lucrăm și pentru cei din țară?

80% din lemnul din țară este exportat. Noi avem și o traumă legată de lemn. Toată lumea vrea șeminee cu lemn, să-l ardă, dar când vine vorba de tăieri, se aricește. Și au dreptate, pentru că avem o problemă. Noi exportăm ieftin lemnul. Eu vreau să reglez percepția întregii industrii. Dacă lemnul ca produs va fi tratat ca un material premium și apreciat ca atare, atunci va fi tratat și ca o resursă premium. Cred că poate fi un mecanism de reglare a lemnului în țară. România exportă prost lemnul. De ce să-l vând cu 120 euro m³ pentru cofraje în China sau Dubai, când pot să-l dau cu 400-500 euro/m³ adăugându-i valoare? Folosim lemnul mai eficient, câștigăm mai mult, ajungem să folosim mai puțin lemn și așa am grijă și de resursă. Care este o resursă fantastică, cred că în curând o sa ajungă la o valoare foarte mare. Iar dacă îl vând scump pot să întorc o parte pentru împăduriri și programe de exploatare durabilă.

marius soflete inginerie creativa case din lemn case pasive case eficiente energetic

RdL: Inginerie Creativă este deja un birou de proiectare cunoscut, căutat și apreciat. Există însă și percepția că este mai scump.

Noi livrăm performanță. Uite, de exemplu, proiectul de la Oradea (sediu de firmă din CLT). Am făcut oferta, confortabil pentru noi la momentul respectiv, iar beneficiarul s-a uitat și a zis “îți dau 50% în plus, dar vreau să iasă proiectul ăsta de top. Vreau să acordați prioritate și exclusivitate în birou și când este nevoie de voi, să fiți acolo.” Când a fost de lucru intens pe proiectare și trebuia să fim alături de echipa de arhitectură, pentru a fi mai eficienți ne-am suit în mașină și ne-am dus la Oradea și am stat acolo alături de ei până am terminat treaba în timp util. Și am livrat. Când a fost nevoie, am mers în fabrică, i-am stresat pe-aia din fabrică de ne-au înjurat și am livrat. Am fost singurii care și-au livrat serviciile în toate termenele. Ne-au dat nouă dreptul de a nu-i plăti pe ceilalți dacă noi nu dăm OK-ul tehnic. Am dat tâmplăriile jos de 3 ori. Nu a fost ok ca etanșeitate, jos! Au chemat reprezentantul beneficiarului pe șantier. Când a venit reprezentantul a întrebat ce am zis noi. “- Au zis să le dăm jos. – Atunci, dați-le jos.”

Proiectele noastre sunt peste ceea ce se cere. Este totul perfect, tehnic, funcțional. Avem manuale de montaj. Noi lucrăm de 5-7 ori mai mult decât lucrează media birourilor de proiectare. Livrăm calitate, nu am livrat niciodată sub standardele de calitate pe care noi am știut că trebuie să le livrăm. Au fost cazuri când am spus clientului că nu suntem mulțumiți de soluția de proiectare, să ne mai lase 2 luni. Și clientul ne-a spus ca el este mulțumit așa. Pentru că un proiect complet și bine făcut te poate scăpa de foarte multe erori, greșeli și mai ales costuri neprevăzute pe un șantier, unde e mult mai greu să dai înapoi, decât în birou. Au fost situații când am câștigat din greșelile făcute de alții. Am revăzut proiectele și le-am optimizat, am dat soluții astfel încât oamenii au făcut economii importante. Și am fost plătiți procentual din economia făcută. Pentru că omul a rămas cu bani în buzunar.

Biroul se dezvoltă în urma vizibilității canalului soflete.ro, dar și a seriozității și a informațiilor tehnice complete și corecte furnizate. Avem încă nevoie de ingineri buni și unul din motivele pentru care am început să predau în facultăți este pentru a-i găsi. 

RdL: Faceți proiecte doar pentru construcții din lemn?

Nu, nu proiectăm doar cu lemn, dar datorită experienței suntem chemați  de multe ori pe șantiere pentru a face asistență în proiectele pe lemn. Lemnul este un material foarte sensibil și tu îl proiectezi cum îl proiectezi, dar dacă pe șantier se bulește ceva, e mult mai nasol. De-aia am stat foarte mult pe șantiere din lemn. Nu facem proiecte doar pe lemn, facem și pe beton sau cărămidă, dar nu ne mândrim neapărat cu asta. Doar că suntem foarte solicitați pe proiecte cu lemn. Am făcut consolidări cu fibră de carbon și grile polimerice, am făcut fundație pe șuruburi de micropiloți metalici. În afară de structuri de lemn, am făcut și structuri pe zidărie și structuri pe metal. Structurile pe metal sunt și ele foarte provocatoare.

Ingineria este știința materialelor. Trebuie să știi să optimizezi și să folosești resursa la maximum. De aia ne-am îndrăgostit de CLT. Nu este ca la pereții de beton, unde pe toți trebuie să-i fac de 25 cm grosime pentru că nu pot să torn mai puțin. La CLT, dacă peretele ăsta este de 6 și calcă pe el 2 tone, pot să-l fac de 6, dacă pe ăsta calcă 10 t pot să-l fac de 8, ăsta are 20 t pe el, pot să-l fac de 12 și tot așa, piesă cu piesă. La beton trebuie să-i fac pe toți de 25. După care bag armătura în el pentru că trebuie să aibă minimum de armare, apoi apare fisurarea. Mai bagă niște armătură pentru fisurare, apoi îți scade rezistența la forța tăietoare, mai bagă armătură pentru forța tăietoare, apoi suplimentează armătura pentru moment încovoietor pentru că trebuie să ai capacitate maximă la încovoiere și la tăietoare și tot așa. Și nu-ți mai încape betonul de armături, peste armături, peste bare, peste alte bare. Mai ai coeficient de greșeli că toarnă ăla prost, că-i plouă, că nu se amestecă betonul bine, că nu știu ce. Și nu simți că este inginerie, că poți lucra provocator cu betonul. Poți să faci și chestii interesante din beton, dar nu în România, cu activitatea seismică existentă. Ai structuri grele, betonul este greu, forța seismică este direct proporțională cu masa clădirii, și-o ia în freză imediat materialul. Pui mai mult material ca să fie mai rezistent și devine casa și mai grea și efectul forței seismice și mai mare. Nu-i ok și undeva trebuie să tai procesul ăsta. Și unde-l tai? Din fașă, schimbi materialul.

CLT este ok și pentru că în orașe ești limitat de spațiu, de vecini, de lege. Construind cu el poți reduce dimensiunea pereților și câștigi spațiu util. De exemplu, la unul dintre proiecte am redus pereții pe tot conturul pe care puteam construi, câștigând astfel în total 40 mp spațiu util în raport cu aceeași suprafață construibilă admisă urbanistic. 

RdL: De ce pui un accent atât de mare pe informare?

Scopul meu fundamental este să învăț oamenii să construiască mai bine. Sunt cel puțin 25.000 de autorizații de construire pe an, sunt cel puțin 10.000 de case care se fac anual. Calitatea vieții noastre este influențată de mediul în care trăim. Și trăim 80% din timp în locuințe: birouri, școli, grădinițe și mai ales, locuințe. Și ele sunt de foarte multe ori, urâte și prost făcute. Ne închidem foarte mult în noi din cauza locului în care trăim. Filosofia mea este să ajut oamenii din ce știu eu mai bine, adică să-i ajut să construiască mai bine. Când faci o casă iei o decizie care te influențează toată viața. Îți omori 2-5 ani nervii atunci când construiești casa. Dacă nu iese bine, dacă nu sunt condiții, oamenii sunt triști și nu îmi place să văd oameni triști.

Nu vreau să fac proiecte repetitive sau care nu aduc valoare adăugată, de aceea m-am și băgat să educ pe alții. Vreau să fac cursuri și să le spun: toți aveți capacitatea să livrați performanță, atunci livrați performanță. Am fost și sunt dispus să fac cursuri la producători sau furnizori pentru a forma efectiv oamenii lor. Am avut cazuri cu furnizori care au zis că vor curs intern, pentru oamenii din vânzări, pentru a înțelege produsele din punct de vedere al fizicii, al mecanicii integrării lor în construcții. Erau oameni care vindeau produse pentru construcții și nu știau de ce le vând, pentru ce sunt bune. Nu știau să argumenteze, să spună de ce poți să pui materialul într-un loc sau de ce nu poți să-l pui.

RdL: Unde te vezi în viitorul apropiat, unde vrei să ajungi?

La nivel de birou de proiectare vrem să fim birou de referință în construcții. Vreau să fim în top 5 birouri de proiectare și de inginerie din țară și birou de referință în construcții din lemn. Vrem să fim biroul care aduce inovația în construcții în România. Am făcut prima construcție pe CLT din țară, l-am transformat în produs de masă, am dezvoltat construcțiile pe timber frame, am făcut primele case pe fundație de șuruburi metalice, am făcut primele clădiri pe fundații termoizolante din pietriș de spumă de sticlă. Iar la nivel de blog, vreau să fiu vocea de referință în construcții, cel care dă tonul. Știu, sună lipsit de modestie și nu vreau să pară o aroganță, dar pur și simplu am văzut că nu există credibilitate pe piață și informații corecte.

Și toate astea duc către visul meu din ultima vreme – o academie de construcții. O academie așa cum am văzut în Germania, un loc în care dacă vrei să fi arhitect, dulgher, tâmplar, constructor, meseriaș, șarpantier, om care pune ferestrele, să poți să vii să-ți iei informația dintr-un singur loc. Este visul meu.

În mijlocul lor fiind, la Inginerie Creativă, i-am întrebat de ce ar trebui să construiesc o casă de lemn. A fost un scurt moment de pauză mirată, de parcă se întrebau cu toții dacă am înțeles ceva din întâlnirea cu ei. Pentru că este un mod de a construi sustenabil, a venit la un moment dat un răspuns timid. Am forțat nota și le-am spus că poate pe mine nu mă interesează ce va fi după mine, dacă nepoții mei vor avea păduri, aer curat și un mediu plăcut de trai în casă. Atunci nu meriți o casă de lemn – a căzut răspunsul. Răspuns care mi-a răsunat în cap mult timp după plecare. Da, nu merităm o casă din lemn dacă nu ne interesează ce va fi după noi, dacă nu ne interesează să construim bine și corect, dacă nu ne interesează să avem o casă care ne face fericiți. Pentru că o casă de lemn este un produs premium.

1 comentariu

Adaugă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • Asta cu casa de lemn ca sa construim sustenabil, nu stiu cat de mult prinde. E mai mult de hipsteri daca ma intrebi pe mine. Adica degeaba imi doresc eu o casa sustenabila daca ma costa cu 30-50% mai mult. Pana una alta, casa sustenabila trece prin stomac. Daca n-ai ce sa mananci dupa ce iti faci casa, degeaba e sustenabila, ca nu-ti da de mancare. Il admir pe soflete si mi-as dori sa colaboram in viitor, insa din pacate, pentru 90% din cei care vor o casa, cred ca este scump. Poate ma insel, dar n-am gasit pe undeva vreun tarif pentru serviciile lui/lor.

Vezi ultimul video pe VideoRDL

Categorii

Abonează-te la newsletter